Doua viziuni diferite despre filmul lui Mungiu

Iata cum vad Maria Andries si Cristian Tudor Popescu celebrul „432”, premiat la Cannes. Ei au opinii diferite despre naturalismul filmului si despre felul in care Cristi Mungiu a adus pe pelicula suferinta.

miercuri, 19 septembrie 2007, 4:12

Iata cum vad Maria Andries si Cristian Tudor Popescu celebrul „432”, premiat la Cannes. Ei au opinii diferite despre naturalismul filmului si despre felul in care Cristi Mungiu a adus pe pelicula suferinta.


Comentarii (8)Adaugă comentariu

RUUD  •  19 septembrie 2007, 16:40

LE-AM CITIT PE AMANDOUA DE PRIMA OARA CAND AU APARUT SI Ii DAU DREPTATE LUI CTP,CU PRIVIRE LA COMPARATIILE CU „MOARTEA D-LUI LAZARESCU” ETC.
CHIAR NU STIU DE CE ”432” ESTE CONSID. MAI BUN CA „….LAZARESCU”? POATE SI O INTERV. POLITICA A UMANISTILOR,CA „432” SA IA „PALME D`OR”?

Habakkuk  •  19 septembrie 2007, 17:25

RUUD: „Moartea …” a aratat ca se poate. Insa „432” are ceva mai multa consistenta si mai putin umor negru. Sincer e un film bun insa foarte dur, si in plus de asta vorbeste despre istorie. Sa premiezi „Moartea …” era echivalent cu a valida subiectul care din pacate e actual, ori politica isi are locul ei si in arta. Asta insa nu inseamna ca „432” nu merita premiul pe care l-a castigat cel mai probabil pe merit. Insa e ceva mai usor sa validezi o situatie trecuta, sa o pui la zid direct prin arta, decat sa faci lucrul asta cu o situatie economica sau politica curenta. Vezi cazul „Siriana” … Poate ca daca „Moartea …” ar fi tratat un subiect de „istorie” pentru multi dintre noi premiul de la Cannes ar fi venit cu un an mai rpd.

Cătălin Tolontan  •  19 septembrie 2007, 17:38

Habakkuk: explica-mi, te rog, paralela cu syriana. nu o inteleg

iulian  •  19 septembrie 2007, 18:43

Catalin,
am vazut toate filmele noii generatii de regizori, mai putin „California..”, despre care am auzit numai lucruri bune. Concluzia: nu m-a dezamagit niciunul. Dimpotriva! CTP aduce argumente coerente si de bun simt, insa lasa senzatia ca ne indeamna sa mergem la cinematograf mai degraba dintr-un respect impus de Palm D’Or. N-as fi de acord cu dumnealui, pentru ca se pot gasi argumente si in favoarea modului in care a fost ales scenariul final. Eu, unul, cred ca, dupa ce vezi pelicula, mai degraba iti ramine in cap senzatia ca „D-zeu a cazut la montaj”, decit curiozitatea unui gest aparent important, precum uitarea buletinului la receptie de catre „boul” de Bebe. Nu stiu daca fetele alea puteau refuza altfel decit au facut-o initial oferta „chirurgului”, insa cred ca scena tacerii de dupa „act” spune multe si transmite si mai multe prin expresia Otiliei si glasul Gabitei. Am ramas muti, iar, la final, am uitat sa aplaudam. … Il cautam deja pe Bebe sa i-o platim … nu ne intrebam de ce nu l-am mai vazut pe tatal bietei fete …

P.S. Tu ce zici despre film? Sau nu l-ai vazut inca?

Laurentiu  •  20 septembrie 2007, 8:49

CTP ca deobicei abereaza. Tin minte acum multi ani cum il invata de Pintilie sa faca film. Pe CTP este clar ca filmul nu l-a atins. Mie mi s-a parut cel mai intens film pe care l-am vazut in ultima perioada. Exista atata tensiune in scena finala cand Otilia alearga prin cartier, incat ajunge spre final la limita insuportabilului.

Habakkuk  •  20 septembrie 2007, 9:06

Desi Syriana a fost destul de bine primit de critica si chiar bine primit in Europa, in SUA nu a facut bani si singurele premii majore pe care le-a primit au fost pentru George Clooney (1 oscar + 1 golden globe parca), iar asta nu s-a intamplat deoarece subiectul a fost atat de controversat ci pentru ca a fost prea „actual”. Daca la asta pui in balanta si faptul ca in general Hollywood-ul este anti Bush si anti razboi. Mesajul politic a fost prea dur ca filmul sa fie un success de casa, iar la hollywood banii primeaza. Daca mai pui in balanta bugetul foarte mic pe care l-a avut in comparatie cu numele pe care le-a adus pe ecran, si toate „povestile” despre problemele pe care le-au intampinat de la productie pana la distribuirea efectiva a filmului devine clar ca s-a incercat oprirea, sau macar ratarea proiectului. Dupa parerea mea filmul ar fi putut fi mult mai sus (inclusiv ca mediatizare) daca s-ar fi vrut asta. Adevarul e undeva la mijloc intre CTP si Andries. Poate ca daca subiectul lui 432 ar fi fost mai actual premiile ar fi asteptat mai mult pana sa apara. In plus vestul inca se da in vant dupa ex-realitatile cortinei de fier.

bogdan  •  20 septembrie 2007, 13:16

apropo de ce zice maria andries, cum ca n-ar exista statistici, studii etc. referitoare la avorturile clandestine de dinainte de 1989: ba da, exista o carte foarte solida, „politica duplicitatii”, scrisa de gail kligman, profesoara de antropologie sociala la berkeley, cred, n-am timp sa verific. a fost tradusa acum doi-trei ani la humanitas. kligman a stat in romania multa vreme, inainte de 1989, documentindu-se pt o alta carte, „nunta mortului”, despre riturile funerare din satele ardelenesti.

Iosif Grajdeanu  •  20 septembrie 2007, 22:44

Le-am citit pe amandoua , a Mariei Andries o stiam deja iar a lui ctp nu m-a sensibilizat in nicu un fel. Pana la urma, CTP ar trebui sa faca filmele sale, dupa care tot el sa le comenteze, daca tot ii place sa „comenteze” orice, si mai ales cu aerul specialistului in toate. Se leaga de niste detalii nesemnificative, punand intrebari foarte „profunde” ( ce se intampla cu cutitul lui Bebe, de ce nu si-l revendica). Pentru ca aici este enigma filmului, D-le CTP, daca n-ai gasit-o, mai caut-o ca sunt convins ca ai s-o gasesti. La fel si faza cu tatal Gabitei, un detaliu extrem de „semnificativ” d-le CTP. In rest…un comentariu previzbil pentru CTP un constant Gica Contra avid dupa atentia care sa-i aduca reputatie de „bun” jurnalist care sa se concretizeze pana la urma in …bani.

Comentează