Nu sperati ca veti scapa de carti. In 2011 :-)

Il puteti termina intr-o singura zi de inceput de 2011, dar ar fi pacat. Pentru ca meritati sa locuiti mai multa vreme in volumul care stringe convorbirile dintre Umberto Eco si Jean-Claude Carrière. I-a stirnit „santajul disparitiei cartilor”, asa cum il numesc cei doi intelectuali, i-a stirnit si le-a provocat un dialog generos si amuzant despre lumea moderna.

duminică, 2 ianuarie 2011, 10:45

Il puteti termina intr-o singura zi de inceput de 2011, dar ar fi pacat. Pentru ca meritati sa locuiti mai multa vreme in volumul care stringe convorbirile dintre Umberto Eco si Jean-Claude Carrière. I-a stirnit „santajul disparitiei cartilor”, asa cum il numesc cei doi intelectuali, i-a stirnit si le-a provocat un dialog generos si amuzant despre lumea moderna.

Nici unul dintre ei nu e adversarul tehnologiei. Eco povesteste cum se joaca zile intregi pe calculator. Dar, in acelasi timp, observa ca, pe masura ce suporturile de depozitare a informatiei devin „tot mai incapatoare si mai sigure”, solutiile tehnice se perimeaza accelerat. „Ca sa citesti dischetele de acum 10 ani trebuie sa-ti umpli o camera cu vechile calculatoare”.

Sint savurosi. Si profunzi, fara a se izola in elitism. Merita sa cititi volumul editat de Humanitas. Asa cum m-a atentionat recent Mihnea Maruta, ar fi pacat sa renunt la recomandarile de carti pe blog. Cei doi cred in carti, cred in scris si observa ca, in epoca Internetului, realfabetizarea e mai necesara decit oricind pentru ca, impins sa poata folosi un calculator, omul e nevoit sa invete intelesul semnelor mai mult decit a facut-o vreodata in istorie. Orice tehnologie isi naste propriul limbaj si, strecurindu-se printre modificarile accelerate, cartea ramine obiectul desuet, dar care isi conserva calitatea fragila de a fi usor de folosit si daca pleci in graba, si daca ti-a cazut curentul, si daca ti-ai ratacit stick-ul mic, mic, pe care incap o suta de carti in format electronic.


Comentarii (3)Adaugă comentariu

cezar  •  3 ianuarie 2011, 21:42

Cartea este un instrument de citit, precum un laptop, la urma urmei. Ocupa loc si imbatranesc mai greu decat un om. Contine ciuperci, mucegaiuri, este un organism viu. Cartea e disponibila oricand, chiar si la lumina lumanarii, este consistenta si asa cum arata, iti comunica viata ei. O citesti cu placere, repede si dupa ce te desprinzi din universul ei, ramane langa tine, semn al timpului ce l-ai petrecut impreuna cu ea. Cartile electronice comunica si informeaza, atat. O lume stiitifica,mai degraba. Dispar si apar din nimic.

baixinho  •  5 ianuarie 2011, 0:36

Cătălin, faceţi-vă un pustiu de bine şi publicaţi opera Rodicăi Ojog Braşoveanu.

La mulţi ani şi multă sănătate în 2011!

Gigi

evazionista  •  23 aprilie 2012, 19:23

da, am citit-o pe nerăsuflate. Excelent argumentată.

Comentează