Ziarul Financiar, Adrian Sârbu şi sindicatul amintirilor

Ieri dimineaţă, am scris pe blog ca „RCS negociaza preluarea UPC”. Azi, Ziarul Financiar titrează pe prima pagină „RCS&RDS chiar vrea să cumpere UPC. Achiziţia ar crea un «monstru» în telecom„. ZF invocă „surse de pe piaţă”. Mda! Mai ales expresia „chiar vrea să cumpere” e tare.

vineri, 25 februarie 2011, 2:40

Ieri dimineaţă, am scris pe blog ca „RCS negociaza preluarea UPC”. Azi, Ziarul Financiar titrează pe prima pagină „RCS&RDS chiar vrea să cumpere UPC. Achiziţia ar crea un «monstru» în telecom„. ZF invocă „surse de pe piaţă”. Mda! Mai ales expresia „chiar vrea să cumpere” e tare.

N-am orgolii de blogger populat cu exclusivităţi. S-a mai întîmplat ca informaţii să fie preluate de aici, fără a fi referite, şi n-am reprosat niciodată, nimic, nimanui. Bloggeri sau jurnalişti, ne grăbim, uităm, greşim, se întîmplă. Ştiu că bloggerii au protestat repetat pentru că presa tradiţională le ia informatiile şi nu-i citează. Ei consideră ca e o formă de dispreţ.

Fiind, într-un fel, plasat în ambele tabere, n-am nici o iluzie că se va schimba ceva. Mai ales în unele cazuri. Am lucrat îndelung în trustul Pro şi ştiu exact că e construit pe o cultură a excelenţei, dar una care vrea să suprime competiţia şi care ignoră, superior şi vanitos, alternativele. Pentru ei, piaţa ideilor e o prostie. Pentru ei, ce nu e Pro nu există. Inevitabil, un astfel de comportament sfîrşeşte prin a se pietrifica într-o dimineaţă autistă.

Pe blog, am citat şi recomandat nenumărate articole inteligente din ZF în ultimii ani. Voi continua să mă port normal. Aşa am făcut-o şi cînd am lucrat în Pro.

Acum un deceniu, amintirile nu mai au încordare, ci doar culori, Adrian Sârbu a venit personal în redacţia ProSport ca să mă dea afară dupa ce, ca redactor-şef, am aprobat şi apoi apărat un coleg care îşi prezentase o carte la o altă televiziune. Era crima capitala impotriva Pro.
Sârbu a descins in faţa sediului din portavionul lui cu geamuri fumurii, venise cu bodyguarzii după el si, pe breteaua de asfalt de pe Luterană, la doi pasi de Catedrala Sfintul Iosif, s-a derulat un adevărat carnaval; dacă cineva ar scrie o carte cu sindicatul amintirilor din MediaPro am rîde pînă la finalul lumii. Transpirat, trendy si turbat, bossul s-a pus în capul mesei de sedinte si s-a trezit cu opoziţia redacţiei. A observat ca oamenii, ironici, il luasera cu „domn’ presedinte”, „terminaţi, nu-mi mai ziceti asa!”, „dar de ce, domn’ presedinte?„. Descumpanit, cel care ne spunea „nea”, semn de amiciţie si de poziţionare cool, s-a calmat treptat, s-a mai gîndit şi, după o după-amiază de concediere, m-a sunat şi m-am întors. Cred că i-a prins bine. Şi mie, dar sigur şi lui.

Sârbu a devenit ce e azi prin propria muncă, prin idei, dar şi deoarece pentru el au lucrat, într-un ritm şi cu un efort imposibil de înţeles astăzi, slavă Domnului!, oameni talentaţi şi de caracter, oameni care au avut temperament, care l-au contrazis cînd au crezut ca e cazul şi care i-au construit branduri de zeci şi sute de milioane de euro. Mai mult, după ce au plecat, multi dintre aceşti oameni au practicat, la adresa imaginii lui, un apostolat al „vorbitului de bine” pe care el n-a avut niciodată înţelepciunea să-l aprecieze. Dimpotrivă, a fixat tot felul de embargouri mediatice si organizatorice stupide la adresa unor persoane. Asta ca să fie clar! Sint zeci de cazuri, femeile si barbatii traiesc, să mai termine seful ProTV cu ideea ca toti acesti ex-Pro ii datoreaza ceva! Si cind spun embargou nu mă refer la mine.

Mă amuză şi acum cînd îmi aduc aminte cum m-a sunat Adrian Sârbu pe la 1 noaptea in 2003, mult dupa ce vînduse, la un preţ excelent, ProSport, încasînd 6,5 miloane de dolari de la Ringier, bani care i-au salvat poziţia de atunci în ProTV. Cine cunoaşte povestea vremii, ştie că nu exagerez nici cu un milimetru.

Aşadar, la un an de cînd nu mai lucram împreună, m-a sunat din senin ca să-mi reproşeze că apăruse ceva într-un ziar din noul meu trust. Eram buimac de somn, el era nervos şi aproape ca m-a buşit rîsul, pentru că se comporta ca şi cum munceam în continuare pentru el.

Ascultîndu-i furia inteligentă, are discursuri geniale cînd se supără, nasol că cehii nu i le apreciază!, dar să nu deviem, auzindu-l cum îmi vorbea ca si cum tocmai mă convoca la o sedinta de week-end, pasiunea lui, am avut, în miezul cald al acelei nopţi, certitudinea că nebunul de Sârbu e convins ca el ne-a inventat pe toţi şi că mereu vom lucra la el! Da-o naibii de carte de muncă, ce contează ce scrie în ea?!, noi vom rămîne ostatecii lui virtuali si recunoscatori pe viata ca ne da voie sa fim dependenţi emoţional de spiritul lui. Rău il mai rodea cînd îi spuneam că eram ziaristi cu aproape 10 ani înainte de a-l întîlni!

În noaptea aceea doar i-am închis telefonul. Îmi pare rău. Ar fi trebuit să-i spun ce am simtit, poate intelegea.

Pe fond, nu regret. Am prieteni vechi în Pro, am fost coleg cu mulţi dintre oamenii care fac azi Ziarul Financiar, cel mai bun ziar din România de cînd a început criza. E opinia mea. Lucrurile vor rămîne la fel între noi şi le voi preţui efortul jurnalistic cu invidie colegială.

Ce s-a întîmplat azi e doar o zi proastă, o zi fără amintiri.


Comentarii (23)Adaugă comentariu

nelu  •  25 februarie 2011, 15:05

de unde stii ca nu au avut si ei sursele lor?

marius  •  25 februarie 2011, 15:23

Salut,
dar daca tot ce ati scris aici este o minciunica, cine isi asuma raspunderea pentru aceste articole?Subiectivismul se simte astfel incat iti e imposibil sa nu faci referiri la trusturi sau ziare.
Poate o sa mai comentezi si ceva legat de sport orice…asa de dragul vremurilor bune.

George  •  25 februarie 2011, 15:29

chiar sunt curios daca va fi postat acest coment…in dulcele stil al acestui blog…ramane de vazut daca inregistrarea de acum va folosi la ceva sau nu si daca sunteti pregatit pana la capat sa va duceti rolul de gelu ruscanu 😀

revenind la subiect, intrebarea domnule tolontan este daca si la prima editie 3D a prosport, „oamenii lui sarbu” v-au copiat ideea sau daca voi ia-ti copiat pe ei…nu de alta, dar pare foarte putin credibil ca s-a venit cu ideea in acelasi timp, nu?

asadar, nu sunteti cumva de acord cu expresia: „daca trebuie sa furi,
fura de la cei mai buni!” ? 🙂

sorin enache  •  25 februarie 2011, 15:29

” te-am luat de pe strada, ti-am dat laptop si masina, te-am facut om ” este 100 % adevarat ce povestesti ( si ce nu :)). Asta cu sindicatul amintirilor e o idee buna. Daca se baga si Vasiliu si Stanca iese un bestseller.

Cristi G  •  25 februarie 2011, 15:42

Excelent.

dante  •  25 februarie 2011, 15:46

iti dau dreptate cand pledezi ca presa traditionala trebuie sa citeze sursele de unde preia informatiile si subscriu neconditionat la idee. dupa mine ceea ce ai publicat ieri este o informatie cu valoare de stire. ce s-a publicat azi este un articol consistent care banuiesc ca framanta de la mintile analistilor [si ma gandesc la cei de pe burse] si pana la cele ale competitorilor [nu doar de pe aceasta piata]

cred ca in ceea ce ai scris mai sus lipseste parerea omului care a semnat materialul sau dupa caz pozitia publicatiei si a doua intrebare care imi vine dar la care nu am un raspuns este: crezi ca Financial Times sau WSJ au procedat vreodata asa [adica au dat sursa un blog ]? Hai sa vedem si niste best practices pe tema asta ca poate pe viitor lucrurile se vor schimba si in bine

mp  •  25 februarie 2011, 15:47

pai chiar daca le-au avut, informatia a fost publicata deja ieri si a existat chiar si discutia daca e asa sau nu aici pe blog 🙂
tolo, foarte foarte bun textul…

Cătălin Tolontan  •  25 februarie 2011, 15:52

nelu: cred au avut, dar le-au activat, cu mare probabilitate, dupa ce au vazut stirea pe blog. Daca apari cu o asemenea informatie la o zi dupa, si mai ales ii dai atit spatiu, e o chestiune de eleganta sa citezi unde a fost vehiculata prima oara informatia.

Cătălin Tolontan  •  25 februarie 2011, 15:57

marius: daca negocierile dintre rc si upc nu sint reale, sa citezi sursa e tocmai o metoda de a atribui altcuiva o eventuala eroare. In fine, dupa cum suna si textul meu, nu fac un capat de tara din asta

dante: da, ziarele mari de afara citeaza bloguri

george: nu gelu ruscanu, sirbu imi spunea „taliban”, ai grija, nu-ti contrazice seful 🙂

George  •  25 februarie 2011, 16:25

…inca pe rec…:D

@catalin: taliban, netaliban…cred ca mai degraba caliban…desi cred ca ti-ai dori sa ti se spuna mai degraba prospero ;P

asadar, in afara de a incerca sa fii streetsmart cu retorica de gsptv (de care te supectez ca te dezici cu fiecare ocazie, sic!), ai de gand sa raspunzi si la intrebare sau doar sa faci presupuneri in legatura cu cine imi este sef sau nu si cat de placat sa-mi tin capul doar ca sa schimbi subiectul? (banuiesc ca tu esti persoana in cauza si nu cineva care doar iti modereaza blogul)

hai sa reformulez intrebarea, ca poate iti vine mai usor asa: a fost sau n-a fost furtishag ce ati facut cu editiile 3D? (ar fi nemaipomenit daca ti-ai calibra raspunsul/scuza tinand seama de faptul ca se poate verifica ce fel de ochelari ati distribuit/ locurile de pe unde ia-ti procurat, gluma de „parteneriat” cu the sun si altele mult mai interesante de prin vreo ‘agentura’ sau alta….nu mi-am propus sa plictisesc lumea cu detalii neinteresante)

important e atat…daca tot iti zicea sarbu ca esti taliban, sunt curios daca esti in stare sa duci la bun sfarsit un „suicide bombing”…nu-ti pot oferi virgine la schimb si nici nu-mi permit sa te „urechesc” eu pe tine, dar, ca sa te parafrazez, am vrut sa-ti spun ce simt cand spui lucruri traznite, ca poate intelegi…;)

Cătălin Tolontan  •  25 februarie 2011, 16:36

george: bati cimpii! n-a fost nici un furtisag. Compari mere cu pere. Atentie la gramatica: „ia-ti procurat” 🙂 Desi, ca sa nu fiu magar, sint convins ca ai facut-o din cauza indignarii superioare si a vitezei.
PS: Pentru ca lucrezi in presa ar trebui sa stii ca amenintarile (verificari si toate celelalte prostii pe care le vehiculezi…) nu fac decit sa obtina efectul invers cind le emiti in fata unui jurnalist

Robert  •  25 februarie 2011, 16:46

Catalin , ai dreptate, fain post.Au fost magari ZF-istii.
Opinia mea este ca tranzactia nu va trece de consiliulu concurentei,
unde Deutche Telekom prin ROmtelecom si France Telecom prin Ornage ,chiar au ceva influenta.Poate si numai prin suma amenzilor pe care trebuie sa le plateasca.
In alta ordine de idei, da-mi voie sa iti spun ca informatia a fost strecurata de Teszari/Oprea in presa , doar ca sa isi ‘umfle ‘ mushchii acum cand trebuie sa rostogoleasca credite si se pregatesc sa mai arunce 200 milioane de Euro pe liga lui Mitica.
Asa poate s-or speria cei de la DT si vor da ei mai mult.
Totul este un razboi al nervilor, mi-a placut mult mai mult postul cu Camelia Potec!

saviano  •  25 februarie 2011, 16:49

ma faci sa rad, maestre! Cum Sarbu crede ca e inventatoru vostru (jurnalistii) asa si tu crezi ca esti singurul care are un subiect, surse etc.

George  •  25 februarie 2011, 16:52

iertat fie si scuze de greseala…ma concentram sa inregistrez discutia asta ca sa ti-o arat intr-o buna zi cand vei fi mai putin incrancenat. mai era si aia cu capul „placat” in loc de plecat. deh…imi place mai mult tetelu’ decat stefania popescu 🙂

multumesc totusi pentru raspunsul categoric: eu bat campii, gura bate curu’ (pardon!), iar viata bate filmul 😀 inseamna ca asta e adevarul tau…gsp si prosport au avut exact aceeasi idee EXACT in acelasi moment. poate dati insert un roman politist intr-o buna zi plecand de la intriga asta 😀

mult succes in continuare in lupta cu impostura, catalin! 😉

adrian  •  25 februarie 2011, 17:07

Eu sunt 100% convins ca stirea au aflat-o de pe blogul tau, cum am aflat dealtfel multi, iar tot ce vezi e un foarte bun follow up al lui Fini! Si spun asta pt ca stiu foarte bine cum lucreaza redactia ZF, cum ignora din pacate reguli jurnalistice de baza, cum ar fi citarea sursei indiferent ca e blog sau nu! E pacat! Tocmai gesturi din astea copilaresti si lipsite de fair play scad din statura ZF-ului in piata! Pacat! Iar tie, Tolo, succes!

Cătălin Tolontan  •  25 februarie 2011, 17:12

george: nu in acelasi moment, ci pe intervalul a doua luni, ca atit a durat pina sa o faci, sa vin ochelarii (noua nu ne-au venit din china, unde-i comandasem) si tot asa. Dar ai dreptate cu incrincenarea. Tine inregistrarea s-o vedem impreuna 🙂

marina  •  25 februarie 2011, 17:21

@ sorin enache, tolo: cartea ar fi un bestseller, doar sa aveti voi timp sa o scrieti! cit inca isi mai aduce cineva aminte de vremurile alea 🙂

Alina Ilioi  •  25 februarie 2011, 21:17

Şi totuşi, asta demonstrează încă o dată cât de bine îşi verifică sursele presa, şi mai mult…dacă sunt veridice ştirile

o portocala  •  26 februarie 2011, 21:01

Ce portret de Citizen Kane meets Darth Vader i-ai incondeiat lui Sarbu :)). Astept cu interes o carte de Memorii!

Ovidiu  •  28 februarie 2011, 13:04

Recunosc tiparul, am lucrat pentru Sarbu inainte sa fie cineva, am primit si eu telefonul de la 3 dimineata dupa ce am plecat din trust. Problema este ca nu a promovat doar valori ci si oameni foarte slabi dar loiali, care dupa ce au primit un cec in alb de la sefu’ au inceput sa se creada mari si legendari profesionisti.

Sorin Avram  •  28 februarie 2011, 13:25

Filozofia „PRO Supremacy” a imbracat si forme aberante. Acum mai multi ani, un reporter de la stiri, aflat la o inghesuiala de-asta in fata unui politician care da declaratii, a comis „crima” sa tina in aceeasi mana, pe langa sfantul microfon cu sigla PRO-TV, si microfonul unui coleg de la alta televiziune. A fost dat afara.

Oarecum offtopic aici, dar legat de concedierea celor doi de la Realitatea: Cristina Topescu n-a aflat de la Sarbu ca emisiunea ei „Intalnire cu presa” de la PRO a fost suspendata, nici de la vreun alt director, ci de la monteurul cu care o monta. Acesta i-a spus ca nu mai are spatiu de montaj. Asa ca Oana Stancu se poate considera onorata pentru cele 3,5 randuri de mail pe care i le-a trimis Ghita.

Pandele  •  28 februarie 2011, 13:55

Cartea aia de memorii trebuie scrisa neaparat, Cataline ! Dar sa inceapa din Calea Victoriei 135, din biroul lui din capatul culoarului. Adica de pe vremea cand MediaFax chiar se distribuia exclusiv pe fax.
Scriu si eu cateva pagini acolo, absolut monumentale.

liviu chirita  •  28 februarie 2011, 16:30

Tolo,
in ciuda meritelor lui incontestabile, l-ai laudat cam mult. Omul a avut la indemana niste chestii copiate la scara de 1 la 1 de afara si le-a aplicat aici, avind pe mana si un buget imens pentru mass media din Romania acelor vremuri.
Poate o sa povestesti vreodata cum m-a dat el afara dupa ce scrisesem ca Vantu vrea sa spele bani la FC National! 🙂
Si cum am fost la Keoke, la sedinta, eu tu si domul Ovidiu, cand eu eram deja out de la prosport. Mi-aduc aminte si acum, cind i-a adus ospatarul sa manince pepene, iar fructul era curatat complet de samburi. In timpenia mea de atunci, ma intrebam: ce dracu satisfactie o mai avea asta, daca si pepenii ii sunt adusi fara simburi? :))
Nu stiu daca tu mai tii minte acel episod, dar eu nu o sa uit niciodata si pentru asta vreau sa iti multumesc inca o data si tie, si domnului Ovidiu. Daca nu erati voi in seara aia, „prolifica” :)) mea cariera de jurnalist s-ar fi incheiat. Spre bucuria unora…:)
PS: asta poate fi si o lectie pentru tot felul de sefuleti, ajunsi fortuit (a se citi fortzat 🙂 ) in anumite functii, care se gandesc in primul rand sa-si apere curul, ignorind ca una din regulile de baza ale managementului este sa-ti aperi in primul rand oamenii.

Comentează