Lucescu de 1 Decembrie

Pe 1 Decembrie, sărbătoare naţională şi urgentă, a cărei dată nu întîmplător se scrie 112, observaţie făcută nu de un analist, ci de un cîntăreţ, Vunk cu melodia „Vrem o ţară ca afară”, pe acest 1 Decembrie românii primesc de la Mircea Lucescu  cîteva gînduri care te lasă paf!

„Aţi auzit că Ferguson a spus: <Sînt prea bătrîn ca să mă retrag?>”, e întrebat Lucescu de un ziarist al Gazetei. Ferguson are 69 de ani. Lucescu va împlini 66 la vară, în iulie. Şi Lucescu răspunde: „Aşa sîntem noi antrenorii. Ca şi actorii, nu ne putem retrage pentru că nu vrem să ajungem să plimbăm cîinii precum Brigitte Bardot. Am nevoie de fotbal ca să mă ţină viu. Iar, cînd o să mor, vreau să mor pe teren”.

miercuri, 1 decembrie 2010, 11:37

Pe 1 Decembrie, sărbătoare naţională şi urgentă, a cărei dată nu întîmplător se scrie 112, observaţie făcută nu de un analist, ci de un cîntăreţ, Vunk cu melodia „Vrem o ţară ca afară”, pe acest 1 Decembrie românii primesc de la Mircea Lucescu  cîteva gînduri care te lasă paf!

„Aţi auzit că Ferguson a spus: <Sînt prea bătrîn ca să mă retrag?>”, e întrebat Lucescu de un ziarist al Gazetei. Ferguson are 69 de ani. Lucescu va împlini 66 la vară, în iulie. Şi Lucescu răspunde: „Aşa sîntem noi antrenorii. Ca şi actorii, nu ne putem retrage pentru că nu vrem să ajungem să plimbăm cîinii precum Brigitte Bardot. Am nevoie de fotbal ca să mă ţină viu. Iar, cînd o să mor, vreau să mor pe teren”.

Cu un salariu de peste 3 milioane de euro pe sezon, cu 8 titluri de campion în România, Turcia şi Ucraina, cu palmaresul întregit de promăvările, dar şi de retrogradările din Il Calcio, cetăţean al lumii de la Breaza şi pînă la Brescia, pretutindeni are o casă, un tablou şi un muzeu de văzut, Mircea Lucescu şi-a făcut singur o viaţă „ca afară”.  Nu-şi imaginează nici un „exit” din ea! Ca un Truman Capote adorînd să-şi scandalizeze semenii, pretinde, cu trufia relaxată a bătrinului meseriaş, că mai are oameni şi echipe de încărcat. „Şi antrenorii cum se încarcă?”, îl provoacă, zîmbind Theo Jumătate. Urmează un dialog de 40 de minute în care se trece prin fotbal şi artă, prin Hagi şi Răzvan, şi se încheie cu idee că „există oameni care nu se încarcă dormind, ci aşa cum pot ei, prin muzică, literatură, politică, social…”.

Apoi Lucescu povesteşte momentul în care Bobby Robson renunţă la fotbal din cauza bolii. Într-o bună zi, încărcîndu-se şi încărcîndu-şi coşul într-un supermarket, are o clipă de confuzie şi de iluminare. Se uită în jur şi, în loc să sune la Urgenţe, Robson îşi zice „Ce naiba caut eu aici?!”. După care se întoarce pe terenul de fotbal. Restul îl ştim. Îl ştie şi Mircea Lucescu.


Comentarii (17)Adaugă comentariu

Dorin STANICEL  •  1 decembrie 2010, 13:09

Superbisim Catalin !!! La Multi Ani !!!!!!!!!!

fotbal  •  1 decembrie 2010, 13:31

pilduitor interviul lui Theo Jumatate, cuceritor gandul tau, foarte frumos!
daca nu ne-am mai retrage atat de des din viata noastra, daca suntem prea multi de salvat si sunt prea putini salvatori, si aia majoritar inchipuiti, daca trebuie sa schimbam terenurile… daca n-am mai apela abuziv 112…sigur ca ne-ar iesi si noua tara asta ca afara.
La multi ani Romania!!!

Florin tacticosu’  •  1 decembrie 2010, 14:42

Foarte bun articolul, dar trist pentru 1 decembrie. Ar fi trebuit poate sa-i tolerezi iesirea lui Lucescu, in fond nu e un Ion Iliescu al fotbalului si poate ramane un model, cu toate petele lui…

Fiindca vorbim de Romania in articole si pe blog cu o detasare mai vinovata decat trufia lui Lucescu (care pe mine nu ma lasa paf), va intreb, domnilor romani, daca nu cumva si noi ne prefacem ca ceea ce facem are un sens social si generos, cand de fapt stam pe 7 perne la 7 mari de romanul mediu, caruia ii dam sa inghita poze si vise si portii cat mai reduse de realitate.

Cand de acest „112” ii dam o palma unui trufas roman care vrea sa impresioneze, eu nu ma simt parte a unei societati in care dreptul la opinie e folosit pentru pieptanat.

Patronii infractori au marele merit ca investesc, certurile lor care destabilizeaza jucatori si echipe sunt pe prima pagina, jucatorii neplatiti care se sufoca sunt vinovati pentru ce joaca, analizele tactice sunt la nivelul lumii a IV-a.

Astazi mi-e scarba de noi, elita de carton a Romaniei. De fapt, tara asta are o elita reala (si uneori poate trufasa) pe care nu si-o revendica niciodata.

Astazi trebuia ca dinamovistul Lucescu sa fie lasat sa pozeze in erou, domnule Tolontan!!!

Cătălin Tolontan  •  1 decembrie 2010, 16:00

florin tacticosu: ufff, tu ai inteles ca l-am certat pe Lucescu 🙂

Cosmin  •  1 decembrie 2010, 16:57

@Catalin Tolontan, stai linistit, e singurul care a inteles ca l-ai certat pe Lucescu

requiem911  •  1 decembrie 2010, 17:50

112?…sau 121…depinde…ce facem cu 911 ?…119?:)

dinARAD  •  1 decembrie 2010, 19:02

Mircea Lucescu este fara indoiala, alaturi de marele Stefan Covaci , cel mai mare antrenor din Rominia din toate timpurile. Ca totzi antrenorii are si esecuri , dar meritele lui depasesc cu mult esecurile.
P.S…. Si nu care cumva sa-mi „povesteasca” vreun stelist cit de „mari” au fost Jenei si Iordanescu la vremea lor.
La Multi Ani Rominia. RESPECT Mircea Lucescu.
Forza UTA. La Anul In Liga I.

bravo  •  1 decembrie 2010, 19:19

Doua interviuri mi-au atras atentia in ultimii ani. Acesta, cu Mircea Lucescu, si cel cu Valentin Ceausescu de acum doi ani. Va felicita un vechi cititor. Cu stima, Dan

Cătălin Tolontan  •  1 decembrie 2010, 19:23

bravo: felicitarile merg la colegul meu theo jumatate, cel care a realizat interviul, multumim!

Completare la postul anterior, de Lucescu SR « Catalin Petru  •  1 decembrie 2010, 19:46

[…] Frumos zice Catalin Tolontan. […]

E.B.  •  1 decembrie 2010, 22:56

Lucescu își sărbătorește zilele astea propria săptămînă luminată. Căci ne aflăm undeva între 30 noiembrie și 4 decembrie.

Ce-i oare cu datele astea?

30 noiembrie 1983, Bratislava: Cehoslovacia – România 1-1
4 decembrie 1982, Florența: Italia – România 0-0

Cam asta este. Cine a trăit clipele alea, știe despre ce vorbesc. Cine nu … îmi pare rău pentru el.

Adrian  •  2 decembrie 2010, 2:46

Catalin,
Lucescu vorbeste cu pasiune despre fotbal. Pasiunea de a antrena, puterea de a o lua mereu de la capat, de a construi echipe, de a fi mereu acolo, sus. Puterea de a arde pana in ultima clipa (de aici poate si acel, „as vrea sa mor pe teren”-simpla premonitie?). Cu aceste lucruri ar trebui sa ramanem dupa Lucescu. Jenei ramane cu Cupa Campionilor, Iordanescu cu sfertul de la Pasadena, Lucescu este mereu aici, viu, controversat si fara discutie, valoros. Respect, Mircea!

gery76  •  2 decembrie 2010, 4:29

Eu am trait 30 noiembrie ’83 si imi aduc aminte cu regret ca desi -l-a calificat la euro’84 Geolgau si marii jucatori ai Craiovei Maxima la turneul final au mers ”uriasii jucatori” Zare si Dragnea si asta datorita ”marelui” caracter al lui Mircea Lucescu valabil si pentru Mexico’86 acolo unde si-a batut joc de o intreaga generatie de fotbalisti necalificand echipa dintr-o grupa accesibila din care mergeau direct 2 echipe si tot din cauza ;;caracterului” neluand jucatori de la Steaua desi luasera campionatul iar un an mai tarziu luau C.C.E.Antrenor destul de bun ,caracterul insa ……..

george  •  2 decembrie 2010, 9:19

Tolontan!Stii bine ca M.Lucescu a avut probleme grave cu inima, nu esti un tip prost,stii ca aconstruit peste tot pe unde a fost, dar esti atat de ofticos!!!
Castigatoarea Cupei Campionilor in 1986 a fost , in primul rand creatia lui Valentin Ceausescu, tata Puiu cand s-a dus la Rapid i-a lasat la fel de rapid pe locul 10, nu a construit nicaeri HISSELF; a fost un tip extraordinar de norocos cu generatia de aur…

Cătălin Tolontan  •  2 decembrie 2010, 11:01

george: si tu ai inteles ca articolul marcheaza dezaprobarea mea pentru lucescu 🙂

Pop Vasile  •  2 decembrie 2010, 11:23

Fa doar sport !
Lasa politica altora.
As fi onorat sa accepti nota 10* pentru acest eseu. ( chiar si de rugby )

poporul revolutionar  •  2 decembrie 2010, 11:53

mah deci totusi cat tupeu sa ai sa te compari cu Ferguson? Ce echipe a antrenat Lucescu ma? Dati exemple de antrenori mari care n-au antrenat niciodata o echipa mare. Exista asa ceva? Va spun eu ca nu. Pentru ca Lucescu in afara de 2 luni la Inter, unde s-a facut de ras, nu a antrenat NICIODATA o echipa cu nume, o echipa mare. Si are tupeu sa se compare el cu Ferguson sau cu Wenger. Hai sa fim seriosi. Pacat de tine Cataline ca ai ajuns sa aduci ofrande unuia ca Lucescu.

Comentează