”Ei” sîntem ”noi”

Dezbaterea în interiorul aceleiași publicații este un lux necesar al democrației. Pînă tîrziu, la aproape 10 ani după comunism, așa ceva era de neconceput în România

vineri, 9 ianuarie 2015, 6:55

UPDATE: Minunat interviul cu Andrei Șerban reușit de Monica Andronescu în Adevărul weekend! Deși discuția a avut loc, aproape sigur, înainte de evenimentele din Franța și, deci, regizorul nu face trimitere la ele, există cîteva pasaje memorabile despre toleranță și limitele libertății: ”Orice cenzură este inacceptabilă, în viață și în teatru. Și orice dictatură a celui care spune <noi vrem să vă învățăm pe voi, punctul nostru de vedere e cel just, voi sînteți niște demodați împuțiți care nu știți nimic>”. E și o critică integră a facebook acolo.

În ediția de azi, caricaturistul Gazetei, Emil Mierlă, a inserat Tour Eiffel în capul de ziar desenat
În ediția de azi, caricaturistul Gazetei, Emil Mierlă, a inserat Tour Eiffel în capul de ziar redesenat

 Dezbaterea în interiorul aceleiași publicații este un lux necesar al democrației. Pînă tîrziu, la aproape 10 ani după comunism, așa ceva era de neconceput în România.

Cînd colegii mei Cristian Geambașu și Radu Naum (care are o precizare) scriu că jurnaliștii francezi nu pot fi priviți drept „agenți provocatori” sînt 100% de acord cu ei.

Libertatea de exprimare nu se oprește acolo unde începe capacitatea cuiva de a se ofensa.

Dar cînd din textele lor se deduce că problema Europei este valul perturbator musulman, cu asta mă găsesc în deplin dezacord.

Probabil cel mai bun lucru pe care l-am citit, pe gustul meu subiectiv, desigur, este opinia lui Cas Mudde de pe site-ul Open Democracy. Olandezul Cas Mudde s-a afirmat ca unul dintre experții cu autoritate în materie de mișcări populiste și extremism.

Textul se intitulează, blasfemiator parcă, „No, we are NOT all Charlie (and that’s a problem)”. Nu, noi nu sîntem toți Charlie și asta e o problemă!

De ce nu sîntem toți Charlie, deși ne pretindem? De ce nu sîntem, în mod autentic și asumîndu-ne consecințele, iubitori ai spiritului liber și ai toleranței, după cum pozăm cu foi de hîrtie în brațe?

Întîi pentru că nu iubim necondiționat libertatea de exprimare.

Mulți dintre cetățenii, gînditorii sau politicienii europeni care astăzi fraternizează cu Charlie Hebdo erau pînă mai ieri nervoși pe publicație. Și o numeau „comunistă”. Charlie Hebdo satiriza evreii, clericii creștini sau musulmani, politicienii, magnații, naționala Franței, Cupa Mondială de fotbal și pe oricine avea chef, în pofida ideii ipocrite că sînt bune criticile pînă nu se ating de ”noi” și ”ai noștri”.

Așa se explică faptul că unii dintre suporterii libertății de exprimare nelimitate de azi sînt aceiași care doresc interzicerea Coranului, pentru că acesta ar îndemna la violență. Jos cenzura pentru noi, dar să radem tot ceea ce-i face diferiți pe ăilalți. De ce? Pentru că noi apărăm valorile libertății, iar arabii, nu.

Al doilea motiv e acela că visăm o dezbatere civilizată, însă pe care să o definim noi, fără să ținem cont de definiția celuilalt.

”Second, many people are not Charlie because they believe that democratic debates should be “civil” and not upset people. The problem is that ‘civility’ is a slippery concept, which means very different things to different people”.

Și ultimul motiv pentru care nu sîntem Charlie e acela că ne e frică.

”Third, and final, many people are not Charlie because they are afraid. Many people never openly criticize anything or anyone, or at least not relatively powerful people”. Nu mai e nevoie de traducere.

Cas Mudde spune că marele pericol e acela de a persista în „noi”, europenii, și „ei”, musulmanii. Ne consolează să credem că masacrul din Paris e din cauza faptului că „ei” nu se pot plia pe libertățile pe care „noi” sîntem gata să li le oferim. Și uite că arăbeții nu au organ pentru libertate, vasăzică. Atunci, valea!

Acesta este fanatism nearmat, dar pur, după definiția lui Amos Oz fanaticul e cel care îți cere să fii ca el sau te lichidează. Respectiv, te ambalează și te trimite acasă.

Dacă te revendici ”Charlie” nu gîndești așa. Pentru ”Charlie” oamenii sînt egali, fie și în dreptul de a fi satirizați.

Toleranță nu înseamnă să suporți pe unul scrîșnind din dinți, că n-ai încontro. Toleranță înseamnă să accepți diferența pentru că ai interiorizat valoarea diferenței. Nu te rogi ca un musulman, dar nici nu te enervează că el se roagă. Dimpotrivă, te bucură diversitatea lumii care, văzută așa, ”e un loc remarcabil”, ca în melodia lui Jason Mraz.

„Prea des islamul și musulmanii sînt tratați drept niște străini”, scrie Mudde, deși majoritatea musulmanilor din majoritatea țărilor europene sînt cetățeni născuți și crescuți aici. Cînd vorbim despre „Europa noastră” vorbim, de fapt, și despre „Europa lor”.

<Cu alte cuvinte, „ei” sîntem „noi”>.

 

 Citește și: Cristian Geambaşu » Care insolenţă? Click AICI pentru editorial!

Radu Naum » Rîsul. Plînsul Click AICI pentru editorial!

Alin Buzărin » Franţa paradisului fiscal opac şi limpede Click AICI pentru editorial!


Comentarii (81)Adaugă comentariu

Andrei B  •  9 ianuarie 2015, 15:35

Buna ziua tuturor!

Dumnezeu sa ii ierte pe cei care au murit si pe cei care au comis atentatul!

Octavian Stăncioiu  •  9 ianuarie 2015, 15:37

Articol de o corectitudine politica extrema. Nu dau doi bani pe ce spune Cas Mudde, prefer sa ma raportez la ce spunea Eminescu si alti mari ganditori români.

bogdan  •  9 ianuarie 2015, 15:48

NYK
Crima de orgoliu este pasionala si nu implica prea multa premeditare.Asta a fost o crima rece si calculata,planificata in detaliu ,cu support financiar important pt armament,ruta de scapare,etc.A fost un atentat terorist.

Obiectiv!  •  9 ianuarie 2015, 15:56

Dreptul la libertatea de exprimare (inclusiv pe cale jurnalistica), de altfel un drept fundamental al omului si al presei, este conditionat in exercitarea sa de catre un alt drept fundamental, anume dreptul la demnitate umana (si altele care deriva din acesta). Desi erati obligati legal sa cunoasteti acest lucru (nemo censetur ignorare legem), va aduc la cunostinta ca aceasta conditionarea a exercitarii dreptului la libertatea de exprimare este statuata atat prin Constituţia Romaniei (art. 30, alin. 6: “Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.”, cat si prin C.E.D.O. (art. 10, alin. 2: “Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru … protecţia moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora…”. In concluzie, dreptul la libertatea de exprimare nu este un drept absolut, intrucat, astfel cum se staueaza pe cale constituţionala si conventionala, exercitarea lui trebuie realizată în anumite condiţii, altminteri stabilite în considerarea şi pentru protejarea deminităţii, vieţii particulare şi imaginii persoanei, inclusiv in legatura cu apartenenta la o anumita religie. Asadar, cei care vorbesc despre limitele libertatii de exprimare nu doar ca nu gresesc, dar ei sunt cei care au o minima “cultura juridica si veritabil democratica”. Cat priveste cazul concret, desigur ca prin caricaturile in cauza s-a creat, repetitiv, cadrul necesar lezării apartenentilor la religia musulmana. Si atentie, nu vorbim despre o “religie criminala”, scoasa in afara legii, pt a accepta ca legitim demersul jurnalistic in cauza. Nu trebuie confundata religia musulmana, care are milioane de adepti pasnici, cu unii dezaxati adepti ai acestei religii care au inteles-o si o practica gresit. Altminetri, ar trebui sa declaram, in egala masura, criminale si alte religii in numele carora, veritabili dezaxati au savarsit crime abominabile – bunaoara religia crestina (vz. arderile pe rug ale necredinciosilor crestini; cruciadele etc.). Prin urmare, atata timp cat o religie nu este declarata ilegala, o religie, inclusiv cea musulmana sau crestina (cu toate crimele istorice sau prezente savarsite in numele acestor religii), nu poate fi declarata criminala, astfel incat sa justifice “caricaturizarea vulgara” a sa. De asemenea, trebuie spus ca o credinta sub aspect religios nu este doar o notiune abstracta, ea este indisolubil legata de constiinta individului apartenent. Tocmai din acest motiv convingerea religioasa semnifica „forul interior/suprem” al individului. Convingerea religioasa nu se confunda cu tipul general de convingeri (pareri) despre subiecte si fenomene din simplul motiv ca prima are o latura pur subiectiva, de natura „forului intim suprem” (credinta proprie in realatia cu o divinitate, fara nevoia de dovezi), iar acest fapt este general acceptat si, mai mult, legiferat (respectarea credintei si convingerii religioase a individului este recunoscuta ca drept legal), pe cand parerea-opinia are sau trebuie sa aiba intotdeaua ca fundament rationalul. Astfel ca, daca desconsideri public o anumita religie, prin exercitarea abuziva a dreptului la libera exprimare, se presupune de plano ca ai creat cadrul necesar vexarii apartenentilor acelei convingeri religioase asumate in mod subiectiv, potrivit constiintei intime a respectivilor. Asta pe de o parte, pt. a raspunde celor care se exprima public, fie si in mediul online, desi sunt vadit straini de subiectele pe care le abordeaza, in speta intinderea si conditionarile unor drepturi. Pe de alta parte, indiferent de cat de mult s-ar depasi limita dreptului la libertatea de exprimare, iar in speta jurnalistii francezi au depasit-o indubitabil si incalificabil, condamnabil potrivit dispozitiilor legale conventionale si internationale (dar un astfel de lucru nu-l poate aprecia orice “postac online sau facebook-cist” sau chiar vreun jurnalist, intern sau extern, “necititor de carte juridica”, ci doar cei care au cunostintele juridice necesare), NU ESTE DEFEL JUSTIFICAT, LEGAL SI UMAN, O REACTIE VIOLENTA, CU ATAT MAI PUTIN UNA CRIMINALA. In concluzie, criminalii care au reactionat ca atare la un demers jurnalistic, fie el realizat si cu nerespectarea legii, SUNT VINOVATII PRINCIPALI INDUBITABILI AI SITUATIEI TRAGICE IN CAUZA SI TREBUIE PEDEPSITI PE MASURA. NIMIC NU SCUZA SI NU DEZVINOVATESTE REACTIA CRIMINALA. NICIODATA!

Bogdan  •  9 ianuarie 2015, 15:56

1. Din toate informatiile pe care le-am adunat, SINGURA ocazie in care in CH s-a produs o caricatura ce avea ca tinta evreii s-a finalizat cu concedierea autorului ei;
2. Nu am observat la nici unul dintre editorialiştii care au scris in urma asasinatelor de la CH abordarea unei teme: CUI ori LA CE serveau caricaturile anti-islamice pe care le publicau, care era scopul lor final. Umorul? Sincer, era cam slab. Exista si un alt raspuns? In termeni mai largi, care era functia pe care o indeplinea acel gen de „umor”?
Eu cred ca acele caricaturi erau o forma foarte clara de instigare, de alimentare a idiosincraziilor la islamism pentru un public rudimentar intelectual şi cultural;
3. O alta tema lipseste din dezbatere: responsabilitatea. Nu exista libertate fara limite, iar prima limita ar trebui sa vina dinspre responsabilitatea in deplina functiune. Daca vrei libertata fata de fizica mediului esti sanctionat drastic. De aceea, de exemplu, ne e frica sa ne luam libertate fata de gravitatie. Atunci cind este vorba despre relatii intre oameni, inainte de orice norma externa, responsabilitatea ar trebui sa cenzureze tendinta de a nemasura libertatea. Care, apropo, e vazuta sub acest nume doar dinspre cel ce o clamează. Dar daca ea se ciocneste de libertatea altuia?

porto  •  9 ianuarie 2015, 16:51

Ok, la vorbe sunteti toti tari. Toti aparati libertatea de exprimare. Ia sa vad eu ca de maine nu se mai modereaza niciun comment pe gsp, ca o prima masura spre aceasta tinta.

De ce nu faceti asta? Iote scrie aici jos sub casuta in care scriu:
b. Nu folositi un limbaj explicit sexual, vulgar sau care sa jigneasca.
c. Fara comentarii discriminatorii cu tenta xenofoba, antisemita sau rasista.

CH e(ra) o publicatie in care nu utilizatorii, ci ziaristii (asa-zisi) insisi incalcau aceste reguli. Cum vi se pare asta?

tardelli  •  9 ianuarie 2015, 19:00

Unii se solidarizeaza cu ziarul francez dar nu realizeaza absolut deloc ca libertatea presei are o limita.
Analizati macar acum ce scrie in Constitutia Romaniei ,in art 30 ,aliniatele 6 si 7:
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Un astfel de ziar nu ar fi putut exista in Romania si probabil nici in Franta daca legile lor erau aplicate.
Evident ca teroristii merita pedeapsa maxima permisa de codul penal francez.

”Ei” sîntem ”noi” | România curată  •  9 ianuarie 2015, 20:24

[…] citește continuare pe Tolo.ro […]

Arsnl  •  9 ianuarie 2015, 23:15

@tardelli 57 in Franta nu exista nici un concept de tip „bunurile moravuri” sau contra „manifestarilor obscene”. Vezi manifestarile Femen. In rest, articolul 6 nu s-ar aplica pentru ca Islamul nu este o persoana, deci nu are o onoare si nici imagine proprie.

Pacat ca un astfel de ziar nu ar exista in Romania. Dar tarile astea doua au istorii diferite. In SUA ar exista (si poate chiar exista) cu siguranta.

Antonescu  •  10 ianuarie 2015, 10:54

Cata ipocrizie poate sa incapa in tine Tolo? Tocmai tu care-l numesti pe Valerii Moraru investitor strain desi locuieste in Romania din ’95, are cetatenie romana si este etnic roman din Basarabia vorbesti despre ei suntem noi. Rusine!

bogdan  •  10 ianuarie 2015, 13:53

Intr-adevar, greu de gasit texte mai „politically correct” decat ale dumneavostra, domnule Tolontan.
Am o intrebare legata de fraza subliniata cu rosu in articol: in opinia dumneavoastra, a face misto = libertate de expresie?

Daca raspunsul este „da”, m-am edificat.In acest caz insa, va rog sa modificati fraza inrosita cu „Libertatea de a face misto de cineva/de chestiuni sensibile legate de o persoana sau o comunitate de persoane, nu se oprește acolo unde începe capacitatea cuiva de a se ofensa”

Daca insa raspunsul este „nu”, textul dumneavoastra ar putea fi manipulator, atata vreme cat enuntati un truism („Libertatea de exprimare nu se oprește acolo unde începe capacitatea cuiva de a se ofensa”)in timp ce noi discutam, din nefericire, despre altceva.

Ca sa fim bine intelesi, desi consider ca respectivele caricaturi pot reprezenta o provocare,o ofensa, nu explic prin asta crima oribila comisa de catre acei cetateni francezi de religie musulmana. Si nu pentru ca tin cu tot dinadinsul sa par politically correct…

Cătălin Tolontan  •  10 ianuarie 2015, 14:57

61, bogdan: sigur ca a face mishto e parte a libertatii de expresie. Vreti sa spuneti ca sintem liberi doar sa fim sobri?

gigelos  •  10 ianuarie 2015, 15:24

Te duci in Franta turist, iti cheltuiesti banii la ei , simti o raceala si un dispret de parca ai venit la cersit . daca aud ca esti si roman mai rau si asta nu de ieri , alaltaieri ,nu vorbesc de deranjul cu tiganii . asa sunt ei , nesimtiti , natiune stapana a Europei . N-au aflat ca Napoleon a murit de ceva timp .astazi sunt o tara superba cu oameni de tot rahatul , asta e , cu asemenea atitudine se mai intampla si d-astea .daca n-ar fi fost de origine araba puteam spune ca ,,La Paris un client aflat intr-o depresie, suparat si deranjat de atitudinea vanzatorilor dintr-un magazin de cartier ,s-a intors si a impuscat 12 angajati” . Poate astazi prin Irak,Senega au murit 1000 oameni in acte teroriste si nu ne intereseaza. Cam obraznici francezii astia .

bogdan  •  10 ianuarie 2015, 15:51

Multumesc pentru raspuns, domnule Tolontan. Fenta din corp. Sau slalom special, ca sa fim in ton cu sezonul.

Intrucat refuz sa cred ca nu percepeti nuantele pe care le acopera expresia „a face misto”(de la a glumi, pana la a lua in deradere si a batjocori),revin la rugamintea de mai sus.
Inlocuiti in fraza inrosita „libertatea de exprimare” cu „libertatea de a face misto”. Sau, mai bine, cu „libertatea de a batjocori”.

Respectuos va atrag atentia asupra unor intrebari ramase fara raspuns in postarile de mai sus. Sau poate e mai greu de slalomat cand vine vorba de libertatea de expresie a lui Vadim si prevederile Constitutiei in materie de libera exprimare.

Cătălin Tolontan  •  10 ianuarie 2015, 17:12

64, bogdan: da, libertatea de expresie inseamna inclusiv a batjocori, a lua in bataie de joc

Nasul TV » Tolontan | ”Ei” sîntem ”noi”  •  10 ianuarie 2015, 19:07

[…] sursa: tolo.ro […]

marcel  •  10 ianuarie 2015, 20:24

Te citesc intotdeauna cu mare placere, desi nu intotdeauna sunt de acord cu tine… ramai, din punctul meu de vedere, un idealist incorigibil! Te-as intreba si pe tine ca si pe domnul Geambasu: Presupunand ca ai fi stelist, te-ai duce in mijlocul ultrasilor de la Dinamo sa-ti manifesti libertatea de expresie?
Din pacate, lumea in care traim este cea in care jurnalistii de la Charlie au murit, nu cea in care toti spun „Je suis Charlie”

dany boy  •  11 ianuarie 2015, 0:15

Tolo,

te rog spune mi ce parere ai despre asta:

https://www.youtube.com/watch?v=e1Btc9qMALg

In Arabia Saudita,Emirate sau Qatar,crestinii crezi ca ar putea face asa ceva?

elle  •  11 ianuarie 2015, 0:38

„je n’ai pas peur des représailles. je n’ai pas de gosses,pas de femme,pas de voiture,pas de crédit. ça fait sûrement un peu pompeux, mais je préfère mourir debout que vivre à genoux” CHARB dans TelQuel

Holo  •  11 ianuarie 2015, 5:43

De ce-i incriminam pe cei care neaga Holocaustul? Cum se incadreaza asta in discursul despre libertatea de exprimare.

dan  •  11 ianuarie 2015, 10:12

Tuturor celor care cred in timpenia numita „politically correct” le recomand sa vizioneze filmul „Unthinkable”(2010). Apoi mai discutam daca va fi cazul.

extraterestru  •  11 ianuarie 2015, 10:39

Nu cred ca tine totul numai de toleranta si de libertatea de exprimare.
Am vazut zilele trecute (inainte de atentat) un documentar despre islamismul radical din Statele Unite. Prezenta scopul si modul de actiune al organizatiilor islamiste din Statele Unite, si chiar daca o fi fost cumva subiectiv, raman declaratiile liderilor si membrilor acestora, care nu lasa loc de nici o interpretare. In public vorbeau, de pace, toleranta, justitie, iar in intalnirile interne propovaduiau jihadul, intai jihadul cuvantului, apoi jihadul violent, pentru ca, spuneau ei, sa nu-si inchipuie cineva ca islamismul este o religie pasnica (asta o spuneau liderii lor religiosi, am citat aproximativ).
Imi inchipui ca si in Europa este vorba de acelasi lucru.
De aceea cand vorbim de toleranta si de respectarea ideilor celui de langa noi, trebuie sa ne intrebam si daca cel de langa noi respecta valorile noastre.
Acum, de exemplu, daca eu sunt ateu, iar asta ii ofenseaza pe islamistii radicali, inseamna ca trebuie sa ma convertesc la islam ca sa nu-i deranjez? Pana unde merge toleranta asta?

Niculae Moromete  •  11 ianuarie 2015, 12:05

Salut Catalin: prin postul de la 65 sugerezi ca beneficiarii libertatii de expresie, oamenii, nu conteaza, conteaza numai libertatea de expresie . Poti vorbi tu, Catalin, despre consistenta, valoarea , noima libertatii de expresie fara oameni? Sper ca numai te alinti !

Fara steaguri, ce mai flutura vantul, te-ar intreba Rumi ?

Octavian Stăncioiu  •  11 ianuarie 2015, 15:55

Suntem (unii dintre noi) de o ipocrizie fără seamăn… Vorbiți-le despre libertatea de exprimare celor intrați sub incidența Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României cu nr. 31/2002.

Sau e vorba de o libertate de exprimare cu totul selectivă, așa cum se vrea, de fapt, nu?

ion  •  11 ianuarie 2015, 16:31

Ipocriti ,ipocriti,ipocriti
Vai cum protesteaza acum toti marii aparatori ai civilizatiei europene si ai libertatii de expresie.Vai cat sunt de socati.Dar cum se poate sa atace musulmanii civilizatia noastra? Vai cat sunt de barbari si necivilizati.
Dar oare de ce se intampla toate astea?
Sa fie din cauza ca noi MAREA COALITIE EUROPEANA SI AMERICANA ne-am dus la ei acasa sa-i civilizam si sa le anihilam armele de distrugere in masa?E adevarat ca nu am gasit arme de distrugere in masa,dar trebuia sa le luminam calea spre DEMOCRATIE.Si le-am luminat-o cu rachete si bombe.Acum ca am omorat peste 60.000 de musulmani numai in Irak,populatie civila nevinovata (femei,copii,batrani) asta e…..ce sa-i faci….victime colaterale spunem noi,altii cica ar fi crima impotriva umanitatii.Da nu va luati dupa astia din urma………. niste barbari.
Pe urma ce ne-am zis noi astia cu libertatea de expresie si cu valorile fundamentale ale tarilor civilizate,……. hai sa bombardam si Libia sa mai CIVILIZAM niste musulmani.Sa-i mai luminam cu niste rachete si bombe.Franta varf de lance,Anglia si SUA marii aparatorii ai CIVILIZATIEI. Si dupa cum se poate observa intradevar au reusit sa instaureze pacea si linistea. Astazi in Irak si Libia e pace,prosperitate si liniste.Sau vorba francezului” Liberte,Egalite,Fraternite” Si in loc sa ne multumeasca ei ne ataca cu nerusinare.Cat primitivism,Astia islamisti nu inteleg valorile noastre fundamentale.Si apropo……… securitatea energetica a SUA acum e ok.
Am totusi o nedumerire in legatura cu o caricatura de la Carlie Hebdo in care un musulman era ciuruit de gloante prin Coran.Pe cine satiriza Charlie? Pe musulmanul ciuruit de gloante, victima? sau pe cel care trimite gloantele,agresorul?

Eu nu sunt Charlie ..  •  11 ianuarie 2015, 21:28

ai dreptul sa fii liber sa sustii orice parere si ai dreptul sa o faci prin orice forma de exprimare chiar daca prin asta jignesti. Cand insa jignirea devine o preocupare si principalul tau scop si o faci insistent si consistent ai dreptul sa te astepti sa primesti si o reactie;

Ch nu avea un scop moralizator, nicidecum un mesaj de toleranta sau acceptare! Scopul lor era jignirea. Unii, mai slabi de ingeri, au raspuns provocarii! Din pacate, un raspuns mult prea dur! Totusi ma intreb, ofera societatea noastra de azi un tip raspuns mai eficient?

un posibil raspuns pt ce nu sunt „sharla”:
http://www.thedailybeast.com/articles/2015/01/09/trolls-and-martyrdom-je-ne-suis-pas-charlie.html

Dumnezeu sa-i ierte!

Marius Georgescu  •  12 ianuarie 2015, 11:36

E foarte frumos discursul dvs despre toleranta necesara dar aveti idei de aplicare atunci cind cei tolerati /teroristii islamici-fac ceva intolerabil?

Florin Videa  •  12 ianuarie 2015, 12:06

Imi pare rau, sunt un arogant si va trebui sa va luminez… Adevarata problema nu este faptul ca exista acea foaie imunda scrisa de niste pseudogazetari, ci faptul ca ea era cumparata… Ca sa subziste in Franta, un hebdomadar trebuie sa aiba vanzari serioase…. Dramatica era ca avea… Deci iata o noua forma de libertate: libertatea de a fi prost…. CAre se manifeste si pe la alegeri, sa nu uitam… Altfel, evident ca gestul de a-i impusca pe acei derbedei e abominabil… Numai ca analiza e una extrem de gresita, pentru ca nu au fost impuscati din convingeri, stati linistiti, a fost o manipulare grosolana a unor bieti rataciti…

brod  •  12 ianuarie 2015, 13:50

de la biju (i.t. morar) citire:
SĂ NE FERIM DE OAMENII CARE NU AU NIMIC SFÂNT! DAR ŞI DE CEI PENTRU CARE TOTUL ESTE SFÂNT.

Sinama Pongol  •  12 ianuarie 2015, 14:24

„Libertatea de exprimare nu se oprește acolo unde începe capacitatea cuiva de a se ofensa.”

Nu, nu se opreşte. Dar cel ce întinde pînă la limita de rupere această libertate trebuie să fie pregătit să plătească, pentru că, după cum se vede, unii nu prea au simţul umorului dacă faci mişto în mod repetat de anumite chestii. Sigur că vinovaţii vor plăti în instanţă (mă rog, teroriştii au fost deja ucişi, deci nu mai au ce plăti), dar între timp ăia 12 apostoli ai scrisului neîngrădit tot morţi sînt.

Vorba aia, cînd treci strada, chiar pe vyebră şi pe verde, legea îţi garantează că eşti OK … totuşi, e bine să te uiţi după diverşii vitezomani din zonă … că altfel ajungi la spital sau la morgă cu dreptatea în mînă.

Ramon  •  13 ianuarie 2015, 8:18

încă de la începutul evenimentelor, vina a fost aruncată pe musulmani, pe incapacitatea acestora (saua celor doi și altora ca ei) să agreeze niște caricaturi la adresa profetului (lor). Dar dacă cei doi s-au ofuscat din alt motiv ? Există vreun comunicat de la cei doi care spun clar că nu suportă caricaturile la adresa lui Mohamed ? Eu nu am auzit! Acum se cer tot felul de controale la frontiere, probabil iar vom sta 3 ore la granițe (cum am stat in decembrie, ca să trec, ca turist, in excursie organizată, în Turcia). Cei doi au fost născuți in Paris, deci cetățeni UE, educați în Franța, instituționalizați in Franța. De ce nu-și asumă sistemul francez de educație eșecul ? Sau cum pot doi indivizi să dețină arme ? Poate ar fi fost și in România atentate, dacă ar fi fost simplu să ne procurăm arme, dar controlul a fost, pînă acum, eficient (mai puțin 3 prim miniștri, 1862, 1933, 1939).

Și acum, că europenii au nevoie de o ocupație, continuă protestele la adresa musulmanilor și violența poate escalada, sau poate va urma un alt război, in timp ce milioane de europeni caută prin g u n o a i e.

De aceștia cui îi pasă ? Cei care s-au plimbat pe bulevardele Parisului duminică ?

Comentează