După 10 ani de luptă cu cancerul și zeci de operații pe creier, Denis Pașcovici e în comă la Constanța, infectat cu două bacterii nosocomiale

Starea secției ATI pentru copii de la Spitalul Județean Constanța este deplorabilă, mărturisesc chiar doctorii de aici, epuizați și ei de ”lipsa medicamentelor și de prezența Klebsiella și Pseudomonas ”

luni, 13 iunie 2016, 6:49

 

Investigație de Mirela Neag, Eduard Apostol, Marius Mărgărit și Cătălin Tolontan

 

Pe 14 aprilie 2016, Denis Pașcovici, 11 ani, intră în comă și ajunge la Spitalul Constanța.

Nu e vina nimănui, și nu infecțiile nosocomiale l-au adus în starea vegetativă, e doar o mare durere, spune mama lui, Ionela.

Ea insistă să publicăm fotografia cu băiatul intubat, pe care a făcut-o ea însăși.

Pentru că speră la o altă șansă.

„Sunteți sigură?”.

„Da, vă rog, vreau să publicați fotografia! Și aceasta și cele în care se vede cum arată secția de copii”.
IMG-20160608-WA0012

De la doi ani a suportat un număr nesfârșit de operații pe creier

După 11 ani de viață în care Denis a primit zeci de intervenții pe creier, Ionela speră să poată pleca din acest spital constănțean care, în ciuda dedicației medicilor, îi oferă prea puține șanse.

Băiatul ei e în comă, infectat cu două bacterii intraspitalicești, cea din urmă apariție în seria de suferințe ale micului, veselului și bravului Denis Pașcovici.

Împăratul tuturor bolilor

„Acum zece ani, în septembrie 2006, când împlinea doi ani, Denis este dignosticat cu cancer. Tumoră intracraniană și hidrocefalie”, povestește Ionela.

I se pune o drenă.

Apoi i se extirpă o parte a tumorii.

După câteva zile, medicii de la „Bagdasar-Arseni” din București mai fac o intervenție și anunță că au eliminat complet tumoarea.

În noiembrie același an, la un control făcut la Paris, medicii francezi observă că Denis mai are un rest de tumoră și îl extirpează.

După care urmează altă operație.

Cancerul este „Împăratul tuturor bolilor”, după cum îl numește Mukherjee, în cartea care a luat Premiul Pulitzer în 2011.

Denis Pașcovici începe chimioterapia în Franța, timp de 6 luni.

Între timp apar metastaze în zona cervicală. Se schimbă de mai multe ori protocolul de tratament, în căutarea febrilă a ameliorării.

Medicii din Franța se mobilizează în apărarea acestui copil de trei ani, care primise atât de puține șanse.

Imagini inedite din Franta cu fiul jucatorului Cosmin Pascovici, Denis.

Împăratul este capricios.

„O parte din impredictibilitatea cancerului este că nu cunoaștem încă baza lui biologică”, scrie Mukherjee, medic, profesor și cercetător la Universitatea Columbia.

Pentru viață

În 2008, medicii montează un cateter care duce de la cap direct în peritoneu.

Pe timpul unei chimioterapii extrem de agresive, vreme de trei luni, el este sedat foarte des până la anestezie totală.

Apar crize de epilepsie, dar și o veste bună.

980.000 de minori au fost internați în România în ultimii doi ani, conform statisticii pe coduri CNP diferite sub 18 ani oferită Gazetei Sporturilor de Școala de Sănătate Publică

„În 2010, cei din Franța mi-au spus că va trăi. Reușiseră să se lupte cu cancerul, acesta intrase în remisie”, rememorează Ionela.

Denis își pierde însă, treptat, din abilitățile cognitive. „I-a rămas doar 20% din suprafața creierului, dar e un copil vesel și foarte iubitor”, spune mama.

Urmează ani în care bucuria și suferința se întretaie sub ochii cruzi ai Împăratului.

„N-ai nici tu, nici împăratul/Bani să-mi cumpere băiatul!”

„Cum Denis ajunsese să aibă doar 20% din creier intact, unii medici mi-au spus că poate ar fi bine să-l las într-o casă specializată și să-mi văd de viață. Cum să fac așa ceva?!”, povestește Ionela.

„Ieri pe drum un om sărac
Întreba pe la vecine:
– Poartă-se copiii bine?
Dacă nu, să-i vâr în sac!
Şi-a venit la noi la poartă
Şi-am ieşit eu şi i-am spus:
– Puiul meu e bun şi tace,
Nu ţi-l dau, şi du-te-n pace!
Eşti sărac, dar n-am ce-ţi face!
Du-te, du-te! Şi s-a dus.

Şi-a venit un negustor
Plin de bani, cu vâlvă mare,
Cumpăra copii pe care
Nu-i iubeşte mama lor.
Şi-a venit la noi la poartă
Şi-am ieşit şi l-am certat:
– N-ai nici tu, nici împăratul
Bani să-mi cumpere băiatul!
Pleacă-n sat, că-i mare satul.
Pleacă, pleacă! Şi-a plecat.”
(George Coșbuc, Cântec)

O poveste pe care cititorii o urmăresc de un deceniu

Dar banii contează.

Tatăl, fostul fotbalist dinamovist Cosmin Pașcovici, își epuizează orice resurse financiare.

Ionela și Denis stau suspendați între Franța și România, pe pânza subțire a speranței.

Începând cu septembrie 2006, Gazeta Sporturilor scrie an de an despre Denis Pașcovici, sub semnătura lui Cătălin Gheorghiu..

Primul articol de acum zece ani se intitulează ”Denis, doi ani și restul curaj”.  

La următoarea aniversare: ”Bărbatul care a împlinit trei ani și trei vieți”.  

Apoi urmează multe alte reportaje. Denis Pașcovici crește sub ochii cititorilor.
Denis_Pascovici_pagini_

Cazul copilului luptător stârnește emoția publicului.

Peste încă un an, Cătălin Gheorghiu merge la spitalul din Franța ca să discute cu chirurgii. Fotografiile colegului său Alex Nicodim spun povestea luptei piciului.

Astăzi, fostul ziarist care n-a uitat nici un moment să povestească situația lui Denis este team managerul echipei naționale. Îl vedeți pe Cătălin pe banca trupei lui Anghel Iordănescu.

Tot în Franța e și Cosmin Pașcovici, fostul campion cu Dinamo.

„Lucrează pe tractor lângă Bordeaux, la vie”, spun foștii colegi de echipă.

Pas-săltat prin sufragerie

În aprilie 2016, ultimul control făcut la Institute Gustave Roussy descrie „un pacient de 11 ani în stare bună”.

La patru zile de la revenirea în țară, Denis face pas-săltat prin sufragerie, povestește Ionela.

E o zi normală.

Brusc, băiatului i se face rău, se duce să vomite, face o hemoragie intracraniană și intră în comă.

Ajunge în Spitalul Județean din Constanța.

Operația și germenii

14 aprilie 2016.

Urmează încă o operaţie la cap. Nimeni nu mai știe a câta din cei 11 ani de viață.

Medicii constănțeni îi drenează o mare parte din sângele care i-a invadat creierul.

Denis stă 10 zile în comă.

Luptă cu Împăratul pentru că asta l-a învățat viața și asta face.

Dar nimeni nu l-a pregătit pe Denis Pașcovici să lupte cu bacteriile agresive.

Dreaptă pe un scaun, lângă el, mama se roagă.

„N-ai nici tu, nici Împăratul, bani să-mi cumpere băiatul”.

„Asta e în România, dacă nu ai bani, dacă nu îţi cumperi tu, mori aşa în spital, ştiind ce urmează. Am cumpărat eu antibiotice când i s-au descoperit primele bacterii luate în spital. Asta e cel mai rău. Că după atâția ani în spitale începi să înțelegi și să vezi că nu poți face nimic în fața sistemului”Ionela Pașcovici

Mama i-a făcut masaj cardiac

Ionela: „De când suntem în spital, Denis a făcut o dată stop cardiac. Noroc că eram lângă el, i-am făcut eu masaj cardiac, până au venit asistentele. Cum să-l las?! A fost în comă, intubat, apoi i s-a făcut traheostoma şi este alimentat artificial pe sondă nazo-gastrică”

Miraculos, în unele zile el dă semne că își revine. Deschide ochii, își mișcă mâinile. Dar starea copilului rămâne vegetativă.

Iar starea secției ATI pentru copii este de nedescris.

Împăratul-cancer se bucură.

Infecțiile spitalicești luate de Denis Pașcovici au fost, în aceste condiții, de neevitat.

„Aici, în spital, refolosesc canulele, le resterilizează, deşi ar trebui să fie aruncate. Uite că pe canulă a luat Klebsiella şi Piocianic! Am adus eu betadină de acasă, că la spital nu era. Denis e hrănit pe nas, tubul nazo ar trebui schimbat la 15 zile, am făcut eu scandal și l-au schimbat medicii după 42 de zile!”Ionela Pașcovici

Medic pediatru: „Sunt bacterii peste tot în spital”

Secția ATI de la Spitalul Județean Constanța îi îngrozește și pe medicii de aici.

Dialog cu unul dintre medicii pediatri din spital, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

– Sunteți chiar dumneavoastră, care lucrați aici, conștienți de pericolul real al infecțiilor, e adevărat?
– Evident că suntem îngrijorați! Situaţia la Terapie Intensivă Copii este gravă. Secţia este nerenovată, mobilierul vechi, uzat, murdar. De un an e programată să fie renovată, s-a intrat pe ea, dar nu au finalizat nimic!

– Mama lui Denis Pașcovici ne-a povestit că atunci când au apărut infecțiile, a cumpărat ea primele antibiotice. De ce?
– Deşi este o secţie în programul Acţiuni Prioritare ATI, se mai întâmplă că nu sunt medicamente sau diverse produse. De exemplu, în legătură cu canulele, împrumutăm de la ORL pe timpul nopţii, dacă trebuie schimbată vreuna la pacienţi.

– De ce?
– Să răspundă cei care conduc spitalul! În lipsă de altceva, folosim iar vechiul alcool iodat pentru aseptizarea plăgilor. Nu avem betadină sau chiar şi unele antibiotice. Le cumpără părinţii. Se fac comenzi, dar nu sunt semnate la timp de administraţie şi aşa rămân pe stoc zero. Bacteriile gen Klebsiella sau Pseudomonas sunt în tot spitalul. Cum să nu fie dacă uneori mai rămân pe unele secţii chiar şi fără dezinfectanţi?!

Povestea de la radiologie

Amintirile Ionelei din spitalele românești oscilează între dăruire și indiferență, între competență și superficialitate.

E o mamă îndurerată și, admite asta, subiectivă.

„Acum doi, trei ani am fost la Urgențe, tot aici, la Spitalul din Constanţa. Denis avea scaune proaste, vărsături, îmi era frică să nu se fi înfundat drenul. L-a consultat o doctoriță radiolog și a zis că are hemoragie craniană, că moare în două zile”, își amintește mama.

”Am chemat popa acasă, dar am mai sunat și un medic de la București, mi-a transmis să mai fac un RMN. Avea enterocolită doar. Doctorița care-mi zicea că moare s-a scuzat apoi. N-am nimic cu nimeni, Doamne ferește!, dar nu pot să mă bazez pe un medic radiolog care pe o enterocolită pune diagnosticul hemoragie craniană”.

Klebsiella și Piocianic

Dacă există subiectivitate în mărturia unei mame îndurerate, unele lucruri sunt incontestabile.

Cum ar fi infecțiile nosocomiale care au ajuns la Denis.

În sângele lui Denis Pașcovici, analizele au relevat prima bacterie pe 18 mai 2016: Klebsiella.

„Pe 24 mai ne-au anunţat că avem şi Pseudomonas aeruginosa, care e un Piocianic, luat în timp ce se afla sub tratament antibiotic”, spune Ionela.

„Dacă pentru boală nu e nimeni de vină, pentru ce e în jur trebuie să răspundă cineva”, spune mama lui Denis.

Și ne arată imagini cu starea salonului, mobilierul și toaletele.

„Secţia de Terapie Intensivă Copii e groaznică! E doar o toaletă, iar părinţii n-au acces la ea. Nu e vina medicilor, ci a managerilor. Doamna doctor Bodărău, șefa de secţie, e extraordinară, m-a ajutat enorm. Dar Denis se stinge în această mizerie”.

Așa arată secția de Terapie Intensivă Copii de la Spitalul din Constanţa. Singura baie de pe secţie e, şi ea, un focar de infecţii
Așa arată secția de Terapie Intensivă Copii de la Spitalul din Constanţa. Singura baie de pe secţie e, şi ea, un focar de infecţii. Pe scaunul din imagine stă zi și noapte mama lui Denis

Tractorul din vie

Cosmin Pașcovici răspunde la telefon din satul de lângă Bordeaux.

Ajuns la 38 de ani, după ce acum aproape un deceniu era campion cu Dinamo, fostul fundaș muncește opt-nouă ore pe tractor.

Plantează viță-de-vie. Opt-nouă ore petrecute pe măgăoaie, una direcționată prin satelit de un calculator.

„Suntem mai mulți români aici. Dacă rămâneam în țară, antrenor pe la Divizia D, n-aveam bani nici să plătesc întreținerea la bloc. Mai am două luni de muncă aici, apoi vin în țară, stau să muncesc să aduc bani pentru copii”, mărturisește Cosmin.

Muncind pe tractor, rămâne cu aproape 1.000 de euro pe lună.

Ionela, Denis şi Cosmin, cu puţin timp în urmă, când analizele din Franţa le dădeau speranţe
Ionela, Denis şi Cosmin, cu puţin timp în urmă, când analizele din Franţa le dădeau speranţe

Nu cere nimic

„Nici nu mai vreau să vorbesc, că se înțelege altceva. Nu cer nimic! Eu muncesc pe tractor pentru familia mea și punct. Lumea e săracă, n-are cum să te ajute, trebuie să te dai singur peste cap”, spune Cosmin.

Adaugă: ”Soția a slăbit, nu doarme cu nopțile, stă doar pe scaun, de veghe, cu Denis. N-ai voie să dormi la terapie intensivă. Am încercat să-l mutăm fie la București, fie acasă, dar n-are voie să fie transportat. A mai luat și bacteriile alea blestemate, în spital! Mai e și Ema, micuța, fetița noastră de un an și 4 luni, nevoită să stea fie cu soacra, fie cu cumnata, fie cu o prietenă”.

Cosmin nu vrea să mai ceară nimic.

De-a lungul anilor, în contul RO36BRDE020SV25174700200 s-au făcut donații, au participat foștii coechipieri, suporteri, oameni din fotbal.

Sînt recunoscători pentru tot.

Manager arestat pentru luare de mită

Pe 18 mai, Dănuţ Căpăţână, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Andrei” din Constanţa, unde este internat Denis, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

foto: Mediafax

El este acuzat de luare de mită, fiind prins în flagrant când încasa o tranşă de 10.000 de euro de la cei care l-au denunţat.

„În România, oamenii nu mor de cancer, oamenii mor de infecții. Asta trebuie să se știe. Oamenii nu ajung să fie omorâți de boală, sunt doborâţi înainte de bacterii. Pentru că nu avem săli sterile, nu avem camere de izolație. Trebuie create condiții astfel încât aceşti pacienți chiar să aibă o șansă!”Carmen Uscatu, președinta Asociației Dăruiește Viață

În perioada 2011-2015, Căpăţână ar fi încasat peste 85.000 de euro, dintre care 77.000 de euro prin două off-shore-uri pe care le deţine.

Manager interimar al Spitalului din Constanţa este acum chirurgul Cătălin Grasa, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene PSD Constanţa.

Viața fără esențe fixe

Duminică dimineață.

Cum se simte Denis?

„Azi a fost mai somnolent, dar a deschis ochii. A plâns când îi aspiram gâtul sau când auzea vocea kinetoterapeutului. Ieri era mai bine”, spune Ionela.

Plouă în Constanța. În aer se simte mirosul de furtună pe mare.

Apa, cerul și norii fac schimb de materie, așa cum „Bacteriile fac schimb de material genetic”.

Carl Zimmer, un autor multiplu recunoscut de comunitatea medicală internațională, scrie că „acest schimb de materie e valabil și pentru bacterii, și pentru oameni. E o lecție despre faptul că nu există esențe fixe în viață”.

Băiatul de 11 ani stă în pat, vegheat de mama lui.

Nu există esențe fixe în viață.

Dar există ceva calm și neschimbat în Denis.

Există o lumină pulsatilă care, în acest deceniu petrecut de băiat pe Pământ, nu s-a speriat în fața Împăratului și care, acum, discută liniștită cu noile prietene ale corpului său: bacteriile și stropii furtunii de pe Marea Neagră.

 

CUPRINS: DOSARUL DEZINFECTANȚILOR DILUAȚI. Toate capitolele investigației jurnalistice Hexi Pharma


Comentarii (57)Adaugă comentariu

Stefan  •  14 iunie 2016, 0:31

Auzi domnule medic neurochirurg cu probleme punctiforme. Azi tocmai m-am intors de la al patrulea doctor neurolog cu al 4 lea diagnostic si dupa ce am cheltuit gramezi de bani, desi sunt asigurat. Ca nu stau sa paralizez pana are grija sistemul de mine. Toate 4 diagnostice diferite, fie chiar daca unele doar partial. Mama a fost diagnosticata cu raceala o luna cand avea fractura de disc dupa ce a cazut pe gheata, si dupa o luna cand i-a amortit piciorul complet si a fost dusa a treia oara la urgenta au pus diagnosticul corect, am dus-o de urgenta cu ambulanta sa o opereze la Cluj ca sa nu aiba de-a face cu bufonii locali, ca in orasul meu ( resedinta de judet ) nu am mai avut incredere. Am avut noroc ca pana am ajuns eu, prietenii mei au vorbit cu doctorul care a facut-o om la loc si avea salon pregatit, si operatia s-a amanat de pe ziua aceea doar pentru ca era alergica la anestezice. Sora mea pusa in cui de un incompetent local, noroc ca am prieteni in sistemul medical care pot sa imi spuna care doctori sunt buni, adica foarte foarte putini, si un doctor din Cluj a pus-o pe picioare. O doctorita. Bunica la fel, tatal la fel. Din pacate provin dintr-o familie cu boli cronice, in afara de mine care am probleme acute dupa ce un istet m-a lovit cu masina. Punctiformi sunt doctorii buni. Astazi doctorul care m-a tratat mi-a zis ca se ingrozeste de ce diagnostice au pacientii care vin din Bistrita la el. Doar ca nu e un rechin de 100 de ani care neaga problemele din sistem si isi apara incompetenta. Si s-a vazut pe loc rezultatul, mi-a deblocat gatul, si amorteala de la mana, printre altele diagnosticata de un doctor neurolog cu vechime si licenta ca rezultatul unui atac cerebral!!!, sau de altul printr-o remarca de gen pot sa fie 50 de lucruri, luam tratamentul asta ( fara nici o analiza, doar m-a pipait si mi-a verificat reflexele ), si peste 2 saptamani imi ziceti cum va simtiti ( evident nu a functionat ), deci ultimul doctor a spus ca o sa treaca total in maxim 2 saptamani dupa ce termin tratamentul. Daca nu vedeti problemele din jurul vostru sunteti fie rauvoitor fie partinitor fie ignorant. Pentru ca si coruptia si incompetenta e in floare, cu exceptiile de rigoare, nu putine, dar nu de ajuns. Exceptii manjite cu noroi indirect de incompetenta altora care refuza sa lase loc celor dornici sa evolueze si sa savarseasca actul medical in virtutea juramintelor facute, nu a grosimii plicurilor, care se cramponeaza zeci de ani pe posturi si pe felia de cascaval, chiar daca sunt depasiti din toate punctele de vedere, inclusiv moral, care judeca doctorii din subordine nu dupa calitatea serviciilor medicale, ci dupa cat de bine stiu sa stea sluj in fata lor. In afara de cateva centre medicale si cativa doctori pe fiecare domeniu majoritatea sunt in cel mai bun caz mediocrii, ca sa nu vorbim de petardele care dupa 30 de ani de practica dau alt diagnostic de la unul la altul. Si cand apar la televizor si sunt intrebati de asa ceva, sunt ofuscati nu domnule, asa ceva se intampla foarte rar. Foarte rar poate daca ai o raceala simpla. Sau daca ai un ghimpe infipt in mana, si se vede ghimpele cu ochiul liber. Nu contest faptul ca intr-adevar cancerul ucide. Dar problemele din sistemul medical de la noi din pacate nu sunt senzational sau rea vointa, sau cel putin nu rea vointa din partea jurnalistilor. Din pacate problemele sunt o normalitate si o rea vointa din partea a prea multi manageri si a clicii lor de protejati, care sugruma evolutia si concurenta bazata pe capacitatile doctorilor, nu pe prietenii. Lasati doctorii care fac treaba sa isi faca treaba, si oferiti-le sprijin, si pe cei nepriceputi, chiar daca au 55 de ani, puneti-i sa invete de la cei care sunt priceputi, fie ca au 40 50 60 sau 70 de ani.

Stefan  •  14 iunie 2016, 0:37

Si inca o chestie. Colegii dumneavoastra doctori de unde este internat copilul spun cu gura lor ca e dezastru spitalul si dotarile. Ii faceti mincinosi? Ce vreti mai mult de atat? Unde e senzationalul? In faptul ca exista doctori care s-au saturat sa puna placa stricata cu mesajul patriotic "nu exista nici o problema, totul e sub control, de vina e soarta, dotarile sunt exceptionale, doctorii sunt minunati, managementul spitalului e la aprofundarea studiilor ( in limbaj specific anumitor cercuri de initiati asta inseamna ca ai mers la racoare )", samd?

sundance kid  •  14 iunie 2016, 6:50

@ birtas daniel Eu spun asta de ani buni de zile . Fara sa te dezvolti economic e hei rupism ! Ma refer la mediul urban pentru ca mediul rural trage Romania in urma cu zeci de ani . Acolo nu mai e nimic de facut .

luiza  •  14 iunie 2016, 8:32

Exista o cefalosporina de uz veterinar care poate fi folosita pentru a distruge rapid cele 2 bacterii Klebsiella sau Pseudomonas. Pot oferi familiei detalii despre tratament.

Paul Balsan  •  14 iunie 2016, 8:42

Nu are nimeni nevoie de inca o confirmare in plus... cu toate astea, da oameni buni, cu un diagnostic de boala cronica, mai ales cu diagnosticul "imparatul tuturor bolilor" ai toate sansele ca in spitalele noastre sa te stingi pe traseu. https://balsan.ro/hemato/ Acum opt ani mi s-a spus ca diferenta intre "la noi" si "la ei" nu sta in protocolul aplicat pacentului (schema de tratament) ci in conditiile din spital. "dl. Balsan, vine baiatul dvs azi in vizita? Va rog din suflet sa nu il lasati sa intre in spital, iesiti dvs pe banca afara, daca puteti si e vreme buna! Ce poate lua de la noi..." Acum aproape opt ani, am ajuns la ATI Oncologie Cluj-Napoca cu tensiune 6/3 si febra peste 39 mai mult de 12 ore. Neutrofile zero. Eram in aplazie si am "luat" ceva de pe undeva... Dupa consumarea episodului nu mi-au spus de ce si ce anume a declansat totul. Nici nu mai avea prea mare importanta. Apoi in decembrie a fost al doilea episod. Similar. Tot cu autor necunoscut. Una este cand citesti pe tolo.ro sau oriunde altundeva, cand nici tu nici cei dragi tie nu sunt atinsi de "cancerul" din spitale si alta este cand te bucuri in fiecare dimineata ca te-ai trezit. Cand in jur iti mor prietenii colegi de salon. Cand realizezi *** din jur. "dl. Balsan, dvs cand mergeti la toaleta, puneti mana pe ceva? Nu dna dr, eu am facut Liceul Militar si sunt obisnuit. Deschis usa fara maini, imi tapetez colacul cu jumate de sul de hartie, trag apa cu mana ca Tutankamon, ma spal ca si chirurgii, pana la gat, de fiecare data. Foarte bine faceti dl Balsan." Stimate domnule Tolontan, Doctorii Nostri, asa cum sunt ei, ca si noi in meseriile noastre, unii buni si pasionati, altii shmecherasi si descurcareti sunt in mare parte prinsi in tentaculele bugetelor firmelor de medicamente. Si noi la fel. Stimate domnule Tolontan, mai jos aveti un link, cu randurile scrise de un fost medic, din cei foarte buni si pasionati la extrem de a gasi metode de lupta impotriva "imparatului tuturor bolilor". http://wp.me/p9fNg-12t Va multumesc pentru ca scoateti la lumina putregaiul.

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Daniela  •  14 iunie 2016, 20:38

Imi pare rau pentru Denis! Sa dea Dumnezeu sa se vindece, in cazul sau o minune il poate salva. Maica Domnului sa-i intareasca familia greu incercata! Ma adresez echipei tolo.ro sa inceapa o investigatie pe tema centralei de la Kozlodui care afecteaza foarte grav sanatatea a mii de oameni din sudul tarii. Citez dintr-un articol din 2014: "Conform statisticilor, in zona afectata radioactiv se inregistreaza 40% din totalul bolnavilor de cancer din sudul Olteniei." (http://www.evz.ro/centrala-nucleara-kozlodui.html) Iar Guvernul bulgar intentioneza sa construiasca un depozit de deșeuri radioactive și un nou reactor nuclear la centrala nucleară de la Kozlodui. Autoritatile romane nu se opun absolut deloc. http://www.editie.ro/articole/actualitate/craiovenii-impotriva-extinderii-centralei-nucleare-de-la-kozlodui.html

deni  •  15 iunie 2016, 9:04

Au inceput sa se faca progrese, pasi mici dar se fac, exemplu: Spitalul Militar Bucuresti, sectia oncologie, bonlavi faze terminale asteptare la use care se deschide cu cartela, internare de o zi, analize, asteptare tot pe hol pe cateva scaune, daca ajungi in ambulator paturi unde astepti sa se lucreze analizele sa iasa rezultatele, apoi tratamentul in total 8-10 ore pentru o punga de citostatice care te face praf dupa ce iti sunt administrate ACEASTA ESTE PROCEDURA, PROTOCOLUL oricum prost. Progrese la toalete, chiuvete sapun lichit, solid, hartie igienica si prosoape din hartie, foarte curat. Camera de dus incuiata cu cheia pe use scria: "cheia se gaseste la infirmiera". Saloane care se igenizeaza. V-am spus ca se fac progrese. Ar trebui o zona unde fiecare sa comenteze spitalul, sectia cu progresele sau minusurile vazute, experientele avute.

Comentează