„Întăriţi-vă statul!”

Replicile bune vin după. Luni seara, am asistat la Realitatea TV, invitaţi şi telespectatori, la cea mai evidentă demonstraţie de forţă a mogulilor. Niciodată nu s-au exprimat atît de dur în public, niciodată nu s-a developat atît de clar natura puterii şi a intenţiilor lor.

marți, 10 martie 2009, 12:47

Replicile bune vin după. Luni seara, am asistat la Realitatea TV, invitaţi şi telespectatori, la cea mai evidentă demonstraţie de forţă a mogulilor. Niciodată nu s-au exprimat atît de dur în public, niciodată nu s-a developat atît de clar natura puterii şi a intenţiilor lor.

UPDATE: Dincolo de constatarile care ma privesc, si pentru care-i multumesc, il citez pe Costi Rogozanu pe aceeasi tema pentru ca vine cu o comparatie la care nu m-am gindit: mogulii chiar privesc statul ca pe o companie nevolnica, buna de dispretuit! „O afacere fara mari atuuri”.

Cum ne exclud prin autoexcluderea lor
„Avem un stat slab şi nişte moguli puternici”, i-am spus lui Sorin Ovidiu Vântu, la care a răspuns: „Întăriţi-vă statul!”. M-am blocat şi am spus: „Asta şi încercăm!”.

Observaţia esenţială şi replica potrivită vin însă abia mai tîrziu, în noapte, cînd rederulezi în cap discuţia. Şi regăseşti remarca de dimineaţă, pe forumuri: „Cînd a spus «Apăraţi-vă statul!», Vântu s-a autoexclus”. Corect! Statul, în concepţia acestor oameni, este ceva exterior lor, ceva care îi priveşte pe alţii. Asta, evident, după acelaşi stat, aflat în criză, s-a lăsat demontat bucată cu bucată ca să se fondeze capitalismul de şoc românesc şi, deopotrivă, Top Capital.

La fel de cinic, Dinu Patriciu a sugerat că oamenii de afaceri au dreptul de a interveni în politica şi în agenda publică pentru că sînt performanţi. Şi că e timpul să se rarefieze filtrele conflictelor de interese.

„Doctrina şocului”
A fost de ajuns o singură seară. Şi două intervenţii a doi businessmani care, de regula, nu vorbesc. Ceva i-a scos însă din muţenia lor regală. Ceva i-a făcut să întreprindă acest raid public deliberat şi timorant.

Cred că răspunsul l-a dat cineva care n-a fost prezent la discuţie. Naomi Klein este o jurnalistă de origine canadiană, absolventă de economie, şi un nume important al criticii sociale contemporane. Nu trebuie neapărat să o agreezi integral. Da, are evidente tente de stînga, da, este excesivă, şi da, aduce argumente asupra cărora merită să te apleci.

După ce îi simţi pe atît de solarii şi de sigurii moguli din România, ceva te îndeamnă să te gîndeşti la incertitudinile şi la pesimisul lui Naomi Klein. „Ei folosesc momentele de traumă colectivă pentru întreprinderea unor proiecte radicale de inginerie socială şi economică”, scrie canadianca în ultima carte, „Doctrina şocului”, apărută în România la editura Vellant.

Model de guvernare
În subtext, Vântu şi Patriciu au spus acelaşi lucru: pe noi ne interesează propria putere economică, e legitim să ne preocupe asta, ocupaţi-vă voi de stat dacă aveţi chef. Şi dacă vă lăsăm!

Practic, în lumea pe care ne-o propun ei singurul credo fezabil prin randamentul său ridicat, singurul loc unde se face treabă, „oamenii mei sînt mai calificaţi decît orice om din serviciul public” zicea Vântu, îl constituie modelul de guvernare destinat exclusiv obţinerii profitului.

Cînd Dan Voiculescu, al treilea mogul, care n-a intrat în emisiune, vorbea în aula ASE despre privatizarea prin concesiune a Deltei Dunării se gîndea la acelaşi lucru! Toate sînt prezentate ca soluţii de ieşire din criză, dar nu constituie, în fond, decît căi prin care se realizează „eliminarea sferei publice, eliberarea afacerii de orice restricţii şi reducerea cheltuielilor sociale la consistenţa unui schelet”, după expresia lui Klein.

Criza ca poligon
Aici nu e vorba despre capitalism, piaţă liberă şi de moralitatea indiscutabilă a profitului. Da, e adevărat, în România există un deficit de cultură a succesului. Şi se face insuficient pentru onorabilizarea banului cîştigat prin antreprenoriat. 

Dar cînd doi oameni de forţa celor doi spun, cu un cinism relaxat, ceea ce au spus luni seara, cînd dezastrul financiar devine pretext de defilare în mentalul colectiv, cînd ceilalţi sînt îndemnaţi să se descurce cum pot, atunci aceşti „artişti ai realului” îşi confirmă numele de moguli şi ne fac să ne gîndim puţin la sfatul lor ironic de a ne apăra statul. Dincolo de el sînt spaţiul public, străzile, spitalele, şcolile, parcurile.


Comentarii (32)Adaugă comentariu

bcd  •  10 martie 2009, 13:02

foarte tare a fost emisiunea dar cea mai tare „replica” este a lui SOV: el nu are oameni in administratie dar daca un om de afaceri ar avea nevoie de cineva in administratie nu il instaleaza ci il cumpara gata instalat 🙂

fotbal  •  10 martie 2009, 13:33

asta e discutia! asta a fost dintotdeauna.
excelenta analiza, Catalin Tolontan

Cătălin Tolontan  •  10 martie 2009, 13:40

fotbal: multumesc, ne mai intarim nitzel unii pe altii 🙂

bd  •  10 martie 2009, 13:54

asa a fost si va fi intotdeauna pentru noi. universurile noastre, alea mici, pot insa sa le excluda pe astea la nivel macro, chiar daca sunt influentate de ele. putem naviga printre influente, asa cum putem naviga printre badarani la nivel de strada.
din punctul meu de vedere, ma intereseaza mai mult confortul meu psihic (si al familiei mele). si asta nu se face neaparat cu bani. sau, ma rog, cu multi bani. asa ca, din partea mea, sov, patriciu si voiculescu isi pot vedea de treaba; sa faca si mai multi bani decat pana acum; daca nu sunt ei, vor fi intotdeauna altii. cel putin in romania nu cred ca lucrurile se vor schimba radical in viitorul apropiat.
asa ca ne chinuim sa traim si noi, cum putem, sub oamenii astia care cred ca au o tara la picioare. fara sa fim corporatisti (sau macar nu toata ziua 🙂 ), fara sa urmarim bursele si fara sa citim top 300

Cătălin Tolontan  •  10 martie 2009, 14:13

bd: da, numai ca dc iesim din sera invocata de tine respiram unaer horror, e galagie, mizerie, spitalele sint ingrozitoare, scolile, nashpa…

Fuck You, Tovarasi !  •  10 martie 2009, 14:43

“Ei folosesc momentele de traumă colectivă pentru întreprinderea unor proiecte radicale de inginerie socială şi economică”

Da, Naomi are dreptate ->
http://fuckyoutovarasi.blogspot.com/2009/03/istoria-isteriei-sau-isteria-istoriei.html

Emcede  •  10 martie 2009, 15:00

Daca statul este basescu, iar intarirea lui se incearca in genul tru… nu, multumesc!

Jan  •  10 martie 2009, 16:04

Pornind de la premiza ca oamenii sunt niste fiinte egoiste care isi urmaresc
in primul rand propriul interes, cele spuse de domnul Vantu sunt de bun simt.
Intr-o societate capitalista si libera influenta statului trebuie sa fie
minima.
Marea majoritate a nenorocirilor pornesc din cauza centralizarii si
incercarii de reglementare a pietei care pana la urma nu poate fi invinsa,
oricat s-ar incerca. Desi suna cinic, cel puternic si capabil ramane in
picioare si isi castiga dreptul de a conduce. (genele bune supravietuiesc,
cele slabe dispar). Piata libera nu-i ofera protectie unui „mogul” deoarece,
in timp ce statul ii ofera protectie maxima, care o poate cumpara oricand.

catalin  •  10 martie 2009, 17:25

tolontan, ma bucur ca ridici problema. dar mi-e teama ca unghiul de abordare
este complet gresit.

intai de toate, de ce nu iei in considerare contextul replicii lui vantu?
era o replica gratuita sau una adusa la lamentarile unor babe molfaite
care jeleau de zor la capul statului, dandu-si coate? ****
apoi confunzi cinismul cu anti-civismul si crezi ca „mogulia” dauneaza
calitatii civice. mogulii traiesc in afara statului?! ma scuzi, majoritatea
romanilor traiesc in afara statului, indiferent de puterea lor de cumparare.

boala nu e a mogulilor, prietene. e a ta si a poporului tau.

Novak  •  10 martie 2009, 18:19

pe blogul lui Costi se discuta si despre puloverul tau. Pana la urma, ratiunea cinica ar trebui sa invinga, in caz contrar spitalele de nebuni vor fi neincapatoare.
S-a spus ca la intrarea lui SOV lumea a amutit (pe blogul lui Costi). Unde e spontaneitatea jurnalistilor nostri? Trebuie mentionat ca spontaneitatea e fructul meditatilor indelungi. Nu stiu pe cine am plagiat acum, dar stiu ca e adevarat. Jurnalistii, masa critica a lor, se pierd in cautarea unori elodii neinteresante in loc sa creasca presiunea publica asupra derapajelor unor oameni (pe care ii numim uneori si moguli). Exemple sunt, si printre ultimele as aminti campania pentru protejarea stadionului tineretului sau a parcului bordei. Unde s-a dus puterea mogulilor in cazurile astea?
Gata ca devin prolix.

O seara buna!

Cookie  •  10 martie 2009, 18:27

nu vad nimic abominabil in pozitia unui miliardar roman de a se plasa in afara statului si societatii romanesti. a ramas in romania pt ca stia neamul romanesc si punctele lui sensibile, usor de exploatat pt a face miliardele. Problema sintem noi, cei multi, care nu sintem in stare sa ne revoltam de nimic. Nici acum nu nea-ma pedepsit criminalii de la Revolutie. In 20 de ani nu s-a construit nici un spital nou in Bucuresti, spital de stat. Doctorii ne omoara cu zile. Ne-am pierdut orice valoare si visam toti sa cistigam la loto pt a scapa de probleme! AVEM STATUL PE CARE IL MERITAM!

vuummm..vuummm !!!  •  10 martie 2009, 18:47

in afara de discutia asta,patriciu-sov-patria,care ma lasa rece,
stii ce mi-a placut aseară ? ca TRU stie sa asculte ! desi a fost clar in inferioritate,a avut rabdare,nu a fost artagos si a vorbit fara sa intrerupa pe nimeni !

Statul băgat de moguli în criză? | Politic sau politică? Dileme vechi şi noi!  •  10 martie 2009, 21:50

[…] În postul din 10 martie, Cătălin Tolontan povesteşte pe blog că „luni seara, am asistat la Realitatea TV, invitaţi şi telespectatori, la cea mai evidentă demon… […]

Moguli si ziaristii lor: ce spun Patriciu, Vantu, Tolontan, Ungureanu, Hrebenciuc sau Mihaiu despre presa, afaceri si politica : ZIARE STIRI ROMANESTI  •  10 martie 2009, 22:04

[…] si:Dan Tapalaga: "Antologic, cu mogulii si oamenii lor"Catalin Tolontan: "Intariti-va statul"Petrisor Obae: "O replica antologica: Intarti-va statul domnilor"[…] citeste […]

ilia  •  10 martie 2009, 23:24

doua chestiuni:
1. ceea ce spune patriciu, anume ca oamenii de afaceri au dreptul sa intervina in politica si in agenda publica, este un fapt curent, nu ar trebui sa ne mire. E regula in orice democratie. Poate ca n-o spun cu voce tare, in felul acesta direct, insa politica se face in sensul dorit de corporatii, la fel parte din agenda publica.
2. Naomi Klein: “Ei folosesc momentele de traumă colectivă pentru întreprinderea unor proiecte radicale de inginerie socială şi economică”. Exact asta se intampla acum in america, sub noua administratie.

Claudia S.  •  10 martie 2009, 23:55

Multumim d-le Tolontan ca ne lasati sa invatam cu dvs. Oare se fac astfel de analize la cursurile de la Stiinte Politice? Nu de alta dar educatia este „arma” potrivita in astfel de lupte.

Tot in afara statului, tot prinsa intre interese de afaceri si tot ceva ce incearca sa apere oamenii: Biblioteca Nationala – Petitia „Biblioteca Nationala a Romaniei cauta casa”

buha  •  11 martie 2009, 0:51

este undeva inregistrarea emisiunii?

Avioane  •  11 martie 2009, 2:27

Cam asa ceva

vlad  •  11 martie 2009, 8:51

Si cum putem domnule Tolontan sa intarim statul?
Cum putem sa intarim o institutie in care nu mai credem si pe care o dispretuim si care de fiecare data cand incercam sa credem in ea ne dezamageste? 🙂
Aveti vreo solutie, pentru ca ati spus ca Dvs. incercati sa-l intariti?
Multumesc:)

Dan  •  11 martie 2009, 9:24

Ma bucur ca sunt mai multi oameni care o citesc pe Naomi Klein..
Ar fi bine daca ar citi-o si guvenul, Pogea, Boc….
sa invete ceva inainte sa se prosterneze la FMI si WB, sa caute
resurse inauntru, sa schimbe atitudinea oamenilor de aici, sa fie mai
cu curaj…
Parca de la Liberali sunt cativa care au citit cartea…

SD  •  11 martie 2009, 10:12

@vlad Ai incercat sa pui presiune asupra institutiei pe care o dispretuiesti ca sa se schimbe ceva? Daca nu, poti sa te simti responsabil si tu pentru starea de ** in care se afla institutia asta.
Cate petitii ai semnat in ultimul an, la cate mitinguri ai fost, in ce organizatii civice activezi, la cate audiente te-ai dus pentru un interes public?Ce ai incercat tu sa faci?
Poate parea ca nu conteaza, dar conteaza daca sunt suficient de multi care o fac.

Cătălin Tolontan  •  11 martie 2009, 10:28

vlad: ti-a raspuns sd 🙂

jorj  •  11 martie 2009, 10:35

Ar trebui sa judecam omul dupa faptele sale in primul rand si nu dupa vorbe.
In acest sens, SOV ca de altfel si Patriciu au ramas consecventi,
au gasit puntele nevralgice si le-au exploatat. Statul roman e vazut de aproape
toti cetatenii ca ceva exterior lor ba chiar de multe ori inamic, si asta pt
ca este o forma fara fond si constiinta ,
incapabila si nevolnica. Trecand peste franchetea dl. Vantu pe care personal il consider un om fara scrupule nu pot sa nu fiu in aici de acord cu el. Statul roman seamana
deocamdata prea mult cu o curva, e momentul sa creeam mecanismele
de autoprotectie , e vremea sa-i dam o moralitate nu sa ne lamentam.

Justinian  •  11 martie 2009, 14:16

Dle Tolontan, poate nu stiati dar Naomi Klein nu are tenta de stanga, e o MARXISTA convinsa…

plus ca nu e un nume in spectrul academic, s-au scris destule articole foarte citice la pseudo-critice la (pseudo)analizele domniei sale; „oligarhii” lor nu sunt ca oligarhii nostri…

se pot critica altfel oameni/borfasi ca Patriciu sau SOV, ce e in Romania e capitalism de stat nu capitalism real…; asa ca, sa fim mai atenti…

Cătălin Tolontan  •  11 martie 2009, 15:03

justinian: nici n-am pretins k e un nume in spectrul academic. E o jurnalista care scrie la Guardian si publica volume care au marcat un tip de gindire

Takeda  •  11 martie 2009, 16:55

am foarte mult respect pentru ceea ce scrieti. inclusiv pentru acest post.
insa am alta opinie. eu nu am vazut doar „cinismul” celor doi, asa cum l-ati numit dumneavoastra. am vazut si gura cascata a politicienilor din platou. si am mai vazut incapacitatea domnilor Hrebenciuc si Olteanu de a se raporta la concretul situatiei. au vorbit „ipotetic”. iar eu, personal, sunt satul de asa ceva.
eu, ca si dumneavostra, am de ales lideri de incredere. iar in acest moment am de ales intre lei si hiene. amandoi ma fac sange la o adica, insa astea imi sunt optiunile.
si, asa cum spunea un vizitator mai sus, nu (intre)vad solutia intaririi statului asa cum ati sugerat. sau macar conturul acestui stat intarit.
inca o data, articolul este excelent!
mutumesc!

dudu  •  11 martie 2009, 22:43

@Justinian: cred ca afirmatia „Naomi Klein este MARXISTA” este, condescendent spus e
spus, exagerata. si, fara a vrea sa intru intr-o polemica, un singur argument –
– nicaieri nu contesta „proprietatea privata”.
cind sunt deranjate anumite argumente, cind exista date si critici intemeiate
e mai simplu, decit sa le raspunzi, sa le arunci in derizoriu cu eticheta de
„asta o spune un marxist?”. si pare sa nu mai fie nevoie de nicio indoiala,
de nicio mirare.
mi se pare un mod diabolic de a executa o carte: autoarea nu este un nume in spectrul acade
spectrul academic. 🙂

de fapt, problema esentiala in care impartasesc ideile autoarei si sunt in
dezacord cu enuntul dumneavoastra este ca si in capitalismul „lor”, din
pacate, apar astfel de „oameni/borfasi” si de multe ori statul nu te apara.
unde sunt de acord cu dumneavoastra, este ca la noi au muuult mai mult
loc de dansat.

vlad  •  12 martie 2009, 10:59

@sd,Catalin: Da, fac parte din 2 ong-uri (f activ in cel putin 1). am organizat cel putin 3-4 proiecte care incearca sa schimbe modul in care actioneaza institutia in care lucrez in ultimul an. am scris proiect pe educatie pentru universitati si ong-uri.
si ce rezolv cu asta? numarul celor care fac eforturi pentru a schimba ceva este infim. beneficiile le au ceilalti iar statul? statul iti pune piedici cand incerci sa schimbi ceva pentru el in bine.
ONG-ul din care fac parte implementeaza un proiect de succes de 4 ani. acum am obtinut (teoretic) finantare de la stat ca sa-l extindem si incepe sa mi se faca frica. Bani nu se dau, costurile pe care le ai cu cheltuirea banilor (birocratice) fac ca fiecare leu util sa te coste 3 si asa mai departe?

Petitii? Voturi? Da, semnez petitii si votez. Imi aduc contributia dpdv social si ii incurajez si pe ceilalti sa faca asta. Intrebarea este prin asta credeti ca intarim statul? Cat credeti ca putem sa facem aceste lucruri fara sa vedem nici un fel de feedback pozitiv din partea acestuia?

Cătălin Tolontan  •  12 martie 2009, 16:45

takeda: multumesc

nicu  •  12 martie 2009, 17:47

Felicitari,Catalin Tolontan pentru tot ceea ce faci!Esti cu adevarat un jurnalist cu coloana vertebrala si foarte talentat!

malasuerte  •  12 martie 2009, 20:42

excelent articol
imi place si ce-a zis takeda 🙂

virgil  •  21 februarie 2017, 13:44

Mi se pare potrivit acest link, venit mult mai tarziu. Din categoria "ai grija ce ceri..." http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-21624093-sorin-ovidiu-vintu-condamnat-8-ani-inchisoare.htm

Comentează