Paginile vechilor ziare

Ion Rațiu, de la “The Times” la “Cotidianul” și Ion Cristoiu

luni, 8 iunie 2015, 6:35

Luni, 5 decembrie 1960, ziarul “The Times” publica o scrisoare semnată Ion Raţiu și intitulată “Unde un drept nu e un drept?”.

Cu politeţea britanică inimitabilă, Ion Raţiu îi scria editorului ziarului că “sînt în dezacord avînd în vedere că în cele două admirabile articole ale dumneavoastră nu amintiţi, fie și solitar, despre Europa de Est”.

1960 era anul în care Africa, din Camerun pînă în Nigeria și din Senegal în Congo, își declara independenţa. Organizaţia Naţiunilor Unite pregătea o declaraţie a decolonializării, care avea să fie proclamată doar cîteva zile mai tîrziu, pe 16 decembrie 1960.

“În aceste timpuri cînd popoarele coloniale își cîștigă rapid dreptul de a-și decide destinul și forma de guvernămînt prin alegeri libere nu este doar incongruent, ci chiar ușor absurd că unei mari părţi a europenilor – 120 de milioane de oameni din Europa de Est, cu tradiţii seculare de independenţă și autoguvernare – li se interzice acest drept și și asta este acceptat în tăcere de puterile occidentale ca să nu deranjeze Rusia”, scria Ion Raţiu.

Semnatarul epistolei către cotidianul londonez critică politica Vestului de a nu supăra Rusia, sacrificînd “aceste popoare din Est, considerate mai puţin importante decît cele din Ghana sau Congo”.

Nu e prima apariţie a numelui Ion Raţiu în presa britanică. Același The Times publică, în noiembrie 1952, un amplu articol în care se vorbește despre felul în care înaintau lucrările Canalului Dunăre – Marea Neagră și despre soarta celor “30.000 de muncitori sclavi”.

Așa arată dosarul cu coperţi verzi. Sînt pagini îngălbenite din “The Observer”, “The Daily Telegraph”, “The Guardian” sau “International Herald Tribune”. Anii se succed. 1952, 1957, 1960, 1961, 1970, 1983, 1989…

Le-am primit sîmbătă, la Cluj, vechile ziare însoţind Premiul Ion Raţiu pentru jurnalism. În toate jurnalele apare aceeași semnătură: Ion Raţiu, 54-62, Regent Street.

De fiecare dată cînd vreuna dintre publicaţiile britanice importante scria ceva amendabil despre România, Ion Raţiu intervenea. Ca autor sau ca simplu cititor.

Rîndurile sale poartă concizia profesionistului, “și-a păstrat toată viaţa primul său pașaport britanic, pe care scria JURNALIST”, avea să amintească Claudiu Pădurean în prezentarea ţinută la Casa Tranzit, unde a avut loc gala de sîmbătă.

Și mai e ceva. În ciuda gravităţii temelor și a timpurilor, Ion Raţiu nu afișa o fermitate posacă sau o justeţe pe bază de borderou. Prin hîrtia subţiată a vechilor ziare simţi cum asculta argumentele celuilalt și abia apoi le formula civilizat și îngrijit pe ale sale. Reflecţiile sale sînt actuale și astăzi.

the times

“Nimeni nu poate nega în mod serios că industrializarea din România are loc. Dar care sînt costurile în termeni de suferinţă umană și privaţiuni? Nu oligarhii plătesc acest preţ. Ci majoritatea românilor. Și încă o fac”, scrie el în aprilie 1974 în “The Guardian”. Dacă înlocuim “industrializare” cu “austeritate” sau “echilibru bugetar”, fraza își păstrează neatinsă puterea după patru decenii.

Alt exemplu. “Generaţii întregi de români și-au făcut din democraţie un ideal. Dar democraţia înseamnă drepturi egale pentru cetăţeni, implementate de un sistem judiciar independent și nu de Securitatea care, de ani de zile, este, de fapt, deasupra Legii”. (Ion Raţiu, The Times, ianuarie 1970) Sînt ziariști sau politicieni sau lideri de opinie care cred că exact asta se întîmplă azi în România. Că serviciile secrete determină justiţia. Și e dreptul lor să o creadă.

Pentru aceste libertăţi a militat Ion Raţiu. Fiul său, Nicolae Raţiu, a povestit sîmbătă un episod puţin cunoscut din aventura ziarului “Cotidianul”, pe care Ion Raţiu l-a fondat și finanţat la întoarcerea în patrie.

“Tata era dedicat ideii de integrare europeană a României și de alianţă a ţării cu NATO. Pentru el, așa arăta drumul democratic. L-am văzut cît suferea pentru că, în timpul conflictului din Serbia, Ion Cristoiu, care conducea Cotidianul, avea o poziţie total diferită de a lui. Dar nu a mișcat nici un deget să-l influenţeze pe ziarist sau să încerce să-l oprească din editorialele sale”.

Ion Cristoiu, își amintește Nicolae Raţiu, era extrem de critic la adresa acţiunilor NATO din fosta Iugoslavie. Din intimitate, fiul și-a văzut tatăl cum respecta două principii fundamentale: (primul) de a proteja opinia jurnalistului său cu care era în total dezacord și (al doilea) respectul pentru dreptul unei mari părţi a compatrioţilor săi de a fi supăraţi exact pe organizaţiile pe care Ion Raţiu le privea drept garantul democratizării României.

În august 1989, coroborînd surse ale poliţiilor germană și belgiană, Scotland Yard a investigat o potenţială ameninţare la viaţa sa, avînd ca sursă regimul de la București.

Sunday Times a cerut un comentariu reprezentanţilor RSR la Londra. “Nu credeţi așa ceva! Domnul Raţiu și-a părăsit ţara acum 50 de ani. E un nimeni”, a răspuns ambasada României.

A trecut peste o jumătate de secol de la întîiul articol al acestui “nimeni”.

„Domnul Rațiu și-a părăsit țara acum 50 de ani. E un nimeni” Ambasada României la Londra, august 1989

Ion Raţiu zîmbește neschimbat din paginile vechilor ziare. Omul a trecut, ideile au rămas.

Ne privește, iar chipul lui e înconjurat de argumentele de plumb care rezistă pe suprafaţa aridă și inertă a Lunii, unde Dava Soel scria că “urma unui bocanc are o speranţă de viaţă de un milion de ani și fiecare particulă de praf are gustul nemuririi”.


Comentarii (27)Adaugă comentariu

Daniel  •  8 iunie 2015, 7:05

Foarte corect, inaltator si multumim pentru acest remember, dle. Tolontan. Am o mica observatie, totusi, acolo unde ziceti: dacă înlocuim “industrializare” cu “austeritate”… Nu cred ca putem compara cele 2 suferinte. Pe industrializarea ceausista (asa criminala cum a fost) s-a facut modernizarea Romaniei, pe austeritatea de azi (alta crima…) nu se construieste nimic (inafara de cateva averi personale).

Cornel  •  8 iunie 2015, 7:58

Ratiu a fost un Lord, dar ce folos, romanaşii tot pe Ilici l-au ales

Andrei  •  8 iunie 2015, 8:09

Nu cred ca Ratiu are ceva in comun cu sportul ori Romania.Din contra are in cel mai pur stil britanic de a face cu jaful si influenta hotiei occidentale.Acelasi lucru este dovedit si din asa zisa istorie a PNT:au facut numai rau natiunii noastre de la catolicul Iuliu Maniu pana la auto harakiri din acesti ani ai spolierii poporului roman de catre valorile ce le invocati.PS:Era frumos ca in breasla celor cu scrisul despre sportul romanesc sa readuceti bogatia de bijuterii ale legendei Eugen Barbu.

Cătălin Tolontan  •  8 iunie 2015, 8:12

@Andrei: Cind spuneti ca ”Ion Ratiu nu are nici o legatura cu Romania” folositi aceleasi idei precum ambasada Romaniei la Londra in 1989. Dar, ca sa-l citez pe Ion Ratiu, ma bat oricind pentru dreptul dvs de a nu fi de acord cu acest articol.

cristian007  •  8 iunie 2015, 8:13

Fraza cu mogulul din motivarea acordarii premiului mi-a amintit de CANCAN si nu de COTIDIANUL. Pacat ca o astfel de fraza prost plasata, descalifica un premiu in numele unui mare roman, acordat unui ziarist de calitate.

Cătălin Tolontan  •  8 iunie 2015, 8:16

@cristian007: faptele nu pot descalifica nimic. Acelea sint faptele.

sundance kid  •  8 iunie 2015, 8:24

In primavara lui 90 eram un tinar idealist inca student la Facultatea de Transporturi sectia Automobile . Eram un anglofil . Si cum cred si in mistic nu cred ca a fost o intimplare ca am copilarit la 5 minute de mers pe jos de Biserica Anglicana din zona magheru . Finalele de Cupa Angliei comentate de maestrul Cristian Topescu ca nimeni altul m-au facut si mai angofil decit eram .Am votat cu domnul Ratiu la presedentie in speranta ca il va readuce pe Rege pe tron asa cum promisese . Tin minte si acum la un sfert de secol de la acele alegeri cit de dezamagit am fost de rezultate . Apoi au mai fost si alte evenimente care m-au convins ca o sa fug in Anglia cum ar fi mineriada si mai ales plancarta din fatza sediului PNT cu ” NOI MUNCIM , NU GANDIM” !! Stiu ca multi au comentat ca totul a fost un scenariu scris si conceput de vechii securisti dar eu cred romanii atunci nu erau pregatiti si nici nu doreau sa se integreze in societatea Occidentala . Oricum dupa ce l-am vazut pe Ion Ratiu dind interviuri la tvr ma stiut ca vom face schimb de adrese . El la Bucuresti . Eu la Londra . Suna sinistru ce spun dar ma bucur ca nu a prins vremurile de acum . Nu il vad coleg chiar daca era PNT-ist) cu Vasile Blaga sau mai ales Madam Goghiu ( PNL-ul actual nu are nimic in comun cu cel din perioada interbelica) !! R.I.P „SIR „ION RATIU . Un popor care si-a sucombat cel mai occidental partid din perioada interbelica. PARTIDUL NATIONAL TARANESC . Sincer ? Nici acum nu il meritati . Mai bine ca e istorie . BINE MACAR CA I-ATI FACUT STATUE LUI COPOSU . Macar atit .

Iulian  •  8 iunie 2015, 8:45

Mai lasati-ne cu Ratiu. Dupa 25 de ani descoperim ce mega-valoare era omul si ne plecam in fata lui ca la sfintele moaste. Dar la momentul respectiv 85% au votat Iliescu si asta ar trebui sa spuna tot.
Omul era mult prea avansat pentru Romania acelor ani, nu avea ce sa caute aici, a fost in schimb umilit de propriul popor si facut de bacanie luand 4%. Eu spun ca si acum daca s-ar repeta alegerile alea Ratiu nu ar trece de 10% si Iliescu ar castiga detasat. Primitivismul acelor zile a fost inlocuit de parsivenia si mercantilismul unei democratii salbatice bazata pe vasalitate. Deci mai lasati-ne cu Ratiu. Poate peste alti 50 de ani sa putem sa ne apropiem de nivelul omului. Pana atunci genul asta de articole si simpla maculatura si frectie la picior de lemn.

Felician V.  •  8 iunie 2015, 9:16

Felicitări pentru premiu. Credeam că o să răspundeți și inepției scrise de Aligică pe facebook, însă deși eu pot avea ceva anume cu „specia” dumnealui, cu siguranță neghiobia nu comportă răspuns.

Gabi  •  8 iunie 2015, 9:52

Ion Ratiu a fost printre putinii romani care ar fi putut numiti „Sir” daca Romania ar fi avut o asa traditie.
Acordarea premiului va onoreaza munca si echipa si va indeamna sa continuati pe acest drum.
Restul numelor de „ziaristi” din articol nu cred ca-si aveau rostul.

Taica Partenie  •  8 iunie 2015, 9:55

Avem nevoie de aceste repere mai mult decat oricand.Meltenismul balcanico-mioritic imprimat in fibra caracteriala a romanului s-a manifestat intotdeauna agresiv fata de eleganta senatoriala a lordului Ion Ratiu.De ce?Pentru ca ei pusi in fata unui astfel de om isi vad slutimea interioara.

Emil Bedreag  •  8 iunie 2015, 9:58

Un mare domn, un om exceptional, dar ce pacat romanii nu l-au pretuit atunci cand trebuia. Asa suntem noi, dupa ce pleaca la cele sfinte, gasim cele mai frumoase fraze despre oamenii care la un moment dat au scris istorie.
Domnule Tolontan, erati un foarte bun ziarist sportiv, acum va ocupati prea mult de politica, de investigatii in cazuri de frauda (Ridzi) etc.
Va asteptam inapoi ca sunt f multe subiecte in fotbalul romanesc su european.
Va doresc numai bine.

alex revenco  •  8 iunie 2015, 9:59

Sincere felicitari Catalin ! Pentru Premiu, pentru acest articol despre Ion Ratiu. Este Omul care ar fi schimbat istoria acestei tari. Daca.

VB  •  8 iunie 2015, 10:07

Cataline – cu tot respectul, daca ai avea coloana vertebrala ai refuza acest premiu. Pur si simplu nu-l meriti. Ai transformat GSP din ziar intr-o cocina manelista – scuze pentru limbajul dur. Jurnalismul obiectiv nu exista in echipa pe care o conduci – doar plecaciuni zilnice in fata interlopilor Mititelu si Becali. Nu iti este rusine de treaba asta ? Iti este constiinta curata ? Ai alergat dupa Elena Udrea – dar pe Mititelu nu-l atingi cu nimic – ba dimpotriva, ii promovati aberatiile si minciunile de 10 ani. Asta nu e presa – este o rusine. Organizatiile serioase de presa nu promoveaza toate timpeniile cum face echipa ta – ci pun acele timpenii in context. Exemplu : daca Mititelu spune ca renasterea Universitatii Craiova este un act politic – un jurnalist adevarat pune si contextul : clubul lui Mititelu a fost singurul club sportiv care a sprijinit oficial candidatul Mircea Geoana la alegerile din 2009. Prezentati si nebunia lui Mititelu pentru trafic online (sau pentru obligatiile pe care le aveti fata de el), dar prezentati si penibilul context, in care un evazionist s-a folosit de politica si acum hotul striga „hotii”. Ai curaj sa faci un sondaj online cu intrebarile : „Este GSP un ziar serios de sport, sau o publicatie de can can sportiv ?” si „Credeti ca GSP trateaza subiectele Mititelu si Becali in mod obiectiv, la standarde jurnalistice inalte, sau pur si simplu promoveaza interesele acestor personaje ?”.

Christiano  •  8 iunie 2015, 12:17

Catalin, stii cum e aia cu: „sunt de acord cu opinia ta” ….este gen cainele latra, caravana trece. Asa a fost si in Serbia, NATO si-a vazut de treaba, in timp ce o tara intreaga (Romania) vocifera neputincioasa.
Normal, Ion Ratiu si-a respectat angajatul, dar nu s-au oprit americanii din bombardament din cauza asta.
In fine…discutii, dar aceasta asa numita democratia are si o latura perversa pe care sigur tu o sesizezi, dar nu vrei / nu poti sa o expui.

gilos  •  8 iunie 2015, 13:13

Felicitari pentru Premiu si pentru acest articol ! Orice scriere despre Ion Ratiu este o evocare a nobletii si educatiei, a spiritului boem al epocii de dinaintea instaurarii comunismului.
Din pacate, sensul mesajului lui Ion Ratiu, ca si cel al lui Corneliu Coposu, nu a putut fi inteles de marea majoritate a compatriotilor contenporani decat dupa trecerea lor in nefiinta.
Vazuti ca potentiali adversari si clasei neo-comuniste care a acaparat puterea in 1989, atat Ratiu, cat si Coposu, au fost denigrati prin toate mijloacele, mesajele lor au fost deformate, trunchiate, opinia publica a fost dezinformata si manipulata.
Articolul tau face parte din cele care incearca sa restaureze adevarul si merita intreaga consideratie.
PS Acelasi lucru este valabil si pentru Regele Mihai.

cpt.ahab  •  8 iunie 2015, 13:39

D-le Tolontan, poate parea off-topic, dar e cumva in spiritul civilizatiei domnului Ratiu. Fac apel la dumneavoastra pentru infaptuirea unui gest de igienizare a spatiului „gsp”. Exista un user „lssah-ss” care nu face altceva decat sa injure si sa jigneasca. Puteti sa-i luati istoricul la dereticat si imi veti da dreptate. Nu comenteaza nimic, neavand, cel mai probabil, nimic a spune, isi face aparitia exclusiv pentru a insulta. Va intreb: nu se poate elimina definitiv un astfel de individ din randul comentatorilor de pe acest site? De ce e tolerat la nesfarsit?
Va multumesc!

Steaua1986forever  •  8 iunie 2015, 14:05

Ce ma distreaza cel mai mult, este cum apar o gramada de romani „adevarati” care spun ca in 1990 au votat cu Ion Ratiu. Nu stiu prin ce minune Ion Iliescu a avut un scor de peste 90% in momentul ala avand in vedere cat de „multi” romani NU au votat cu el la vremea respectiva. La fel imi aduc aminte cum in perioada respectiva erai aproape linsat daca spuneai macar ceva „de bine” de Coposu, Ratiu, MS Regele Mihai, Campeanu, etc..

Judecati in perspectiva  •  8 iunie 2015, 14:17

Da, mare personalitate, lucrat cu forte masive de dusmanii natiunii romane, fsn + securitatea comunista, „rebranduita” ca sri. De-asta a luat cat a luat la alegeri, mai comentatorilor care acuzati populatia pentru scorul lui IR (si, aproape, chiar pe IR! Cata inteligenta!). Dar poate ca erati boboci in 90 sau poate din familii de sri-sti. Societatea era ignoranta, atat, dar cum sa fie dupa ce 45 de ani pcr si securitatea sa au tinut-o in cea mai crancena izolare? Pe fondul de ignoranta, iliescu, brucan, magureanu, roman, razvan theodorescu, paul everac, tvr, ziarul adevarul (inclusiv Tinu si C. T. Popescu) etc. au pus in opera cea mai neagra campanie de propaganda negativa imaginabila impotriva PNT, PNL, PSD. Nu e „vina” societatii, nici a lui Ratiu, Coposu sau Campeanu. E doar marea porcarie facuta de emanati = fsn + sri. O putere patriotica ar fi colaborat cu partidele democratice, iar Ratiu, de ex., ca prim ministru, sef al unui guvern democratic, pro-occidental, ar fi dus Romania unde ar fi trebuit sa fie azi: la nivelul Spaniei sau Italiei. Altfel, d-le Tolontan, felicitari pentru premiu si lasati gazetaria sportiva, fiindca aveti calitatile necesare ca sa faceti alte feluri de jurnalism.

Max  •  8 iunie 2015, 14:28

De cite ori aud fraza asta cu „ma bat pentru dreptul tau de a sustine ceva cu care nu sint de acord” stiu ca am in fata mea un ipocrit. Daca ne referim la exemplul concret cu NATO si Serbia, v-as propune sa nu-l ridicam in slavi pe Ratiu pentru simplul fapt ca a respectat opiniile redactorului sau sef (care, intimplator, avea si dreptate). Daca vorbim despre Cotidianul anului 1999, Cristoiu a fost cel care i-a facut o favoare lui Ratiu, nu invers, preluind un ziar muribund si ducindu-l la 50.000 de exemplare vindute pe zi fara a-i afecta credibilitatea.

Andrei  •  8 iunie 2015, 14:49

Felicitari pentru Premiu, d-le Tolontan. Meritoriu si probabil meritat. Sunt insa putin contrariat in ce priveste directia ziarului pe care-l pastoriti, Gazeta Sporturilor. Avea dreptate cel care a postat mai sus si care propunea un sondaj cu o intrebare de genul „Este gsp un ziar de sport sau un tabloid cu teme sportive?” Fac prinsoare ca un 75% vor raspunde tabloid. Va vad mai preocupat de anchete in sfera politicului si in general va vad foarte atras de politic, zona civica, etc. si mai putin de sport. Nu e un repros in sine, e nevoie de astfel de jurnalisti, insa ma tem ca nu e foarte congruent cu misiunea ziarului unde sunteti totusi redactor si unde vad deja o dihotomie periculoasa intre zona editorialelor unde exista calitate si zona centrala unde e un can-can adesea de prost gust iar calitatea este extrem de joasa. Asta in timp ce dvs. contabilizati premii in cu totul alte sfere. Va da de gandit?

boris  •  8 iunie 2015, 20:47

Domnul meu dar macar pe vremea aia se auzea de jurnalisti care isi faceau meseria exceptional … cand vreodata o sa mai avem ?? acuma sunteti cu totii sub comanda politicii …. si dumneata Tolontan … mai ai de papat sa ajungi macar in Romania un jurnalist fair play 😉 accepta sau nu citi

Andrei  •  9 iunie 2015, 1:44

Ma vad nevoit sa revin caci sigur va primi un premiu si mai mare(nu ca o spun eu).Pe cand o incursiune in epoca asa draga a regalistului Ratiu si a nationalistului Ion Antonescu cu balonul rotund pe care l-au inventat nu englezii nici italienii ci normanzii lui Alan Simonssen.Cu acest prilej sa aratam ca suntem independenti si deschisi la un dialog care cu siguranta va naste multe raspunsuri dar si intrbari.

Florin  •  9 iunie 2015, 12:14

btw, da-ne si noua pls. un scan bun al articolului!

Gabi  •  11 iunie 2015, 14:19

da, exact, nu se poate citi. Multumim!

Donkeypapuas  •  13 iunie 2015, 18:41

Cred că Raţiu ar fi putut pune piciorul în prag atunci când comunistul ăla de Ion Cristoiu a oprit editarea suplimentelor „LA&I”, „Alfa şi Omega”…

madsad  •  19 septembrie 2016, 15:16

un om mare cu un caracter pe masura

Comentează