Un articol de Dorin Tudoran de acum 37 de ani

Memoria emoţional-oltenească a lui Daniel Nanu şi-a amintit articolul din Flacăra. „In ’73, Craiova a pierdut titlul la golaveraj in fata lui Dinamo, in ultima etapa. Atunci, Flacara a scris, parcă prin iunie: Dinamo, campioana Romaniei si Craiova, campioana unei mari iubiri. Un ziarist de la „Gazetă” a sprintat spre Biblioteca Academiei pe urmele amintirilor lui Nanu.

sâmbătă, 6 noiembrie 2010, 11:26

Memoria emoţional-oltenească a lui Daniel Nanu şi-a amintit articolul din Flacăra. „In ’73, Craiova a pierdut titlul la golaveraj in fata lui Dinamo, in ultima etapa. Atunci, Flacara a scris, parcă prin iunie: Dinamo, campioana Romaniei si Craiova, campioana unei mari iubiri. Un ziarist de la „Gazetă” a sprintat spre Biblioteca Academiei pe urmele amintirilor lui Nanu.

A gasit  articolul. Scris de Dorin Tudoran. Cînd jurnalistul a ieşit din sală, cu fotocopiile în mînă, se anunţase moartea lui Adrian Păunescu şi oamenii începuseră să aducă flori pe strada Dionisie Lupu, la doi paşi de sediul Gazetei.

În redacţie, am întins pe masă paginile de atunci ale revistei. L-am citit pe Dorin Tudoran şi ne-am uitat unii la altii, in cautarea confirmarii omenesti nespuse, „ai aceeasi senzatie si tu?”. Aveam in fata ochilor proba unui echilibru cu care prejudecata noastra de azi nu credita un text din 30 iunie 1973. Da, o probă de echilibru.

Păunescu ţinea cu Craiova si domina revista, da, era acaparator, lacom de laude si, spune Ioanitoaia,  „imposibil de contrat cind isi punea ceva in cap”, da, Dinamo trăsese probabil sforile în acel final de campionat cînd Universitatea ratase titlul în ultima etapă, sau poate ca e un mit, asa cum un mit s-a dovedit a fi presupusa retrogradare a Timisoarei, o investigatie a Gazetei a reconstituit totul, sa revenim insa, asadar nimic nu l-a împiedicat pe Dorin Tudoran să scrie un comentariu echilibrat, care ar fi avut loc şi în New York Times  loc unde, de altfel, avea să şi publice peste decenii.

Citiţi acest text din „Flacăra”, care datează de 37 de ani şi care a fondat practic expresia „Craiova, campioana unei mari iubiri”, cuvinte care apar în deschiderea paginii! Dorin Tudoran scrie cu mult respect şi fair-play pentru Dinamo şi cu o simpatie bine calibrată pentru „Universitatea” Craiova. Fără sa lase loc autovictimizarii, fără alibiuri şi fără să infantilizeze echipa sau suporterii mîngîindu-i pe creştet.

„Nu e bine ca să consolăm Craiova strecurîndu-i ideea că i s-a făcut o nedreptate prin disputarea integrală a campionatului, inclusiv etapele în care a pierdut”, aminteste el.

Este, in acest articol din antichitatea fotbalului nostru, o antichitate populată cu gloria lui Oblemenco, Dinu sau Lucescu, un mesaj profund contemporan si dureros. O amintea cindva si Ioan Chirila. Tot timpul ne-am adăpostit după esecuri. Ne-am căutat alibiuri.

Istoria fotbalului nostru abundă de „dacă” si de infrîngeri consolatoare. „Înfrîngerile rămîn, cu toată bunăvoinţa noastră, numai ceea ce sînt. Odată şi odată trebuie să cîştigăm”, ne avertizeaza din paginile vechi Dorin Tudoran in aceste zile cind masinile opresc pe strada cu sens unic care da spre Gradina Icoanei, oamenii lasa geamul jos si se uita la gardul invelit in flori infipte in ceara scursă pe trotuar.


Comentarii (20)Adaugă comentariu

niku  •  6 noiembrie 2010, 13:58

Vizionati „Cantec pentru Oltenia” scris de maestru si cantat de un stadion intreg Universitatea Craiova – Otelul Galati 0 – 1

http://www.youtube.com/watch?v=e0mALFD3C8Q

florin gornea  •  6 noiembrie 2010, 14:15

Dureros ca „flacara” unui TITAN al poeziei romanesti s-a stins ! . Deja regret ca nu am toate volumele lui de poezie , un poet de geniu ! si un suporter infocat al oltenilor , merita toata recunostinta noastra pentru tot ce a facut ! dar , darrrrrrrr …Cataline tu „te auzi” ce scrii vis-a-vis de Dinamo ??? ..uite citatul tau din articolul de mai sus luat cu copy-paste . „da, Dinamo trăsese probabil sforile în acel final de campionat cînd Universitatea ratase titlul în ultima etapă, sau poate ca e un mit, ” prima intrebare care mi-o pun este :
-Ce rost avea sa te „iei ” de Dinamo intr-un astfel de moment de pioasa recunostinta fata de poet ???
Daca tot ai plecat pe panta asta de ce nu ai dat si alte exemple de articole echilibrate scrise si dupa niste partide jucate cu alte echipe si unde ” se pare ” ca „X” echipa traserse sforile ???

catalin  •  6 noiembrie 2010, 14:19

proba de echilibru si de fair-play din articolul lui dorin tudoran nu deriva din recunoasterea meritelor lui dinamo sau din acceptarea faptului ca acel 4-0 cu cfr cluj a fost intradevar un scor corect, obtinut pe teren. in acele vremuri tulburi nici paunescu nu avea curajul sa atace fatis si sa acuze ferm de frauda sportiva echipa militiei si a securitatii, motiv pt care a apelat la un subterfugiu jurnalistic: dinamo campioana romaniei deci a p.c.r.-ului si craiova campioana unei mari iubiri, adica a poporului asuprit de un regim totalitar, a fotbalului curat si cinstit.
din pacate voi nici macar in anul de gratie 2010 nu aveti curajul sa demascati jocurile de culise si coruptia din fotbalul romanesc ce vad aceleasi protagoniste ca si pe vremea lui ceausescu: dinamo si steaua………

Dorin Tudoran  •  6 noiembrie 2010, 17:18

@ Catalin Tolontan:

Ati reusit sa ma emotionati…

Intr-o alta cronica de la un meci al Universitatii, mentionam ca stadionul era atit de plin, incat multi spectatori stateau cocotati pe stilpi. Cind aplaudau, doar forta genunchilor strinsi in jurul stilpului ii mai tinea sa nu se prabuseasca. Mai exista asemenea spectatori?

Fotografii de la acel meci ar putea sa mai aiba fotoreporterul Radu Constantinescu.

Cele bune,

Dorin Tudoran

Jiji B. Good  •  6 noiembrie 2010, 18:33

Este inceputul unei campanii in favoarea jurnalismului obiectiv? Daca da, si observ in ultimele articole indemnul spre a nu face de rusine o meserie asa de frumoasa, adunati-va colegii de doua ori pe saptamina si analizati „in corpore” prestatia din ultimele zile a fiecaruia! Critica decenta si la obiect e utila chiar si intr-un grup in care nimeni nu are tendinta de a fi peste masura de modest! Nu pot decit sa ma bucur de schimbarea tonului sau mai mult de semnalul de alarma tras in redactia GSP. Sper sa nu ma insel!

motanul incaltat  •  6 noiembrie 2010, 18:56

Indiferent de ce s-a intimplat atunci,e bine ca s-a intimplat asa –Dinamo a ramas cu un campionat ca atitea altele(majoritatea frauda)iar Craiova a ramas si va ramine cu alt fel de titlu:CAMPIOANA UNEI MARI IUBIRI.

badday  •  6 noiembrie 2010, 20:59

Tolo, am citit articolul cu atentie. Cu aceeasi atentie l-ai scris si tu… Adica trebuia sa scrii ceva despre poet si ai trecut printr-un ciur foarte des toate sentimentele tale… In sita au rams mizeriile poetului. Niste mizerii pe care ar trebia sa-ti asumi raspunderea. Despre morti numai de bine pare a fi ideea pe care ai crosetat.
Pentru mine Paunescu ramane doar un pupincurist al comunistilor ceausisti. Un tip cu o mare deschidere intelectuala folosita doar in nume propriu. Un egoist… Asta a fost poetul…
Pe el l-am iertat…

bradut  •  6 noiembrie 2010, 21:41

Articolul e scris corect pe fond, cu niste presarari de spirit, dar ca stil e cacofonic. Un scriitor trebuie sa aiba ureche muzicala, mai ales sub dictatura.
Asta e diferenta dintre Ioan Chirila, Fanus Neagu, Radu Cosasu, Tudor Octavian si voi.
Noroc ca suntem tineri.

vasco  •  6 noiembrie 2010, 23:00

Cei care scriu despre dinamo ca despre ceva posibil corect sunt niste oameni care nu stiu pe ce lume traiesc!Trecutul lor se bazeaza pe practicile celor pe care ii reprezentau si inca ii reprezinta,securitatea.Prezentul e dominat de influenta interlopilor protejati de aceeasi securitate,fratii samsari,borcea,badea,netoiu,cohn si multi altii.Trebuie sa fii lobotomizat ca sa nu stii asta.

fanulumocanu  •  6 noiembrie 2010, 23:53

pare ca vine din vremuri in care toate aveau un sens.imi da impresia ca se stabilise undeva demolarea mioritei si toata lumea hotarase ca trebuie sa castigam.ceea ce sa si intamplat dupa un deceniu.

ex-pitesteanul  •  7 noiembrie 2010, 0:20

foarte frumoase ideile articolului din ’73… simple, normale… dar parca nici acum nu le-am „prins”

Eugen DELCEA  •  7 noiembrie 2010, 10:30

1 Din câte ştiu, sintagma „campioana unei mari iubiri” aparţine lui Adrian Păunescu. Acum,după 37 ani,vi se atribuie Dvs. D-le Dorin Tudoran, vă rog să faceţi lumină pe acest subiect !
2.Stadionul „Central” a fost construit în 1969 cu 30.000 de locuri, deşi la 500 m se afla „Tineretului”, cu 18.000 de locuri ( pe care am făcut antrenamente, ca junior,la grupa Ion Gârleşteanu, ca şi Boldici,Lică Marcel sau Balaci).Cred că la meciul cu Bayern (martie 1982)s-au mai pus tribune metalice,înălţate în 1983,încât s-a ajuns la 50.000 de locuri (nr. relativ, fiind pe stinghii).De multe ori s-a ajuns la 55.000, cu acoperişul tribunei oficiale arhiplin,cu oameni în…tabela de marcaj,în plopii de lângă stadion şi pe acoperişurile blocurilor-turn din apropiere.Unii stăteau pe marginea lor, cu picioarele atârnate în hău !!! Iar acesta devenise un spectacol ibişnuit şi la unele meciuri din campionat…Biletul era 10-15 lei în campionat şi 30-35 lei în cupele europene, deci nu existau probleme financiare.
3.În 1973 a fost o adevărată disperare la MI să nu ia Craiova campionatul!Mai întâi a fost nenorocirea cu Braşov (fostă Dinamo), 0-1 pe Central.Un meci oarecare, au crezut ai noştri iar seara au serbat ziua unui coleg.Braşovenii au tras ca la o finală de CM iar Adamache a făcut minuni.Am fost pe stadion,normal…Apoi, CFR Cluj,o altă echipă din sfera de influenţă a lui Dinamo, a primit aprobare să meargă la un turneu în Germania,în mijlocul campionatului iar meciul li s-a amânat…când trebuia.Apoi,în timpul meciului (transmis tv)s-a ivit o ploaie torenţială şi a fost întrerupt 20 minute…Scor: 4-0,cât era nevoie!Craiova juca la Arad,oraş invadat de olteni.Deşi era ultima etapă şi nu avea nimic de câştigat,UTA a jucat la disperare şi a obţinut acel 0-0 necesar lui Dinamo…Care a câştigat campionatul la egalitate de puncte dar cu un gol în plus.Anul următor, acelaşi scenariu,cu Petrolul în rolul UTA-ei.Dacă câştiga cu 1-0, Dinamo lua iar campionatul la 1 gol diferenţă!A fost 0-0 izbăvitor pt. Cva, cu gol salvat de Negrilă în ultimele secunde de joc…Acesta este adevărul, de ce trebuie să ascundem furturile lui Dinamo ?!!

golan p-ta universitatii  •  7 noiembrie 2010, 13:00

campionatul acela,l-a furat pur si simplu,dinamo,deci nu e nicidecum vorba,ca sa nu creada U Craiova,ca a suferit o nedreptate,sau ca a fost un mit hotia aia a lui Dinamo,chiar a fost o hotie.Un coleg de servici de-al meu,ii era profesor fotbalistului Biro GABOR,de la UTA,iar acesta a povestit in clasa,ca dinamo,le-au platit 4000 de lei,de caciula,jucatorilor ut-isti,ca sa-i bata pe craiova,lucru ce s-a chiar intamplat(scor 1-0,gol Brosovski,cu Sima eliminat inca din primele minute).Cum ECHIPA SECURITATII,a batut si pe cfr Cluj,(inca si la scorul care trebuia-ca dif.de 2 goluri nu ajungea),iacat-a Dinamo,campioana pe”merit”.Din cauza asta se leaga Mititelu,de CFR,c-au vindut meciul lui Dinamo,d’a mai mult cu UTA,trebuia sa aiba el treaba,ca daca astia nu-i bateau,nu conta alt meci.

Cătălin Tolontan  •  7 noiembrie 2010, 13:16

Jiji B. Good: in fiecare zi avem sedinta de sumar in care ne analizam prestatia. In fiecare zi!

Dorin Tudoran: va multumim!

Dorin Tudoran  •  7 noiembrie 2010, 18:33

@ Eugen Delcea #12″:

1. Nu mi s-a atribuit decat articolul si titlul sau – „Un campionat cu doua cistigatoare…”
2. Supra-titlul paginii nu mi-a fost atribuit.
3. „Campioana unei mari iubiri” suna perfect paunescian. Este o sintagma la care chiar daca am „aderat” sau pe care chiar de am „provocat-o” ramane a lui Adrian.
4. Cine erau cei care in acei ani de inceput ai revistei dadeau titlurile articolelor si supratitluirle paginilor este o istorie foarte interesanta. Cine stie, poate ca va fi povestita cindva…

dt

florin.b  •  7 noiembrie 2010, 18:40

Sint stelist si sint tare mindru de asta ,nu ma voi dezice niciodata de aceasta echipa indiferent ce se va zice despre ea.Dar,a fi suporter al unei echipe ,nu inseamna a nu recunoaste anumite adevaruri despre celelalte.NICIODATA ,repet ,NICIODATA ,nu am vazut o admosfera atit de …superba ca cea de la meciul cu Otelul, sa vezi un stadion intreg cintind ,cu lacrimi in ochi si luminari in miini e ceva deosebit.Mi s-a facut pielea de gaina si ,nu imi e rusine sa recunosc ..mi-au dat lacrimile.Respect etern dl Paunescu .Si da,in acea seara, pina si ingerii din Rai au cintat ,,Oltenia eterna Terra Nova „

Atlant  •  7 noiembrie 2010, 20:03

Adrian Paunescu a fost poporul care nu am fost noi in stare sa fim.

valeria  •  8 noiembrie 2010, 8:00

comentariile nu-si au rostul acum . poate dupa ce s-or sedimenta lucrurile , anii .

Catalin  •  9 noiembrie 2010, 13:26

Nichita Stanescu spunea ca „oamenii sunt ceea ce-si aduc aminte ca sunt”. Sunt sigur ca Adrian Paunescu si-a adus aminte, in ultimii ani, de ceea era cu adevarat…marturii sunt cele spuse de Dinescu, CTP si altii, oameni cu care si-a dorit sa se impace la batranete.
Ejectat de grupul de referinta din care dorea cu ardoare sa faca parte, grupul scriitorilor, Paunescu s-a multumit in tinerete cu rolul ce i se potrivea ca o manusa. Dar, la poarta posteritatii, inteligenta l-a obligat sa capete confirmarea celorlalte inteligente contemporane lui.
Versificatorul a dorit sa fie poet!

Zorro  •  10 noiembrie 2010, 16:40

@Atlant

Din pacate poporul roman e Adrian Paunescu cum n-a fost in stare sa fie.

Comentează