Ei produc, ei se controlează și Ministerul Sănătății se face că nu le găsește sediul!

Când DSP Arad a descoperit în 2013 un dezinfectant cu probleme, șefii de la București au răspuns că nu localizează societatea ca s-o controleze. Nu găseau cel mai mare producător din România care tocmai luase 176 de contracte cu spitalele

marți, 26 aprilie 2016, 7:02

UPDATE: MINISTRUL RECUNOAȘTE: ”Noi controlăm hîrtii!”. Astăzi a avut loc lansarea unui program național împotriva infecțiilor intraspitalicești. La întrebările presei, atît ministrul Cadariu-Achimaș, cît și șefii inspecțiilor sanitare, prezenți în sală, au confirmat dezvăluirile: ”Nu facem analize de laborator pe dezinfectante, e adevărat ce ați scris. Noi controlăm hîrtii. Asta se va schimba”. 

UPDATE: HEXI PHARMA SPUNE CĂ PUTEA FOLOSI CE CONCENTRAȚIE DOREȘTE! Într-un comunicat prezentat de Hotnews, Hexi Pharma nu mai pomenește nimic de rețetele cu o concentrație scăzută! În schimb, cu o nunață care pregătește apărarea sa ulterioară, spune că putea pune orice concentrație, atîta vreme cît produsele sînt eficiente! 

UPDATE: PARCHETUL S-A AUTOSESIZAT. Procurorul general Bogdan Licu a declarat azi la CSM, consemnează Agerpres, după ce Realitatea TV a furnizat la prima oră știrea, că a cerut o anchetă pe situația dezinfectanților din spitale.

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan și Alex Nicodim (foto)

13072204_1180834768616467_549206087_o

”Imediat am umplut camioanele cu dezinfectanți și le-am trimis în spitale ca donație”, își amintește cu emoție Dan Alexandru Condrea.

Pe 2 noiembrie, pagina de Facebook a firmei Hexi Pharma oferă condoleanțe familiilor de la Colectiv. Panglica neagră flutură ca un steag de doliu deasupra siglei companiei. Frumos gest.

Au trecut aproape 6 luni și viața merge înainte.

Hei, hei, bună dimineața!

Până acum a fost bună pentru doamna inspector-șef.

Discuție cu Simona Pârvu, șefa Inspecției Sanitare de Stat din Ministerul Sănătății.

– Bună dimineața, puteți să ne explicați, vă rugăm, care este rațiunea pentru care instituția dumneavoastră nu verifică în laborator substanțele dezinfectante din spitale?
– Să știți că legea nu ne obligă nici pe noi și nici pe DSP-urile locale să facem asta.

– Dacă legea nu vă obligă nu înseamnă că nu vă permite.
– Da, înțeleg. Dar chiar dacă s-ar face o analiză de concentrație a substanței active n-am avea certitudinea că antisepticele sunt în regulă.

– ?
– Există mai multe substanțe în biocide, nu doar substanța activă.

– Există, însă…
– Dacă aceste substanțe secundare nu sunt în regulă, efectul pe total nu e cel necesar.

– Spuneți publicului că, până și în situația în care substanța activă e conformă, se poate ca biocidul să nu fie eficient.
– Exact!

– Dar, nu vă supărați, acesta nu e un argument pentru ca să nu faceți analiza substanței active!
– De ce?

– Dacă substanța activă e conformă, produsul poate să nu fie corect, dar dacă substanța activă e diminuată, atunci sigur produsul nu e corect! Adică mașina se poate strica oricum, dar sigur fără benzină nu merge!
– Asemenea analize sunt scumpe, între 10.000 și 20.000 de euro.

– Noi știm că determinările de laborator pe substanțe active sunt de ordinul sutelor de euro, dar poate vă referiți la altceva.
– Să știți că nici în alte țări nu se fac analize de laborator pe biocide. Producătorul aduce analizele pe care le face el în momentul avizării.

– Sînteți sigură că nu se fac în străinătate? Lucrați de mult la Inspecția Sanitară?
– Nu, din februarie anul acesta.

– Și pînă acum unde ați lucrat?
– La secretariatul ministerului.

– Ați făcut tot inspecție sanitară?
– Am avut alte însărcinări.

– Și sînteți convinsă că nu se fac analize chimice în alte țări după ce autoritățile sanitare descoperă produsele drept „neconforme”?!
– Nu știu, la ce vă referiți?!

Chiar așa, la cine ne referim?

La aproape 4 milioane de oameni.

La ei ne referim.

„3,8 milioane de români ajung să se interneze anual în spitale”, spune profesorul dr. Cristian Vlădescu, directorul Școlii Naționale de Sănătate Publică.

„Vorbim despre 3,8 milioane de CNP-uri unice, pentru că unii oameni vin de mai multe ori”, precizează el.

Școala de Sănătate Publică este sursa cea mai autorizată în domeniu pentru că ea centralizează informația spitalelor. Doar pe baza acestor cifre Casa de Sănătate decontează spitalizările.

„Și în acest număr nu sunt prinși cei internați peste zi sau ambulatoriu”, spune doctorul Vlădescu.

Dintre cei internați, 20% sunt copii, conform unui studiu din Strategia națională pentru protecția copilului, elaborat de Ministerul Muncii.

3.000.000de adulți sunt anual internați în  România

800.000de copii sunt anual internați în România

Pentru niciunul dintre acești copii și adulți, femei și bărbați, mame și surori, statul român nu verifică în laborator substanțele folosite pentru dezinfecția spitalelor.

Bine, asta ne-ați mai spus-o!

Uitați una nouă.

Ce fac autoritățile când sesizează că un antiseptic nu e în regulă?

Cei de la Arad au descoperit ceva

Direcția de Sănătate Publică Arad a notificat în 2013 șefii săi de la București, adică DSP și Inspecția Sanitară, că „POLYODINE SCRUB are neconformități”.

Ce face Inspecția Sanitară cu care tocmai am vorbit?

Inspecția răspunde în Raportul de activitate al DSP București pe 2013: „neconformități constatate la produsul biocid POLYODINE SCRUB produs de SC Hexi Pharma Co SRL. Având în vedere că nu s-a putut contacta niciun reprezentant al societății s-a înaintat adresa către Oficiul Registrului Comerțului pentru obținerea informațiilor privind punctul de lucru al firmei în vederea aplicării măsurilor care se impun”.

176 de contracte cu spitalele Ministerului Sănătății a semnat Hexi Pharma în 2012-2013, cînd Ministerul Sănătății nu știa de unde să ia firma

Serios?

Da, cât se poate de serios.

Nu au găsit „niciun reprezentant al societății” și au trimis o hârtie către Registrul Comerțului!

E mișto să fii genul de stat care să nu clipești nici cînd spui cele mai ridicole chestii.

Tu, stat, te trezești cu un antiseptic care se folosește „pentru dezinfectarea chirurgicală a mâinilor personalului medical și spălarea tegumentelor pacienților” și care are o problemă.

Vă spunem și ce neconformitate avea POLYODINE SCRUB, că neoficial am aflat.

Era problema de concentrație, bine-cunoscuta problemă: una scrie pe eticheta produsului și alta pe avizul de punere pe piață.

Dar asta, tu, ca stat, nu mai scrii în raport. Sună mai bine pentru public să-i zici „neconformitate” decât să vorbești despre „concentrație mai mică”.

Și ce face Inspecția de Sănătate din București în fața semnalului de la Arad?

Zice că nu poate să-l găsească pe producător. Care producător era cel mai mare din România!

.

„Sunați mai de dimineață!”

Ziarul i-a rugat pe cei de la DSP Arad să spună ce neconformitate au depistat. Și când.

Astea le povestim așa, ca să rămînă.

I-am rugat și pe cei de la DSP București, cu Inspecția de Sănătate cu tot, să ne spună când i-au reperat, în sfîrșit, pe cei de la Hexi Pharma.

De la Arad am aflat că răspunsul e redactat, dar s-a oprit în cabinetul directorului Daniela Cârnațu.

„Sunați și dumneavoastră mai de dimineață că doamna directoare a plecat”, a comunicat ieri, pe la patru după-amiază, o doamnă drăguță de la permanența DSP Arad. De cîteva zile totul s-a blocat. Stă pasărea în aer de frică.

Bună dimineața!

Din București, directoarea DSP Cristina Pelin ne-a spus: „Căutăm în arhivă ce s-a întâmplat când n-am găsit adresa Hexi Pharma. Eu nu eram atunci în instituție”.

Apoi a oftat cu sinceritate: „Avem probleme cu depozitarea”.

Biocidul se întoarce. Tot neconform

Treaba cu autoritățile e plictisitoare, dar palpitant e ce s-a întâmplat cu POLYODINE.

Că dacă producătorul a dispărut în ditamai hala, de nu l-a găsit ministerul care îi plătea milioane de euro pe an, dezinfectantul săracu’ nu se lasă!

POLYODINE, nu SCRUB, dar un produs fix din aceeași gamă, reapare în Raportul din 2014 al DSP, tot la „neconformități”.

„Produsul POLYODINE, fabricat de Hexi Pharma – aria de aplicație nu corespunde în totalitate cu cele din avizul sanitar, în avizul sanitar nu este menționată «dezinfecția plăgilor, arsurilor, escarelor, leziunilor dermatologice»„.

L-au ars pe producător cu măsura clasică: „Produsul a fost etichetat”.

Au făcut și un control al produsului în laborator? Nu.

Lasă că fac alții controlul produselor. În laboratorul de casă.

Nedenumit235 schema_unilab

Hexi Pharma susține că își testează în mod regulat produsele în laborator. Așa face. Și că la fel procedează și spitalele. Aici minte.

Spitalele nu fac analize de laborator pentru substanțe, fac doar teste microbiologice, adică văd dacă au mai rămas viruși după utilizare. Nu o mai luăm de la capăt, nimeni din întreg sistemul de sănătate nu face determinări chimice în laborator pentru biocide. Punct.

Hexi Pharma face, într-adevăr, analize de laborator.

Unde?

Dan Alexandru Condrea, 41 de ani, asociatul majoritar al Hexi Pharma, apare în 6 firme active. În afară de Hexi Pharma, numele său e prezent în Hexi Med SRL, Ochmed SRL, Signum Service SRL, Health Services Company SRL, Medical Cleaning SRL.

Ultima firmă, Medical Cleaning SRL, derulează contracte de curățenie cu spitalele, Condrea fiind acționar.

Conform Registrului Comerţului, administratorul persoană juridică al Medical Cleaning SRL este Emex Cont SRL. Firmă care este administrator şi la Unilab. Laborator unde Condrea face analizele pentru Hexi Pharma.

Nu e nevoie de o divizie de intelligence ca să vezi legăturile adînci ale acestui grup care distribuie în peste 300 de spitale și care, în ultimul deceniu, a semnat un contract cu statul la fiecare trei zile lucrătoare!

Mai ales că administratorii nu sunt singura legătură între companiile aflate sub protecția bunăvoinței publice.

Între firmele lui Condrea și Unilab există un intens schimb de personal, de prietenii, de vacanțe comune. Unul dintre șefii de la Unilab, Traian Mirel Doncea, a devenit și acționar al laboratorului după ce a evoluat într-o poziție de top la Medical Cleaning, compania lui Condrea. Sînt multe exemple.

„E de notorietate încrengătura lui Condrea. Mereu îi bagă pe alții în față. Acum sunt speriați că i-ați prins și vor merge pe ideea că substanțele sunt eficiente, chiar dacă au mici probleme de producție. Dar nu sunt mici problemele acestea!” sursă a Gazetei din Hexi Pharma

Ieri, nici Dan Condrea și nici directorul general Flori Dinu nu au fost văzuți prea mult pe la sediu. „În schimb și-au luat acasă rețetarele”, spune o sursă a ziarului.

Fabrica a fost închisă o zi, o redeschid azi.

Tactica de comunicare publică aleasă între cei cîțiva de la vîrf este să spună: ”Produsele sînt eficiente!”. Dar nici între ei nu mai au încredere și au început să vorbească. 

Speriat este și Mihai Leva, directorul de producție, care știe foarte bine de unde primea rețetele, spune aceeași sursă. „Leva știe că toate documentele prezentate sunt reale”, conchide sursa. Șefii încearcă să-și contureze un cerc de suspecți „care au turnat la presă”.

În același timp, fiecare dintre cei cu răspundere, din fabrică și pînă la contabilitate, se gîndește că celălalt va începe să vorbească primul cu autoritățile, ca să-și scape pielea. Piese importante sînt și agenții de vînzări ”care au un tip de relație specială cu spitalele”.

Un alt om care știe bine ce se petrece în Hexi Pharma susține că una dintre cheile raiului se află chiar în calculatorul patronului firmei.

„Dacă DNA vrea să scuture sistemul medical din România, să vadă ce se găsește în calculatorul lui Condrea! Acolo este o listă pentru care directorii de spitale ar da orice să nu ajungă niciodată la procurori” sursă a Gazetei

fkshshInterviu cu un fost director medical al unui spital bucureștean, acum medic în sistemul privat

– Când ați sesizat probleme la produsele biocide?
– De multe ori. Nu erau constanți în calitate. Am vorbit cu epidemiologul. Eram director medical de spital, dar n-am reușit să-l conving.

– Ce să-l convingeți?
– Să aducem produse mai bune. Cele de la Hexi Pharma erau inconstante! Și apoi am avut un șoc.

– Ce șoc?
– Am văzut în laboratoarele private substanțe dezinfectante mult mai bune, ale unor firme mari din străinătate. Costau mai puțin! M-am întors la spital și mi-au spus cei de la comercial că nu putem, pentru că cele străine nu îndeplinesc condițiile.

– În ce sens?
– Nu știu exact, m-au amețit de m-am plictisit. Pur și simplu, vreme de cinci ani am încercat să înlocuiesc produsele Hexi Pharma și n-am reușit.

– E totuși ceva ciudat. Vorbim mereu cu oameni care își clamează neputința de a reacționa. Ați fost director, sunteți ditamai doctorul!
– Da, dar aici vorbim nu de o firmă, ci de un sistem bine protejat. Să vă povestesc ceva. Zilele trecute eram la un spital privat important și am văzut produse Hexi Pharma.

– Asta înseamnă că sunt bune.
– Asta înseamnă că cineva de la Ministerul Sănătății, care alcătuiește criteriile de achiziție, are grijă să împingă și spitalele private în aceeași direcție.

– Sună a teoria conspirației.
– Câți bani se cheltuiesc anual în sănătate?

– Aproximativ 7 miliarde de euro.
– Și nu vi se pare o miză? Am văzut multe. Am văzut un tomograf care a ruginit la Spitalul Militar în curte. Am văzut antibiotice luate cu de zece ori prețul! Nu dublu, de zece ori! Gândiți-vă ce se va întâmpla dacă cineva, SRI, DNA, habar n-am cine, o să ia treaba asta în serios. Când îți mor mii de oameni din cauza bacteriilor poate că o să o și ia. Dar am dubii.

– De ce aveți dubii?
– Pentru că ar fi fost cazul s-o facă până acum. Suntem o țară cu sănătatea furată.

„Ca jurnaliști, luptați cu un adversar extrem de puternic. Nu uitați un lucru: subfinanțarea sistemului sanitar este o mare minciună. Bani există, dar se fură! Și ei au construit averi, puteri și complicități greu de clătinat” fost director medical de spital

Nedenumit23Interviu cu doctorul Elena Copaciu, de la Alianța Medicilor

– Dumneavoastră, cei de la Alianță, sunteți priviți drept niște ciudați.
– Ziceți mai bine nebuni! (zâmbește).

– Ce credeți despre infecțiile din spitale?
– Când eu am făcut rezidențiatul, cu mulți ani în urmă, existau o altă atitudine și o altă atenție față de infecții. Sanepidul era Sanepid! Și epidemiologul era poliția sanitară a spitalului! Nimeni nu glumea cu ei. Cînd venea Sanepidul tremuram toți. Acum cînd vine DSP-ul, toată lumea e anunțată dinainte!

– Am involuat?
– În anumite aspecte, da! În ciuda banilor care se bagă în sistem. Știu că sună straniu, dar e adevărat. Nu sunt o nostalgică, însă orice medic vă poate spune cât s-a degradat atitudinea față de pacient în chestiunea infecțiilor. Acum avem antibioticele și le suprautilizăm. Ceea ce duce la apariția unor bacterii extrem de rezistente. Cele mai rezistente din Europa.

– În privința dezinfectanților?
– Cu inima strânsă, vă felicit pentru anchetă! Refuzam să cred că e așa fără aceste dovezi. Dar vă mai spun ceva, la fel de important. Directorii de spitale sunt validați de marile firme de medicamente. Așa că nu e simplu. Se joacă niște mize mari de tot.

„Unii directori de spitale nu renunță la funcție pentru că următorul venit ar chema imediat DNA când ar vedea cum s-au făcut achizițiile” doctor Elena Copaciu, Alianța Medicilor

Nedenumit2Una din sursele Gazetei spune că un control de fond declanşat de autorităţile statului la Hexi Pharma ar scoate la lumină adevărul

Fost angajat al celui mai mare producător de dezinfectante din România, unul dintre cei care au oferit Gazetei informaţii legate de diluarea din procesul tehnologic al produselor destinate spitalelor, aduce noi mărturii în aces caz.

– Cât timp aţi lucrat la Hexi Pharma?
– Ani întregi. Suficient cât să-mi dau seama ce se întâmplă în hala de producţie.

– Şi cum ați realizat că este o problemă cu dezinfectanții fabricați acolo?
– La două, trei luni de la angajare. Noi, cei din hala de producție, nu vedeam produsul finit. Într-o zi însă observ pe o masă trei bidoane cu etichetă. Citesc etichetele şi imediat am observat că există o diferență între concentrațiile substanțelor active de pe etichete și cele din reţetele după care produceam soluţiile. De bună-credință, prima dată când l-am văzut pe patron, pe Condrea, i-am spus că etichetele sunt tipărite greșit. Nu a comentat, dar nici nu a luat vreo măsură.

– De câte ori i-ați sesizat eroarea?
– De două, trei ori. Ultima dată mi-a transmis răspicat să-mi văd de munca mea.

– Ce s-a întâmplat în continuare?
– Atunci am realizat că e vorba de o greşeală premeditată. Şi tot atunci am decis să plec pentru că nu puteam să fiu părtaș la așa ceva.

– De ce nu aţi sesizat autorităţile statului?
– Iniţial, asta mi-am propus, dar îmi trebuiau dovezi. Am căutat un laborator care să-mi facă analize de compoziţie, altul decât Unilab, despre care toţi angajaţii ştiu că e controlat de Condrea. Nu am găsit în România, am contactat unul din Germania, dar când am aflat preţul, două mii de euro, am renunţat. Prea mulţi bani pentru mine!

– Cât timp ați lucrat la Hexi Pharma a venit vreun control din afară, de la instituțiile statului?
– Cât privește producția, niciodată. Nici măcar în perioada avizărilor. Au venit niște inspectori după incendiul de la Maternitatea Giulești pentru a verifica culoarea unui dezinfectant. Acela conținea albastru de metil. Voiau să ştie dacă poate fi confundat cu spirtul şi dacă este inflamabil.

– Mai știe cineva despre diluarea dezinfectanților?
– Sigur! Știu patronul, directorul general, şeful de producţie și câțiva agenți de vânzare. Dar ştiţi ceva?! Și acum produsele sunt diluate din reţetă! Dacă statul îşi doreşte să afle adevărul este suficient să demareze un control de fond la firmă, să verifice inventarul şi o să constate că există o mare diferenţă între cantităţile de substanţe active achiziţionate şi cantităţile ce reies din produsele finite ce sînt livrate pe poarta fabricii.

„Vorbim despre tone de substanțe produse în fiecare zi. Un control de fond ar scoate adevărul la lumină” fost angajat Hexi Pharma

NedenumitttStatistica europeană sumbră arată că, din 10 cazuri de români infestaţi, 6 dintre ei nu scapă de bacterie în urma tratamentului cu antibiotic. Asta nu înseamnă că decedează, ci că vor continua să trăiască infectați cu bacteria căpătată în spital.

Într-un raport întocmit în 2014 de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), România se află pe primul în clasamentul rezistenței bacteriilor intraspitaliceşti la orice tratament.

Aceleaşi bacterii pe care dezinfectanţii ar trebui să îi combată în sălile de operaţii, ATI şi de pe echipamentul medical.

Cu piocianic, Acinetobacter şi stafilococ auriu au fost infectate, conform dosarelor medicale, cel puţin 15 dintre victimele decedate după incendiul din clubul Colectiv.

Câteva exemple din studiul ECDC:

Piocianic (pseudomonas aeruginosa)

– Suntem pe primul loc din toată Europa la rezistenţa piocianicului la toate antibioticele cunoscute.
– De exemplu, la antibioticele din clasa cefalosporine, bacteriile cu care se confruntă pacientul român rezistă în 59,1% dintre cazuri.
– Românii sînt de două ori mai expuși decît următorii europeni, bulgarii, unde bacteria a rezistat în 29% din situaţii.

 

Acinetobacter

.

La antibiotice din clasa fluoroquinolone, bacteriile au rezistat în 83,7% din cazuri. Acinetobacter este singurul germene în care suntem întrecuţi de alte țări.

 

Pneumococ (streptococcus pneumoniae)

.

– Bacteriile din spitalele noastre au supravieţuit în 46,7% dintre teste;

Stafilococul auriu (staphylococcus aureus)

.

– Stafilococul auriu a rezistat în 56% din cazuri la meticilină; suntem singura ţară din Europa în care procentul este de peste 50%. Următoarea, Portugalia, vine cu 47%.

De fapt, cam așa arată toate graficele.

Pacientul român nu e doar pe ultimul loc, o coloană umflată, care sare în ochi și care strică ordinea paginii.

Pacientul român e de 3 sau chiar de 4 ori mai expus la bacterii rezistente decît europeanul mediu.

Pacientul român se întreabă deasupra cui flutură panglica neagră pe Facebook?

Măcar o dată.

 

 

Tabelul din care reiese că suntem primii în Europa, în 2014, la rezistenţa piocianicului la un antibiotic

Comunicat

Prima parte a investigației:


Comentarii (109)Adaugă comentariu

Gabriel  •  28 aprilie 2016, 10:27

Daca nivelul de inconstienta este atat de ridicat intr-un domeniu super-sensibil, ma intreb ce ne pun astia in mancare, cat din eticheta gasim in produs si ce surprize putem avea?

cetatean  •  28 aprilie 2016, 17:02

Dle Tolo, stimata echipa .VA FELICIT PT ANCHETA *** !!! impreuna cu unii responsabili/hotii din ministerul sanatatii alaturi d ecei din DSP....probabil . Multi se fac , ca controleaza, altii iau banii si poporul moare pe capete !

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Petrica  •  28 aprilie 2016, 17:42

Urmatorul pas este, daca aveti un buget pentru asa ceva, sa verificati si concentratiile din antibioticele cumparate de catre spitale si alte medicamente. Ca sa nu mai vorbim despre diverse suplimente alimentare, spre exemplu hepatoprotectoare. Exista un produs cu o concentratie de 600 mg, capsula avand o greutate de 300 mg...

Ursachi  •  4 mai 2016, 7:58

Buna ziua d-le Tolontan. Absolut ingrozita dupa ce am citit o parte doar din investigatia d-voastra pe acest subiect, va adresez urmatoarea intrebare: ce credeti ca ar trebui sa facem ca aceasta investigatie sa nu ramina fara nici efect. Efect bun pt pacienti, efect pe masura faptelor pt infractorii din poveste. Adica ar fi pacat sa se rezume totul doar la o investigatie ziaristica (de foarte mare anvergura, adevarat) dar doar atit. Va trebui sa va ginditi si la urmatoarea etapa, din pacate mie nu-mi vine nimic in minte ca si solutie. Tare mi-e ca trebuie sa impachetam... Va doresc succes si tenacitate in continuare.

Vio  •  6 mai 2016, 21:06

Buna seara. Am nascut acum o luna in spitalul din Bacau,care arata foate bine dupa renovare, dar am plecat de acolo,eu cu E.coli si bebele cu o bacterie pt.care acum ia antibiotic. Acum inteleg de ce... Mi s-a spus sa multumesc ca am scapat cu atat , altii au fost si mai grav .Sunt foarte revoltata, sper sa se rezolve, sa nu mai sufere nimeni,mai ales cei mici.

Mirela  •  12 mai 2016, 13:20

Spitalele sunt o industrie a sanatatii.Sau ar trebui sa fie!!In orice industrie exista o procedura de receptie a materialelor aprovizionate care impune verificarea parametrilor cantitativi , de la dimensiune pana la compozitia chimica sau paramerii functionali .Alegerea produselor in vederea comandarii lor pune in concordanta necesarul cu calitatile definite ale produsului propus, altfel este vina celui care a facut alegerea .Produsul aprovizionat trebuia sa corespunda" definitiei" DACA IMI SPUI CA-MI VINZI PEPENI, NU-MI LIVREZI AGURIDA .LA cantitatile necesare in spitale trebuie dat si certificat de calitate, ca doar nu cumperi "la a sasea mana" o cutie de detergent.AVOCATUL POPORULUI ARE CEVA DE ZIS? CA DOAR L-AM VAZUT SARIND LA EVENIMENTE DE-A DREPTUL MESCHINE. ASTA E O PROBLEMA A INTREGULUI POPOR SI AR TREBUI SA SE AUTOSESIZEZE!!!1

hoinarul 62  •  14 mai 2016, 18:48

Felicitari Tolo.Intrati si peste furnizorii de oxigen sa vedeti ce gasiti.

bg  •  15 mai 2016, 20:25

Adica cum? Controlul eficacitatii produsului biocid trebuie sa se faca in laboratoare independente de M.S., in schimb Comisia de avizare a biocidelor, utilizatorii dezinfectantilor (spitale) si DSP-urile (care controleaza spitalele pentru inf. nozocomiale) apartin de M.S. Este clar ca este un cerc inchis, o complicitate bine ticluita (si legislativ) intre M.S. si firmele furnizoare. Cum se face ca s-au gasit bani pentru Lab. Unilab (aflat in conflict de interese cu firma Hexi Pharma) si nu s-au gasit bani pentru un laborator de chimie si microbiologie independent (undeva in Romania) unde inca mai exista personal calificat, aparatura, reactivi, etc... Ar fi costat infim... NU S-A DORIT ACEST LUCRU. Solutii se gaseau. Repet: controlul eficacitatii unui produs biocid (poate fi pentru spital, uz casnic, inds. alimentar, uz veterinar, industrie, etc..) se face numai in laboratoare de microbiologie pe baza standardelor ISO specifice, pe germeni patogeni (bacterii, virusuri, spori) de concentratie mare (aprox. 100000000 germ./ml). Testele de sanitatie din spitale sunt irelevante. Atunci cand stergi gresia acasa cu mopul si galeata in care ai pus o solutie de curatare si dezinfectie (pe toate etichetele scrie: omoara 99% din bacterii) vii apoi cu testele de sanitatie sa verifici? Se ia de bun ce este pe eticheta. Argumentele prezentate nu stau in picioare , iar continuarea efectuarii testelor de sanitatie in spitale pentru a demonstra eficacitatea unui produs dezinfectant este o pierdere de vreme, costuri materiale si de personal pentru distragerea atentiei. TOTUL ESTE O MINCIUNA. Testele de sanitatie se fac pentru controlul procesului de dezinfectie care este cu totul altceva decat activitatea biocida a unui dezinfectant. Exemplu: cum se verifica eficacitatea antibioticelor (care distrug bacteriile ca si dezinfectantii) ? In laborator, dupa anumite metode. Ce, ii dau pacientului antibioticul si astept apoi sa vad ce face: traieste sau moare? Acest lucru se intampla pe vremea cand se descoperea penicilina pentru prima data. Sau noi cam pe acolo suntem sau asa suntem considerati de guvernanti, niste ignoranti si nu dau doi bani pe vietile noastre? Atata cinism, dispret, ura fata de semeni nu mi-am inchipuit ca exista la cei care ne conduc. Una spun si alta fac.

miki  •  2 iunie 2016, 19:01

Trebuie avut grija, dupa un astfel de scandal, pot sa apara figuri care isi pregatesc terenul pentru a "salva" situatia. Sunt personaje care pozeaza in oameni de mare caracter, dar care sunt niste ipocriti. Alianta Medicilor cum si de ce a aparut?

Comentează