„In treatment”, seria a II-a

Aşa se numeşte filmul original, „In treatment”. Gabriel Byrne joacă rolul central, cel al psihiatrului care are în fiecare zi a săptămînii cîte un pacient. HBO România i-a spus serialului „În derivă” şi l-a adîncit pe Marcel Iureş în fotoliul terapeutului.

miercuri, 22 decembrie 2010, 10:30

Aşa se numeşte filmul original, „In treatment”. Gabriel Byrne joacă rolul central, cel al psihiatrului care are în fiecare zi a săptămînii cîte un pacient. HBO România i-a spus serialului „În derivă” şi l-a adîncit pe Marcel Iureş în fotoliul terapeutului.

A doua zi de discuţii cu Radu Voina, antrenorul „naţionalei” feminine de handbal. Nu e nici unul dintre noi terapeut, dar ziariştii au cu siguranţă nevoie. Un zîmbet, două, începe discuţia.

„Cum aţi traversat şocul înfrîngerii din semifinale?”. Clipeşte. „Am stat în cameră pînă pe la trei noaptea. Apoi am ieşit pe hol pentru că mă sufocam”. Bărbatul îşi aminteşte că a rămas perplex cînd a deschis uşa camerei. Holul era plin de fete, cîte două, cîte trei. Sprijinite de zid sau lungite pe jos, sportivele aveau ochii roşii şi erau pline de draci. „Ne vor rupe în două danezele mîine”, şopteau ele.

Nu a existat un anume moment magic al refacerii din acea noapte de sîmbătă spre duminică. Doar un pelerinaj de la una la alta, „In treatment” pe mocheta groasă, antrenori, medici şi sportive în papuci sau ciorapi mutîndu-se practic pe hol.

Parcă simţiseră un cutremur în fiecare şi simţeau nevoia să fie împreună. Au discutat de toate, au povestit amintiri din săli sau de pe la petrecerile cu familiile, iar pe la 4 dimineaţa nu se mai ştia cine pe cine consolează.

A doua zi, România a învins Danemarca.

„Pentru statistică şi pentru oameni, medalia de bronz e a treia ca valoare”, spune Voina. „Dar noi, cei care trăim în sport, avem o vorbă: bronzul e mai greu ca aurul. Pentru că la aur ajungi din succes în succes, pe cînd ca să iei bronzul, te împiedici înainte de finală şi, din cea mai adîncă groapă, eşti obligat să-ţi revii ca să urci pe podium. Altfel, rămîi pe locul patru, poziţia de groază pe care poţi poposi la o competiţie. În sport, nici o distanţă nu e mai mare decît cea dintre locul patru şi locul trei”.

Se ridică. „Aşa se explică, probabil, şi bucuria mereu frenetică a celor de pe locul trei?”. „Da, aşa e”, confirmă bărbatul.

Terapia s-a terminat. Îmbrăcat într-un pulover lejer, Sportul ne conduce la uşă pe amîndoi. Următorii pacienţi pot veni.


Comentarii (15)Adaugă comentariu

Testarossa  •  22 decembrie 2010, 23:27

„În sport, nici o distanţă nu e mai mare decît cea dintre locul patru şi locul trei”

Doamne iartă-mă, dacă n-aș fi știut că e Radu Voina, adică un fost sportiv de performanță, aș fi zis că e cine știe ce ajutor de băgător de seamă pe la vreo federație obscură.

Băi nea Voina, antrenorule care ești tu un anternor, ține minte (sau adu-ți aminte) că „În sport, nici o distanţă nu e mai mare decît cea dintre locul DOI şi locul UNU”. Dă-o naibii de treabă …

sorin  •  23 decembrie 2010, 1:55

Catalin,
Bine ai venit in clubul „in treatment”!
In al treilea, dl.Byrne merge el insusi la psiholog. Este super!

quill  •  23 decembrie 2010, 4:36

Excelenta faza.

Cătălin Tolontan  •  23 decembrie 2010, 9:33

Testarossa: ei, sigur ca tu ai dreptate, iar radu voina nu stie ce vorbeste. Ca sportiv, a cistigat doar Cupa Campionilor Europeni cu Steaua si Campionatul Mondial cu Romania. Ca antrenor, a jucat finala CCE cu Oltchim si a cistigat bronzul cu Romania. Nu are dreptul sa creada, din punctul lui de vedere!, ca distanta cea mai mare in sport este intre locul 4 si medalia de bronz. In general, spre deosebire de tine, a facut prea putin ca sa poata avea o opinie.

LFC  •  23 decembrie 2010, 10:04

Dar povestea spusa de comentatorii de la TVR, cum ca ar fi venit special un psiholog din tara pentru a le ridica moralul fetelor inainte de finala mica, e adevarata?

Testarossa  •  23 decembrie 2010, 10:04

Cătălin, ţi-am mai spus undeva că tu faci o greşeală de logică a discursului care se cheamă „apel la autoritate”. NU CONTEAZĂ cine ce spune, cîte titluri are – sportive, ştiinţifice, culturale etc. – contează doar valoarea de adevăr a ceea ce spune. Voina e pişicher, face un fel de PR aici, încearcă să tragă spuza pe turta sa şi să arate că locul 3 e o mare performanţă faţă de eventualul loc 4.

Doar că … nu are dreptate. Întreabă-i pe cei de pe locul 2. De oriunde, din orice competiţie. Fă o anchetă pe tema asta … 🙂

(Îmi pare rău, sînt dur, dar nu prea mai suport acest „apel la autoritate”, şi asta de cînd un dobitoc încerca să mă convingă că la caclulator nu există „tastatura numerică” – „numeric keypad” cu argumente de genul „Păi ştii tu cine sînt eu? la cîte congrese pe teme informatice am participat? şi ce contacte tari am eu în lumea asta?”)

ino  •  23 decembrie 2010, 11:40

ADEVARAT CE SPUNE ANTRENORUL…DAR SE INTAMOLA RAR LUCRUL ASTA IN MENTALITATEA NOASTRA MIORITICA

betivul  •  23 decembrie 2010, 12:50

@tolontan : o fi castigat Voina totul ca jucator dar asta NU-l face un mare antrenor, de fapt nu e un antrenor si punct. Handbalul este sportul meu preferat de departe,am jucat, tata a jucat , cei mai buni prieteni de familie au jucat, nu vad pt prima data, dar Voina e un antrenor slab de tot, numai faptul ca regulamentul iti da dreptul la un timeout pe repriza si tu NU il folosesti intr-o semifinala de CE este strigator la cer prietene, nu se poate concepe asa ceva. Sa ajunga in finala Ligii cu ce jucatoare avea in lot, sincer nu vad a fi asa o performanta imensa, repet tinand cont ca practic avea nationala Romaniei la dispozitie. Sa ajungi in anul 2010 si sa joci acelasi stil batranesc din anii 70′ atat la handbal masculin cat si feminin este din nou strigator la cer. De 4 ori campioni mondiali, adica echipa cu pedigree, si noi jucam tot cu 6 pe semicerc, asteptand interii adversi ca miei la taiat e incredibil.Foarte dezamagit de calitatea antrenorilor de handbal de la loturile nationale. Ca sa nu mai vb de nivelul motivarii psihologice unde inca suntem in comuna primitiva. Iar dc ma ia cineva la rost de cate am realizat in viata , cred ca stau bine fata de Voina, iar dc mi s-ar da sansa nu m-as pierde cu firea.

Cătălin Tolontan  •  23 decembrie 2010, 14:03

Testarossa: iar eu ti-am raspuns ca asta fac jurnalistii, explica pe intelesul lor si al oamenilor ceea ce cred specialistii. Care nu sint, evident, detinatorii adevarului. Doar cei ca tine sint populati cu certitudini 🙂 Era o gluma. Sarbatori Fericite!

aristitel  •  23 decembrie 2010, 15:38

tu cu AG sunteti conectati p-acelasi subiect 🙂

pinguilde  •  23 decembrie 2010, 16:32

Ce-a zis Voina nu-i scuza. E ceea ce simt multi sportivi. Mana in foc o pot baga pentru schiori, urmarind eu de multi ani toate declaratiile lor de dupa concursuri. Dar nu-i valabil numai pentru sport.

In copilarie am castigat premiul 2 la un festival de muzica. Cuvantul cheie e „castigat”. Pe 4 nu mai castigi nimic. Si nu conteaza ca ai fost cel mai aproape. E o prapastie si de pe 4 vezi haul cel mai bine.

durden  •  23 decembrie 2010, 18:44

superb si articolul si gestul dlui voina,despre care mai citisem si inainte.va dati seama ce diferenta,oricum,intre aceste fete si alte fiinte cu impresii de vedete din fotbal.ele nu dormeau noaptea ca le manca rezultatul din meciul cu suedia si erau deja cu gandul si la meciul cu danemarca..merita mai mult fetele astea,decat ceea ce le ofera tara asta…

mihai  •  23 decembrie 2010, 19:16

Catalin,te rog nu face gresala traducatorilor filmelor americane, psihiatru si psiholog sint doua notiuni total diferite.Felicitari fetelor, ramin totusi cu parerea ca se putea mai mult in semifinala, chestia cu timeout-urile m-a mirat si pemine.Cu toate acestea,admir stilul de bun simt al lui Voina, sportivul poate fi motivat si fara a cere timeout ca sa-l injuri.Faptul ca statul premieaza bronzul european peste aurul mondial nu face decit sa confirme lipsa logicii la noi. Puteau sa fie sponsorii care sa suplimenteze primele. Uite asa, la presiunea voastra, in curind Mutu & co vor fii premiati pt vreo calificare. Stiu ce o sa zici,ca nu este nici un pericol…

ioan  •  24 decembrie 2010, 2:21

seria a 2-a: sanatate radu voinea. bravo pentru cele mai Frumoase fete din hanbalul mondial!gsp nr. 1

Diferente | QualityTime  •  28 decembrie 2010, 23:16

[…] “Pentru statistică şi pentru oameni, medalia de bronz e a treia ca valoare. Dar noi, cei care trăim în sport, avem o vorbă: bronzul e mai greu ca aurul. Pentru că la aur ajungi din succes în succes, pe cînd ca să iei bronzul, te împiedici înainte de finală şi, din cea mai adîncă groapă, eşti obligat să-ţi revii ca să urci pe podium. Altfel, rămîi pe locul patru, poziţia de groază pe care poţi poposi la o competiţie. În sport, nici o distanţă nu e mai mare decît cea dintre locul patru şi locul trei.” (sursa) […]

Comentează