Povestea lui Sabău

Meciul de la Zenica va sta, indiferent de rezultat, sub semnul revenirii lui Mutu. Aproape că poţi întrezări titlurile din ziare… „Reîntoarcerea fiului risipitor”… „Ispăşirea”…

miercuri, 23 martie 2011, 12:09

Meciul de la Zenica va sta, indiferent de rezultat, sub semnul revenirii lui Mutu. Aproape că poţi întrezări titlurile din ziare… „Reîntoarcerea fiului risipitor”… „Ispăşirea”…

E nevoie de ceva care să pună totuşi lucrurile la punct. De Sabău, în acest caz. El a acordat un interviu, pentru ediţia tipărită, în care, fără să insulte pe nimeni, arată că, pentru o calificare, e nevoie nu de un jucător, ci de altceva.

Aminteşte Sabău un episod de pe 17 noiembrie 1993, ziua meciului de la Cardiff. În ţară era o atmosferă infectă. Fotbalul nu făcea excepţie. Presate de ora de tipar şi nervoase pe Federaţie, ziarele îşi impovizaseră deja ediţiile în care cereau demisia tuturor celor din conducere, inclusiv a lui Mircea Sandu. La Bucureşti se pregătise deja o nouă conducere a fotbalului.

La pauză, conduceam cu 1-0, dar galezii avuseseră o bară şi presau. România avea nevoie de un egal la Mondialul din America. „Hagi l-a rugat pe nea Puiu să iasă cîteva minute din vestiar şi să ne lase cîteva minute singuri”, povesteşte Sabău. „Rămaşi între noi, Gică a început să dea cu pumnii în dulap şi să mobilizeze pe toată lumea. Simţise momentul dificil care putea veni pe relaxarea noastră: «Băi, cine sîntem noi?! Noi sîntem mai buni ca ăştia! Aţi înţeles? Noi ne calificăm!»”.

În repriza a doua, galezii au egalat, dar echipa a muncit formidabil şi n-a cedat nici un moment. După o fază în care Ilie Dumitrescu a fost atacat dur şi a rămas în picioare, i-a pasat lui Răducioiu şi Florin a marcat golul din care s-a născut traseul mitic de la World Cup ’94, legenda Generaţiei de Aur şi cariera lui Iordănescu, golul fără de care Mircea Sandu n-ar sărbători realegerea lui în Comitetul Executiv al UEFA, în această după-amiază, la Hilton Arc de Triomphe. Pentru şampania din decorul art-deco al barului de purpură şi pentru toate celelalte a fost nevoie de gestul unui lider în vestiarul puţind a transpiraţie şi, mai ales, de credinţa fiecăruia dintre oamenii de acolo în el însuşi şi în grup.
Sabău are dreptate. Aceasta e povestea fotbalului şi aşa va fi mereu. Restul e telenovelă.


Comentarii (26)Adaugă comentariu

Sandu Grecu  •  23 martie 2011, 1:05

Material senzational !

generatia x  •  23 martie 2011, 2:12

Pai asta nu intelege Mutu: cine putea fi si nu e…

Cum sa-i motivezi pe aia tineri din jurul tau, daca tu esti un neica nimeni….

ca sa nu mai zic de diferenta dintre generatii…astia de azi din generatia y singurul lucru pe care il stiu bine e sa ceara multi bani si sa stea pe blog….

puneti mina la munca ca vin vremuri grele si nu stiti decit sa dati din gura…

gery76  •  23 martie 2011, 3:35

Asa este acea mare echipa a Romaniei era in primul rand formata din mari caractere cum au fost Hagi,Popescu,Petrescu de oameni care au facut istorie pentru mari echipe ca Barcelona,Real,Galata,Chelsea sau Milan si peste toate aceste calitati sportive aveau si ceva ce actualilor componenti le lipseste cu desavarsire si anume Modestia si bunul simt.

costica c  •  23 martie 2011, 4:41

Simt nevoia sa critic, mai degraba decat sa laud – pentru ca sunt roman si am impresia, d-le Tolontan, ca sunteti mai roman decat multi.
Vor urma comentarii laudative, de tipul „material senzational”, de la unii ce au impresia ca articolul este despre trecut si prezent, pe modelul „asa da (atunci), asa nu (acum)”. Va vad insa ceva mai sinuos, mai dupa intunecos.
Si daca intuiesc bine, adevaratul motoras din spatele acestui articol e unul care arunca ulei negru pe valorea lui „asa da”. Si stiti ce, as putea fi de acord… Norocul de a da un gol ca acela, cu o biata echipa ca aceea, intr-o amarata de grupa, e o sansa mult mai improbabila intr-un fotbal actual in care noi suntem „Tara Galilor”.

Dan Radu  •  23 martie 2011, 9:14

@costica c; E bun al lui Tolo, dar al tau e si mai bun. Foarte bine construit, cu un final senzational. Ar trebui sa te citeze.

independentu  •  23 martie 2011, 9:25

vad ca special nu spui nimic de penaltyul ratat de galezi. s-au cumva si pe ala l-au ratat pt ca i-a mobilizat hagi pe baieti in vestiar? dintr-o intamplare singulara si norocoasa, tu faci regula cataline si nu e corect. jurnalistic vorbind.

johnybravo  •  23 martie 2011, 10:46

@independentu, costica: nu ati inteles nimic din articolul asta…ideea era ca in general conteaza atitudinea si dorinta de a castiga, caracteristici pe care generatia actuala nu le mai au. Atat!

dragomir  •  23 martie 2011, 10:57

bara a fost a lui bodin din penalty la scorul de 1-1.pe langa antrenor iti trebuie un lider in vestiar care sa stie sa-si mobilizeze coechipierii sa nu-si depaseasca atributiilede capitan sau lider.unu e sa fii capitan si alta lider de vestiar.

Vlad  •  23 martie 2011, 11:24

”vestiarul puţind a transpiraţie”
jalnic, tolo

stelu  •  23 martie 2011, 11:28

Ai dreptate ca tara galilor nu era o echipa extraordinara dar la Bucuresti am cistigat cu 5-1,oricum aveam o echipa mare si puteam la momentul ala juca de la egal la egal cu orice echipa din lume aveam valoare si mentalitate .

Bogdan Aga /Sv  •  23 martie 2011, 11:47

Senzational material!!! Felicitari, Tolo! Eu, fan Gsp de cand ati preluat voi ziarul, tu, Tolo, imi esti din ce in ce mai antipatic! Totusi, acest material e sen-za-ti-o-nal!!!
Revenind…acum, in 2011, cine sa „traga”pumni in dulapuri si pereti??? Florescu? Sa fim seriosi…Doar Mutu ar putea sa faca asa ceva, dar nici el nu stiu cata credibilitate ar avea intre colegii de lot…

Cipri  •  23 martie 2011, 14:56

Frumos
Cam asta inseamna lider.

Stelian  •  23 martie 2011, 15:20

Good job Tolo!

Nord  •  23 martie 2011, 16:55

Dle Tolontan,

Cred ca facem cu totii abstractie de la ceva important, si anume, ca-n 93 la Cardiff, un jucator de geniu a dat cu pumnul intre ai lui, intre membrii aceluiasi trib, „secta” lui sau mai corect spus intre prieteni.
Acei oameni, care jucau pt Romania, nu erau doar o simpla alaturare de numere, ci chiar alcatuiau un lant sudat si puternic.
Ceea ce vreau sa spun este ca, oricat de LIDER a fost Hagi sau ar trebuie sa fie Mutu, Chivu etc, pe nici unul dintre ei nu-i leaga prietenia, aprecierea si respectul reciproc.Tehnica pumnului in masa, functioneaza ori la niste politruci, ori intre oamneni legati intre ei de itele invizibile ale caracterului si apropierii psihice.Va asigur ca in caz contrar, daca acei 18 baieti nu constituiau un „trib” unit si puternic, pumnul lui Hagi n-ar fi avut nici macar ecourile fara rezultat ale piciorului lui Cartu, in bietul geam elvetian.
E important sa dai cu pumnul, dar depinde unde si in fata cui o faci.Orice asemenea gest, facut acum de oricare dintre jucatori, cred ca ar fi hazliu, si ar starni ironii printre celelalte capetii de trib.

p.s.Multi pomenesc de unul dintre cele mai spectaculoase meciuri, turul de la Bucuresti, dar ignora si defaimeaza pe cel care l-a construit, Cornel Dinu.

bebe  •  23 martie 2011, 17:21

mutu nu se va integra in echipa,va trage in jos echipa caci va „sparge” multe mingi primite.

agent  •  23 martie 2011, 19:27

Cu mult peste nivelul jurnalistilor sportivi din jurul tau.

jemoi  •  23 martie 2011, 19:44

saracul de tine tolontane.tu consideri un sfert de finala de campionat mondial o performanta.
nu degeaba am ajuns unde am ajuns.
presa promoveaza lipsa performantei.
romania-ultima speta in materie de fotbal si asa va ramane de acum incolo.

utaaradan  •  23 martie 2011, 20:02

adica, sau calificat din cauza unui pumn ?sau ca irlandezii,au trimis mingea in bara ?
pe mutu,nu-l vad sa dea cu pumnu-l in masa,se imprastie praful….
cred ca Bosnia va cistiga,sper…

gery76  •  23 martie 2011, 20:31

Cine spune ca Tara Galilor avea o echipa slaba ori este ”sarac cu duhul”ori este rau intentionat.Jucatori ca Southal -titular la Everton,Dean Saunders-titular la Aston Villa sau Liverpool,Ian Rush sau Ryan Giggs si Bodin au fost fotbalisti ce au scris istorie in puternicul campionat al Angliei.

katalin1  •  23 martie 2011, 20:33

puteti vedea rezumatul wales-romania pe you tube,e in 2 parti.am avut vreo 5 ocazii doar cu portarul ,iar galezii doar cateva lovituri de cap.la penalty prunea a fost pe minge.a fost cea mai buna echipa a galezilor din istoria lor si au fost cel mai aproape de o calificare,dar noi eram si mai si.cititi si comentariile in engleza de la rezumat

diss  •  23 martie 2011, 21:09

Extraordinar articol Cataline!
Sincer,ma enervezi de multe ori dar si cand gasesti cate un subiect ca asta esti mortal!
Ce as mai dori sa citeasca si baietii astia care poarta de vreo 4-5 ani in mod fraudulos echipamentul nationalei!
De aceea a fost Hagi inegalabil! Nu misca nimeni in front…pana si Iordanescu a iesit afara…ganditi-va ca,de exemplu, Dodel nu poate sa articuleze 2 fraze coeerente!!!!
Bravo Gica Hagi ,ai fost si vei ramane mereu un om de nota 10!!!!

callromania.ro  •  23 martie 2011, 21:54

hagi i-a facut oameni pe multi! de la raducioiu la mircea sandu. pai mai ales pe mircea sandu! daca nu era hagi si generatia lui mircea sandu era o relicva a cooperativei lui jean padureanu. dar presa vremii a semnalat de pe atunci ca sandu ar trebui sa-i pupe picioarele lui hagi! pai cum se lauda sandu cu echipa nationala! nu-i mai ajungeai la nas de importanta care si-o dadea! a multumit vreodata lui hagi pentru ce a facut el pt. fotbalul romanesc? nu! sper macar in mod particular sa-i fi multumit sandu lui hagi ca la facut mare presedinte de federatie, dar ma indoiesc. mai degraba cred ca sandu i-a ignorat si i-a jignit! hagi presedinte

ciprian  •  23 martie 2011, 23:16

Cu o singura remarca nu sunt de acord. Si daca pierdeam 5-0 la Cardiff, astazi Mircea Sandu tot isi serba realegerea la al ‘nspelea congres.

Cătălin Tolontan  •  24 martie 2011, 8:37

ciprian: ok, iti explic. Sandu nu avea nici pe departe puterea de azi. In 1993 lucram tot ca jurnalist sportiv, la Gazeta Sporturilor „pe vechi”, si imi reamintesc, alaturi de alti colegi de-ai mei, cum erau impartiti polii de putere din fotbal. Crede-ma, probabil ca e greu de crezut astazi, dar Sandu ar fi fost dat jos daca se rata acea calificare.

Bogdan  •  25 martie 2011, 11:57

L-am cunoscut pe Hagi ca pe un fotbalist de geniu, insa cu lacune in ceea ce priveste exprimarea. Cu scuzele de rigoare, mi-a parut mai degraba un om care se pricepea sa alerge o minge decat sa vorbeasca la televizor.

Povestea asta m-a uimit, si ma simt ca si cum m-as fi trezit dintr-un vis stupid.

Mi  •  27 martie 2011, 15:03

cu Hagi si ceilalti, jucam si noi fiecare roman din casa, de pe strada, de la terase, din balcoane, de la serviciu sau de pe unde puteam urmari fiecare meci …si de ei spuneam mereu „bah, ce face tata puiu, iar ne aparam cu 6 fundasi?” …dar se apara cu sase fundasi si ataca cu 6 genii! acum, geniile sunt cateva personaje mondene adesea plictisite de statuturile de vedete ale cluburilor care-i platesc …pentru tara lor joaca bosniacii …joaca albanezii….si altii! noi pentru tara noastra nu mai jucam demult; de fapt, ce ne ofera aceasta tara ca sa mai jucam pentru ea?? mandria fiecarui roman e pangarita zilnic de 20 de ani incoace, modelele ne-au fost desfiintate, identitatea ne este insultata de vecinii nostrii care culmea culmilor sunt parte la guvernarea tarii noastre, istoria ne este ingropata odata cu cartile de scoala batjocorite prin schimbari repetate de continut …vorba aceea inteleapta „Sunt prosti da’ multi!” isi cam schimba sintagma in „sunt multi, da’ prosti”!

Comentează