Pentru ca ei muncesc mult

„Ei” nu se refera la altii. Ci la voi. Voi munciti mult.

miercuri, 16 septembrie 2009, 11:52

„Ei” nu se refera la altii. Ci la voi. Voi munciti mult.

Asociatul este pozitia de intrare in marile firme americane de avocatura, iar „Asociatul” este cea mai recenta carte a lui John Grisham, aparuta in Romania la RAO. O recenzie facuta de un scriitor american o puteti gasi si in fabuloasa editie in limba romana a saptaminalului „The New York Book Review”, care apare lunea impreuna cu Romania Libera. Pentru un autor care scrie cel putin un volum pe an si ai carui eroi sint cu o predilectie obsesiva avocati, Grisham a ratat surprinzator de putin. Iar „Asociatul” intra, probabil, in TOP 5 Grisham. E un thriller asezat, iar calitatea #1  consta in satira la adresa vietii corporatiste.

Chiar daca ingroasa muchiile personajelor, „Asociatul” vorbeste convingator despre lumea in care se munceste cel putin 70 de ore pe saptamina, in care clientilor li se deconteaza pina si mesele luate de angajatii firmelor partenere si in care are loc urmatorul episod, pe care il veti recunoaste.

Doi colegi avocati, dar pot fi si oameni de marketing, de publicitate, de comunicare, iau prinzul la un restaurant luxos. Pustiul e socat cind aude ca nu doar consumatia, dar si timpul petrecut acolo, doua ore de caciula, va fi facturat unui client despre care n-au vorbit decit 5 minute. In total, 3.000 de dolari.

Veteranul ii explica: „Au un buget alocat. Daca nu-l consuma, juristii lor vor sesiza asta, iar sefii vor spune: <Daca firma de avocatura angajata nu ne cheltuie bugetul inseamna ca nu ne apara bine!>. Ne vor concedia”. Si, la anul, bugetul va fi redus, ceea ce nu convine nici oamenilor de la client.

Pret uman platit pentru salarii si profit, un restaurant care poate fi la Piata Galati sau pe Fifth Avenue, asta-i povestea.


Comentarii (8)Adaugă comentariu

angajatori de criza  •  16 septembrie 2009, 13:49

catalin,

e fascinant de inuman de incorect , de incredibil , de nemaiauzit dar si de …normal in lumea corporatista in care am inceput si noi sa intram…
dar , stii ce e mai rau poate?
e ca inceputurile capitalismului la noi – capitalismul salbatic – ei bine inceputurile corporatismului temperat putin de criza… uita-te dimineata la metrou asta remarci mai mult la baieti – indivizi cu burta la 25 de ani ce merg in costum la serviciu (o banca , o transnationala) , iti e mila de ei , cum merg ei tantosi cu burta inainte si arunca priviri pline de scarba muncitorilor de langa el , pt ca de , muncitorasii put a salam nu a parfum …
si mai e, sa-i vezi cat sunt de inculti , de modesti in tot si in toate , si partea tare vine acum – la serv nu fac nimic care sa le puna rotitele in miscare ,… ei bine da , ei sunt cei care pun bazele corporatismului de maine… imi e sila si mila in acelais timp…

Cristina  •  16 septembrie 2009, 14:58

Sunt carti realizate intr-un stil incredibil de realist, fiind inspirate din viata reala, extrem de documentate, extrem de bine realizate. Si din pacate nu sunt citite de suficient de multa lume sau daca sunt citite, sunt percepute ca pura fictiune, aparent fara baza in lumea reala… Si totusi…
Multumesc pentru recenziile postate… Ador cartile, iar aceste recenzii imi starnesc si mai mult dorinta de a citi…

andreic  •  16 septembrie 2009, 15:11

Sunt oamenii care traiesc strans incorsetati in tipare si pe care iesitul din rutina ii sperie. Daca au de cheltuit un buget trebuie sa o faca…nu conteaza daca ar putea obtine aceleasi rezultate si altfel…rutina corporatista…

val  •  16 septembrie 2009, 16:20

Evident, este o situatie aberanta, o anomalie a capitalismului inteles de noi ca o societate a normelor corecte, logicie, impuse de o piata nefalsificata. O miselie cu staif.

Si la noi,de-abia aterizati in capitalism, s-au dezvoltat asemenea mecanisme tumorale, sistemul nostru imunitar neexistand. Eu am sesizat de la inceput o conspiratie a preturilor aberante, nerusinate, a banilor absorbiti din toata societatea romaneasca si trasi printr-un mecanism dibace catre o anumita categorie, si se pare ca nu m-am inselat. Acest mecanism diabolic i-a imbogatit pe initiati poate mai mult decat insusirea pe de-a moaca a proprietati statului.
Salariile nerusinate, sporurile si tot felul de rasfaturi ale unor categorii de bugetari au fost create tocmai de acest sistem tumoral, ca sa-l protejeze.

Este greu de inteles cum au reusit sa insele luciditatea pe care, inca, o mai au multi romani.
Dar si la ei?

bugsy  •  16 septembrie 2009, 17:01

Can wait the movie!

ovidiusss  •  16 septembrie 2009, 21:00

citesc john grisham din liceu, cand visam sa devin avocat. nu am mai citit de mult o carte scrisa de el. si nici avocat nu am devenit. 🙂 dar mi-ai retrezit apetitul pt grisham. 🙂 mersi.

carmen  •  18 septembrie 2009, 23:52

fermierii arunca lapte pe camp… atatea s-ar putea recicla/economisi si nu se intampla… atat risipim totzi…

Zamolxe  •  19 septembrie 2009, 12:36

Cataline,
Tre sa faci diferenta intre realitate si fictiune. Omu scrie cartea sa o vanda, banuiesc ca te-ai prins ca cu asta te ocupi si tu.
America a intrat in criza nu pentru si-a cumparat omul de rand o casa si cand a ramas somer i-a luat-o banca inapoi ca nu si-a mai permis sa plateasca, ci pentru ca bancherii si avocatii, impreuna cu politicienii se spargeau in figuri pe banii altora.
Dar n-as vrea sa fiu in pielea lor. Acum nu se pot adapta la criza, ca toate corporatiile au taiat bugetele si mor de foame ca nu isi mai permit luxul pe banii altora, iar mancarea congelata pe care si-o cupara de la hipermarket nu mai are gustul ca „steak”-ul de 100 de dolari bucata.
Numai bine!

Comentează