Rugăciune de copil

Către îngerașul păzitor

miercuri, 18 mai 2011, 5:05

Către îngerașul păzitor

Cînd Mihai Neșu s-a lovit marți, 10 mai, la antrenamentul lui FC Utrecht, știrea a stîrnit oftică. Nasol, ar fi fost o soluție pentru meciul „naționalei” cu Bosnia din 3 iunie! Mai ales că Radu Ștefan e lovit, iar Raț stă mai mult rezervă la Șahtior. Dar poate că Mihai se face repede! Peste cîteva ore, cazul avansează din „indisponibil” în postura de „grav accidentat”. În țară se află că recuperarea va dura mai mult de o lună, adio „națională”! Apoi, încep să curgă știri despre fractura la coloană și meciul cu Bosnia nu mai contează. Ne gîndim doar la momentul în care va putea să rejoace fotbal. Va reveni în formă maximă la începutul sezonului următor, săracul? Se lasă seara, ușor, la Utrecht.

Îngeraș, coboară lin / Lîngă patul meu,
Somn ușor să îmi aduci / De la Dumnezeu.

Spre noapte, lucrurile se agravează accelerat. „Nu-și poate mișca mîinile și picioarele”, suna comunicarea oficiala. Doctorii dau din cap și afișează sobrietatea sceptică a competenței. Nici o prognoza. Tăcere de la club. Sînt înfricoșați. Auzi, dă-l încolo de fotbal, bine că se va reface și o să meargă, o să alerge! Nu mai contează fotbalul, doar tinerețea fructificată a bărbatului de 28 de ani.

Să adorm pe brațul tău / Dulce, drăgăstos,
Pînă-n zori cînd m-oi trezi / Dintr-un vis frumos.

Dimineața e plină de vești proaste, brusc ne mulțumim cu ideea ca Mihai să meargă precum un om normal și nu neapărat să alerge. Medicii păstrează secretul. Se află doar că nu-și mișcă nici mîinile, nici picioarele și că respiră ajutat. Cu fiecare zi care trece, de la carieră se ajunge la putere, apoi la sănătate și, în sfîrșit, la viața însăși. „Doar Dumnezeu îl mai poate reface”, scrie într-un sms către club Maria, soția sa. Într-o săptămînă, una singură, am trecut prin toate perdelele aparente ale vieții: orgoliul selecției printre cei mai buni, bani, carieră, formă fizică perfectă, sănătate cît de cît, pînă am ajuns, sfîșiind văl după văl, la singurul lucru care contează, la viață. Așa procedăm nu doar în cazul lui Neșu, așa procedăm cu viața noastră, pe care o ascundem sub o sumedenie de cîrpe prețioase și sub iluzia normalității pînă cînd o lovitură ne pătrunde carnea și abia atunci ne amintim rugăciunea din copilărie.

Înger, îngerașul meu / Tu păzește-mă de rău
Și du vestea despre mine / Sus, la Dumnezeu.


Comentarii (66)Adaugă comentariu

Dragos Alupoaie  •  19 mai 2011, 14:26

Dumnezeu sa il ajute sa-si revina!
Merita, este un om de exceptie!

mihai  •  19 mai 2011, 14:44

Mihaita, esti un luptator, asa ca va fi doar o chestiune de timp pina cind vei iesi din spital PE PICIOARELE TALE.
Im pare ra ca intervin asupra unui subiect dezvoltat pe acest blogg, o idee lansata de citiva compatrioti: in Romania religia este asimilata cu credinta: din punctul meu de vedere este o greseala colosala. Credinta este acea puncte de lagatura intre spiritul nostru si divinitate (indiferent in ce forma) iar religia este un aparat politic, de manipulare.
Un blogger amintea de bnefacerile religiei si anume faptul ca in interiorul bisericilor cultura si artele infloreau.Intrebarea mea este urmatoarea: in al cui beneficiu? Marea masa a populatiei era tinuta in intuneric, analfabetismul si ignoranta erau mentinute in mod sistematic, cu unicul scop al manipularii (e mult mai simplu sa-ti impui un punct de vedere cind cel din fata ta nu are habar de nimic).
Credinta ar trebui sa fie o alegere personala, nu o impunere grosolana, cladita pe un munte de neadevaruri.
Inchei aici, urindu-i inca o data lui Mihaita multa rabdare, ca totul va fi bine. Din punctul meu de vedere, divinitatea nu are nimic de-a fae cu asta, in schimb stiinta da.

rudy  •  19 mai 2011, 14:44

Felicitari! Foarte frumos!

Ciprian STANCIU – Sinaia  •  19 mai 2011, 15:01

Multumim!
Mare bucurie sa vezi cum poate fi tratat un om, fara discrimare si fara diferentiere fata de localnici. Daruirea, modestia si bunul simt ies in permanenta la iveala. Mihai este aproape adulat in Utrecht datorita calitatilor lui, celor 7 ani de-acasa si lipsei lui de infatuare. Sa dea Domnul ca toate rugamintile si rugaciunile noastre sa ajunga acolo unde trebuie si sa-i dea putere lui Mihai sa reia lupta. Nu poate fi vorba despre liniste in cazul lui Mihai ci de o permanenta lupta, de o permanenta preocupare de a face ceva pentru semeni de-ai lui.
DOAMNE AJUTA! Hai Mihai, te asteapta copii la antrenament. Le-ai promis si un cantonament in Romania. Nu ii poti trada…

MOA  •  19 mai 2011, 15:02

Miahai Nesu este un caracter puternic si sint sigura ca va reusi.Un caracter cu este Nesu invinge 100%

Robert  •  19 mai 2011, 15:07

Multa sanatate Mihaita, sa te ajute Dumnezeu si Iisus Hristos sa te recuperezi!

florin  •  19 mai 2011, 15:21

sincere felicitari pentru un articol emotionant, candid si plin de sinceritate. finalul acestuia este deosebit…dl. TOLONTAN, numai respect! MIHAI NESU mult noroc si sanatate!

Ionut  •  19 mai 2011, 15:30

Daca n-as avea 1,85m si peste 110 kg ti-as spune ca mi-au dat lacrimile, asa iti spun cum a zis si Florentin Petre: „sunt barbat ce naiba, ma duc si plang acasa”.
Mihaita a zis sa nu plangem pentru el deci nu voi plange. Hai Bicho fa-te bine!!!!! Te asteptam sa mergi, sa alergi, sa joci forbal sa fi selectionat!!! Te asteptam inapoi!!!

o portocala  •  19 mai 2011, 16:00

Avea dreptate micul print cand zicea ca toti oamenii mari au fost mai intai copii, doar ca putini dintre ei isi mai aduc aminte. Si se pare ca inca si mai putini isi aduc aminte cum e sa speri si sa crezi sincer in… ceva magic. Ceva care poate schimba cursul lucrurilor. Uneori chiar functioneaza :). De ce n-ar functiona si acum? Sanatate, speranta si curaj!

IULIAN STELISTU  •  19 mai 2011, 18:15

SUS NESULE HAI LA VIATA STIM CU TOTI CA POTI TU NU ESTI UNU OARECARE AI DREPTUL LA VIATA TE VREM ALATURI DE NOI DOAMNE AJUTA

marianul  •  19 mai 2011, 19:32

forza bicho !!!! fii tare !!!

mihai  •  19 mai 2011, 21:19

SPER DIN TOT SUFLETUL MEU SA TE FACI BINE,,SANATOS SA REDEVII SI RESTUL NU MAI CONTEAZA,DORESC TIE SI FAMILIEI MULTA PUTERE SI SIGUR VE-TI REUSII SA TRECETI PESTE TRAGEDIA ASTA

Adela  •  19 mai 2011, 21:42

MIHAI, trebuie sa invingi!!!
DOMNUL este cu noi.
Ne rugam pentru tine.

Radu  •  19 mai 2011, 22:41

@chris_gali
In privinta medicinei, cel putin, te inseli amarnic.
Medicina e statistica, medicii nu garanteaza nimic. Exista procente de reusita. Indiferent de bugete si de buna vointa.
In momentul de fata stiinta asteapta sa treaca timpul. Medicii nu au nici cea mai vaga idee despre cum o sa evolueze situatia lui Mihaita. Poate cativa, dintre cei mai buni, sa reuseasca sa faca analogii cu cazuri asemanatoare, treaba de contopist. Ti-o spune cineva care a avut copiii in situatie asemanatoare.
Sectiile de terapie intensiva sunt un loc foarte aproape de Dumnezeu. Ti-o poate confirma de la seful de sectie pana la ultima infirmiera.

Viorica Negrutiu  •  20 mai 2011, 14:25

Abia ajunsi la temelia tragica a vietii invatam sa ne dezbaram de falsele credinte si sa apucam ceea ce ne-a mai ramas, sa aducem realitatea vizibila, oricat de descurajanta, in contact cu o Alta Realitate, care da sens tuturor intamplarilor si , nu stiu cum, sa ne reprimim din Mana Lui Dumnezeu, trecuti prin moarte, spre Inviere, precum Hristos…
Intamplarea face sa-l fi asistat pe Mihai in primele ore si zile de viata,copiii mei sa-i fi fost prieteni, dar mai ales sa ma simt echipata sa-l sustin de acolo de unde sunt.Restul, face Dumnezeu…

sportsfantv  •  20 mai 2011, 16:37

Dumnezeu sa-l ajute!

Comentează