Mărturie despre cum se fură în sistemul electronic de achiziții publice! Hexi iese pe locul 1 în toate topurile pe dezinfectanți

Scandalul antisepticelor diluate îi face pe oameni să vorbească. Ei explică felul în care statul român cheltuiește în SEAP în fiecare an între 12 și 17 miliarde de euro

joi, 16 iunie 2016, 7:06

 

Investigație de Mirela Neag, Marius Mărgărit și Cătălin Tolontan

În felul lor, cei trei bărbați sunt simpatici.

În felul nostru, de oameni obișnuiți, care nu suntem specialiști în SEAP, sunt enervanți.

Știu multe despre licitațiile publice.

Au observat felul în care se manipulează sistemul și se truchează licitațiile.

Contracte de mentenanță de sute de milioane de euro

Cei trei sunt temperamente diferite.

Unul este mai aproape de zona soft.

E calm, elocvent și dedicat ideii că „investigația e atât de cinetică încât e clar că niște oficiali din stat vor fi loviți de ea. Dar trebuie să protejăm instituțiile, pentru că le-am făcut din banii noștri”.

Cel din mijloc și decanul de vârstă, 40 plus, e cel care cunoaște cel mai bine jocul dintre autoritățile publice și firme. „Știți cât sunt contractele de mentenanță în IT? Ajung și la 18-20% din valoare. Sute de milioane de euro pe an! De cele mai multe ori de banii ăștia ministerele primesc o hârtie pe care scrie: vă ajutăm, sunați la un call center!”.

Al treilea, pare puțin peste 40, este liderul informal. El și „softistul” au fost angajați mulți ani, chiar la începuturi, pentru statul român.

„Cunoaștem sistemul electronic de licitații încă înainte de aderare, când mergeam săptămânal la Bruxelles pentru a înțelege sistemul european de achiziții publice. Am făcut parte din echipa care a elaborat precursorii SEAP și, mai apoi, am lucrat și la SEAP”.

De ce acum sunt în afara acestui sistem?

„Din cauza politizării” este răspunsul lor.

„Statul ar trebui să lucreze cu cei mai buni furnizori, nu cu hoții”

Acum, cei trei colaborează pentru un soft de analiză inteligentă care extrage date din SEAP.

Sunt deschiși. Recunosc că țintesc să-și atragă clienții: companii private sau statul.

„Deși, la cum vor recepta autoritățile toate aceste dezvăluiri, ne temem că ne vor trage heblul. Nu suntem surse în sens strict, pur și simplu vrem ca niște lucruri să se afle ca să poată fi schimbate în bine, oamenii să facă business cinstit, iar statul să-și aloce resursele publice rațional”.

Când se ceartă, devin amuzanți.

„Republicanul”, decanul de vârstă, e supărat pe nepăsarea statului. Ceilalți doi, „democrații”, susțin că „statul trebuie ajutat și trebuie să lucreze cu cei mai buni oameni, cu cei mai buni furnizori, nu cu hoții”.

Începem discuția în fața uriașei baze de date unde sunt grupate toate achizițiile publice din România.

clasament

„Hexi e pe locul 1 în toate topurile”

– Cu câte firme lucrează statul român, în toate domeniile?
– Cam 65.000 de firme livrează pentru 15.000 de autorități contractante. Am rotunjit puțin cifrele ca oamenii să le rețină mai ușor.

– Ce arată clasamentele pieței de dezinfectanți?
– Că Hexi Pharma este pe primul loc atât la valoare, cât și la numărul de contracte. De fapt, de câteva săptămâni, de când studiem piața dezinfectanților, n-am găsit niciun clasament pe antiseptice în care Hexi să nu fie pe locul 1. Există, desigur, și alte firme cu mari contracte.

– Dar în clasamentul pe 2015 făcut public de Ministerul Sănătății Hexi era pe locul 2.
– Nu polemizăm cu nimeni. Ministerul a folosit un singur cod CPV când a realizat statistica la care vă referiți. De fapt, Hexi a lucrat cu 86 de coduri, vânzând aceleași produse! Oamenii înțeleg exact care clasament este cel real. De pildă, și dacă punem doar 34 de coduri CPV, folosite de mai mulți distribuitori de dezinfectanți, tot Hexi rămâne pe primul loc.

20 de milioane € valorează contractele încheiate de Hexi Pharma cu spitalele de stat în ultimii 5 ani. Suma nu conține TVA

Cum se „închide contractul”

– Prin ce mijloace se ajunge la o asemenea dominare a pieței?
– Noi numim acest lucru „o închidere a licitației”.

– Ce înseamnă asta?
– În termenii specialiștilor în achizițiile publice, „închiderea” presupune ca ofertantul, de comun acord cu instituția publică, să găsească o cale prin care să dedice licitația și să-i excludă pe ceilalți participanți.

– Adică s-o trucheze.
– În licitații se folosește un termen mai blând: „închidere”. Există „închidere brută”, pe care o fac durii, cei cărora nu le pasă de riscuri.

– De pildă?
– În cazul dezinfectanților se prevede o performanță pe care nu o poate îndeplini decât o firmă.

– Da, ni s-a descris procesul de trucare a licitațiilor la biocidele din spitale. Și Hexi, dar și alte firme îl foloseau.
– Noi nu suntem specialiști în dezinfectanți. Ni-l explicați și nouă ca să facem comparație cu alte domenii?

– De pildă, spitalul cerea ca un produs să aibă un efect de ucidere a populației de bacterii într-un timp foarte scurt: 15 minute. Practic, nimeni nu poate face asta, la caracteristicile standard. Hexi pretindea că poate să facă. Și câștiga. Sau veneau alte firme, străine, care aveau un anumit component specific, care se trecea în caietul de licitație. Cum se întâmplă în alte industrii?
– La fel. Vine Fujitsu și spune „calculatorul meu are cinci leduri”. Și apare cerința de cinci leduri în caietul de sarcini. Trivializăm, desigur, exemplul cu ledurile, dar o facem ca să înțeleagă publicul.

Cum procedează integratorii din IT sau din construcții

– Alte metode de a „închide” contractele?
– Cele mai multe „închideri” nu sunt brute, cum le-am descris pe cele de mai sus. Ci altfel. Ele se numesc „Account protection”.

– E un jargon de business.
– Da, de business legitim. Însă, în cazul achizițiilor publice din România, „Account protection” înseamnă altceva. Să-i elimini inteligent pe competitori, tu fiind mână în mână cu statul.

– Ne dați un exemplu?
– Ești reprezentantul pe România al unei mari firme de IT și primești un discount atât de mare încât tu poți să vinzi scump statului fără ca nimeni să te poată concura.

– Tocmai ați descris cazul Microsoft.
(„Republicanul” râde). Doar Microsoft?

– Și cum se face, concret, asta?
– Există un om. Se numește Account Manager. Care cunoaște un secretar de stat. Se întâlnesc „la o cafea”, eufemismul pentru șpagă, și află că peste un timp se va pune pe SEAP o licitație de zeci de milioane de euro.

– El pentru cine lucrează?
– Account Managerul pote fi freelancer sau poate fi angajat pentru un integrator de servicii. Construcții sau soft, să zicem.

– Și?
– Omul pe care l-am numit Account Manager are relații nu doar la stat, ci și la celelalte firme de soft și de echipamente. Vorbește cu ele. Una dintre ele gândește „închiderea”. Adică vine cu propunerea ca statul să treacă în caietul de sarcini o tehnologie cu performanțe pe care doar ea le deține. După o rundă de discuții, Account Managerul predă dosarul unui Bid Manager. Omul acesta face efectiv aranjamentele cu toți subcontractorii și, la un moment dat, dă către Account specificațiile caietului de sarcini, pe care Accountul îl predă ministrului sau băiatului deștept din minister. Din acel moment, „închiderea” este realizată.

584 de miliarde de lei sunt achizițiile publice dacă se elimină anomaliile, adică erorile de scriere din sistem

645 de miliarde de lei sunt achizițiile publice încheiate din 2007 și până azi în SEAP

– În ce sens?
– Specificațiile caietului de sarcini conceput de firma integratoare este pus de către autoritate în SEAP.

– Și prețurile?
– Uriașe față de cele pe care statul le-ar obține dacă ar licita corect pe SEAP.

– Care este valoarea achizițiilor în SEAP?
– Asta e altă discuție. Din 2007 și până acum cifra pe care o afișează SEAP este de aproape 150 de miliarde de euro. Și aici nu intră Tarom, Loteria, Salrom, adică Regia Sării, și alte companii importante. Noi estimăm însă că cifra mai aproape de adevăr este de 110 miliarde de euro.

– Cum o diferență atât de mare?
– Din anomalii.

imgonline-com-ua-twotone-M7RcTmSWQYr1
Cifra totală a achizițiilor în 2007-2016 este de 645 de miliarde de lei dacă nu se elimină ”aberațiile” și de 484 de miliarde de lei dacă baza de date este curățată

Anomalii de 4 mld euro pe an

„Softul nostru are integrat un reper filtrabil pe pragul de achiziţie directă. 30.000 de euro pentru produse şi servicii şi 100.000 pentru lucrări. Toate achiziţiile directe ce depăşesc aceste limite sunt etichetate ca având o problemă. Noi i-am spus anomalie”, descriu ei una dintre situații.

Uneori achiziţia se realizează, chiar la o valoare ce depăşeşte pragul legal. N-ar trebui eliminată.

Alteori însă, apar ordine de mărime în plus în sumele din achiziții.

Precum această eroare de redactare.

6.796.598 lei – valoare estimată a procedurii conform anunţului de participare 76063/22.04.2009:
5.762.746.634 lei – valoare finală a contractului conform anunţului de atribuire 150622/08.10.2014:

În acest caz, autoritatea contractantă, Comuna Hilişeu-Horia – Primăria Hilişeu-Horia, a greşit în momentul publicării anunţului de atribuire.

SEAP foloseşte sistemul american de despărţire a cifrelor. Cel mai probabil, autoritatea a omis introducerea punctului la ultimele 3 zecimale, iar cifra corectă a valorii de atribuire este 5,762,746.634 lei.

Asemenea erori de „utilizare” a SEAP-ului sunt frecvente în sistem.

„Este clar că există o problemă cu datele SEAP. Orice sistem de asemenea anvergură are probleme. În anii 2007-2010 SEAP era un exemplu de bună practică în UE. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat. O eroare rezonabilă ar fi de 3%. Diferenţa dintre totalul oferit de SEAP şi cel care exclude achiziţiile cu anomalii este însă fabuloasă şi greu de digerat”.

14-suma02__bun
Aceasta este valoarea estimată

 

14-suma01_bun
Și aceasta este valoarea înregistrată în sistem. Este evident o eraore, dar ea deformează totalul achizițiilor publice

Ministerul Sănătății: „Nu avem ce să le facem directorilor de spital care au folosit zeci de coduri CPV pentru achizițiile de dezinfectanți!”

În topul dezinfectanților intră Hexi, Al Carina, GB Indco, Intercoop, producători sau importatori de dezinfectanți.

Dar în topurile cu zeci de CPV-uri apar și companii care se axează mai degrabă pe medicamente și alte produse. De ce apar?

Pentru că, din cauza aranjamentelor, firmele de antiseptice folosesc mai multe coduri.

86 de coduri în cazul Hexi Pharma.

34 de coduri în cazul altor companii, inclusiv cele care aduc produse din Franța sau Germania!

În aceste condiții, orice autoritate care ar vrea să studieze ce se întâmplă pe piață are mari greutăți.

Pe datele existente, Ministerului Sănătății îi este imposibil să afle care este valoarea dezinfectanților consumați în cele peste 300 de spitale din România.

Dacă ar vrea să mărească bugetul pentru dezinfectanți, Guvernul nu ar ști de la ce sumă să plece!

Ministerul a spus marți, 14 iunie, la ultima conferință de presă, că nu e normal ce au făcut spitalele, folosind zeci de coduri CPV pentru achiziția de dezinfectanți și că „e răspunderea managerilor”.

Întrebat în ce constă răspunderea și ce măsuri se vor lua, Laurențiu Colintineanu, purtătorul de cuvânt, a spus că: „Nu putem lua măsuri pe achiziții!”.

A urmat un dialog încordat între jurnaliști și oficialul ministerului:

Presă: De ce nu puteți lua măsuri?
Minister: Pentru că achizițiile sunt treaba DNA și a Curții de Conturi.

Presă: Așteptați să rezolve procurorii situația din achizițiile spitalelor?
Minister: Nu puneți problema așa! Pur și simplu, pe legislație, nu putem pedepsi pe cineva pentru ceva legat de achiziții.

Presă: Nu vă supărați, dar nu e așa! Cum să nu poată ministrul să ia o măsură administrativă cu privire la cineva care a folosit zeci de coduri CPV pentru același produs?!
Minister: Care a trucat licitațiile adică.

Presă: Dumneavoastră o spuneți, nu noi. Cum nu are putere ministrul asupra unui director care alocă resursele publice cum vrea el?
Minister: Oricât ați insista, aceasta este situația! Studiem posibilitatea de a pune în noul contract de management o clauză legată de achizițiile publice. Ca să-i putem motiva și evalua pe manageri și pentru achizițiile publice.

De ce controlează Ministerul acum doar 42 de produse din 380

Mesaj de la un cititor.

„Declarații halucinante ale Ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru:

«Nu trebuie să găsească Guvernul soluţia magică pentru a rezolva problemele educaţiei şi lipsa locurilor de muncă. Dacă vom găsi acea doză de optimism, de solidaritate cu ce fac alţii, s-ar putea să mişcăm lucrurile. Esenţial nu este să ai o majoritate de profesori care să fie mai bine pregătiţi, nu este să ai o majoritate statistică de elevi mai bine pregătiţi, ci o minoritate care să aibă un efect viral».

Poate că așa a gândit și Ministerul Sănătății când a decis să controleze acum doar 42 de biocide din 380.

Controlează câteva dezinfectanți și restul controlului se viralizează”.

 

 


Comentarii (41)Adaugă comentariu

Luca  •  16 iunie 2016, 8:22

Toate aceste lucruri se intampla datorita angajarilor pe baza de carnet de partid ! Ar trebui sa profitam de eficienta DNA ului si sa eliminam legile favorabile lor . Din pacate se pregateste eliminarea lui Kovesi , prin unirea DIICOT ului cu DNA ... nenea Tariceanu ... dar ce nu stie arogantul , este ca se joaca cu focul :-)

Altul  •  16 iunie 2016, 8:33

SEAP-ul a fost de la bun inceput creat ca si "platforma de ciordit in mod legal" Baietii astia stiu fosrte bine de ce. In primul rand nu a fost vorba de un soft propietar ci unul "adaptat" Metodologia de utilizare este de multe ori aberanta - se vede clar ca este o carpeala, ceva ajustat dupa "nevoi". Iar "nevoile" au fost simple - prima nevoie - restrangerea firmelor participante la licitatie prin procedurile si conditiile alambicate, iar a doua nevoie - aparitia "baietilor destepti" care stiu sa indrume pe cine trebuie, unde trebuie. Sunt suparati ca au fost dati afara din sistem si acum incearca sa faca haiducie, insa nu se sfiesc sa spuna ca au contribuit la crearea acestui sistem... Da, pe SEAP orice firma cu "acte in regula" se imbogateste pe seama statului cel putin. Toate serviciile licitate sunt de cel putin 200% mai scumpe decat cele oferite pe piata clasica. SEAP-ul este cel ce tine in viata multe firme, care de altfel ar trebui sa dispara intr-un mediu concurential corect. Problema este simpla in tara asta - cata vreme nu se da individual "cu subsemnatul" se va fura in continuare, indiferent de cate anchete se vor face!

Cris  •  16 iunie 2016, 8:35

"Esenţial nu este să ai o majoritate de profesori care să fie mai bine pregătiţi, nu este să ai o majoritate statistică de elevi mai bine pregătiţi, ci o minoritate care să aibă un efect viral".... Asta e tampenia saptamanii si suna similar cu: "Nu vom pierde timpul sa testam concentratia de substanta activa in dezinfectanti, ar costa enorm, ci le vom testa doar eficacitatea pe o zona redusa..." E minoritatea care umbla cu pantalonii rupti in fund, dar are un efect viral.

Andrei  •  16 iunie 2016, 8:35

Bine, bine! Sunt amanuntele care nu au relevanta! Problema e ce facem, de acum inanity? Noi inventam roata, de fiecare data! Ce facem? Acum Parca am fi niste babe care bocesc ! Parca am citi o telenovela! Am citit Mai acum 1 saptamana, ca microbistii au tinut gsp! Dupa meciul de ieri , cred ca nici ei nu vor Mai avea ce citi! Stam, si CITIM deja bazaconii!?

marchi  •  16 iunie 2016, 8:41

Revoltător, dar nimic surprinzător sub soarele românesc. Furat ca-n codru, cu legea în mână. Sub privirile complice, îngăduitoare ale autorităților, a căror menire este să ne apere interesele. Frăția lupilor puși paznici la oi. Nemernicii! ***.

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Ion  •  16 iunie 2016, 9:05

Ce va spun baietii astia 3 stia toata lumea. Eu sunt in domeniul constructiilor. Acolo se fac chestiile astea PE FAȚĂ. Contracte de zeci de milioane de euro castigate de firme de apartament sau firme in insolventa. Verificati in contractele atribuite (executate) sumele de diverse si neprevazute-peste tot sunt cheltuite(acolo se face intoarcerea). Contracte de proiectare si consultanta facute de frizeri(cu studenti platiti cu 50 ron/zi, de se crucesc executantii cand vad desenele si caietele de sarcini) ...de CNADR sa nu mai vorbim.

Cătălin Tolontan  •  16 iunie 2016, 9:09

@Altul: sisteme integrate de licitatii exista in multe economii avansate. Nu sistemul este problema, ci faptul ca-l lasam sa se transforme intr-un mediu unde se fura. In ritmul acesta vom da vina pe pentium si revenim la abac.

Bula  •  16 iunie 2016, 9:31

"Legile sunt facute pentru a fi ocolite" (Murphy). Sunt facute de EI, nu de noi. EI scriu listele lor favorite de candidati la alegeri. (mai multe interese=mai multe partide=mai multe liste). Noi putem vota una din listele reprezentantilor de interese. Care lista intruneste mai multe voturi va face legile. Pentru ei, nu pentru noi. Noi suntem buni de plata. Prostia se plateste !

Galvan  •  16 iunie 2016, 10:01

Iarasi, o gramada de comentatori alandala. SEAP a fost creat de la bun inceput in ideea ca participantii (autoritati contractante, ofertanti, etc.) sint obligati sa faca achizitiile publice aici, si ca tot ceea ce introduc ei in sistem se face pe propria raspundere. De pilda, faza cu codurile CPV ... ce treaba are SEAP sa limiteze in vreun fel ce cod introduce autoritatea contractanta in aplicatie? si mai ales cum sa faca acest lucru? sau caietele de sarcini trucate ... cam cum cred distincsii interlocutori ai tai, mister Tolo, ca s-ar putea ca SEAP sa se prinda ca estre ceva necurat la mijloc? Raspuns corect - nu se poate! Sarcina SEAP, pe care dupa cum vedeti si-o indeplineste cu brio - este sa pastreze TOATE amanuntele despre achizitii si, la nevoie, sa permita astfel de data mining si sa gaseasca probelme precum cele semnalate de voi. Atit.

revelare  •  16 iunie 2016, 10:36

„Dacă nu știați, că noi nu știam, ”a închide o licitație publică” înseamnă metoda prin care autoritatea publică și o firmă devin complici.” Dacă nu știați, PENTRU că / FIINDCĂ / DEOARECE noi nu știam. Măcar voi , ziariștii, să dați exemple de vorbit corect. Arma voastră e limba, nu pixul.

ion  •  16 iunie 2016, 10:37

SEAP-ul este bun, nu sistemul electronic este problema, ci modul in care el este folosit. Daca tu vrei sa cumperi tuica dar in sistem scrii ca vrei combustibil pe baza de alcool, sistemul nu are cum sa te opreasca intrucat cele doua produse au coduri CPV diferite (si e normal sa fie asa) pentru ca tuica este pentru consum uman si metanolul este pentru uz industrial. In plus de asta functionarii care lucreaza in domeniul achizitiilor au deprins o cutuma care de multe ori contravine spiritului legii, dar pare sa se incadreze in litera legii. In unele cazuri caietele de sarcini cu prevederi stricte sunt facute pentru ca autoritatea contractanta sa se asigure ca va cumpara produse de calitate si nu tot felul de chinezarii ieftine. Faptul ca ei sunt intelesi cu furnizorul pentru un pret mult mai mare decat cel normal este cu totul alta poveste. Sa zicem ca o institutie vrea sa cumpere un utilaj fiabil prin SEAP. Ca sa fie sigura ca va cumpara un utilaj fiabil si nu o porcarie care se strica dupa scurt timp, face un caiet de sarcini care intreapta licitatia spre un anumit produs pe care in considera fiabil. Pana aici nu cred ca ar fi o problema, dar daca are o intelegere cu vanzatorul sa cumpere acel produs la un pret dublu sau triplu decat pretul normal din piata, abia aici apare problema. Din experienta mea (si am verificat multe proceduri de achizitii) problemele sunt la intocmirea caietelor de sarcini si la interpretarea ad-literam a legii si ignorarea cu desavarsire a spiritului legii. In Romania "rationamentul profesional" este interzis, desi acest rationament profesional face ca lucrurile sa mearga bine in toate tarile civilizate. In Romania se aplica doar litera legii si niciodata spiritul legii si asta este o problema foarte mare. Pe de alta parte aplicarea spiritului legii nu poate functiona in sisteme cu oameni necinstiti.

theodor istrate  •  16 iunie 2016, 11:02

Este adevarat,SEAP a fost adaptat pt. a fura.Daca s-ar verifica fiecare licitatie ,se observa clar cum caietul de sarcini a fost conceput cu dedicatie,apoi au ramas cateva firme care se inteleg intre ele(nu pentru preturi si servicii mai bune ci pentru marirea profitului si micsorarea spagii).O echipa de procurori devotati cred pot instrumenta aceste licitatii,urmele electronice au ramas.Ce este mai grav ca banii sunt deja pititi si scosi din circuitul economic al tarii

eu  •  16 iunie 2016, 12:07

Este cu siguranta Santomed-Impex Bucuresti, va rog sa nu schimbati dupa placul vostru,in tabel.Am mai vazut tabelul acesta.Ciudat cum s-a transformat dintr-o data ?!? Parca erati corecti sau au modificat altii?

seap  •  16 iunie 2016, 12:14

lucrurile vor sta si mai grav pe noua legislatie a achizitiilor publice avand in vedere ca procedurile nu vor mai fi verificate inainte de publicare de ANAP (ex ANRMAP)

Stefan  •  16 iunie 2016, 12:16

Ce contracte au managerii de spitale daca nu pot fi trasi la raspundere si/sau inlocuiti din functii? In alb? Cum poate sa spuna ministrul sanatatii ca nu le pot face nimic? Trebuie sa aiba condamnari penale ca sa fie inlocuiti si trecuti pe linie moarta? Cum ar fi ca la privat managerii sa poata fii inlocuiti doar daca incalca legea si au dosar penal? In orice luma normala un manager daca nu performeaza e zburat, daca nu e pus prin nepotisme si/sau politic.

Flor  •  16 iunie 2016, 12:22

Ati incercat vreodata sa va angajati intr-o instituie de stat? Oricare! Eu am incercat. Mai mult de curiozitate, decat de nevoie, dar asta nu inseamna ca nu am facut tot posibilul sa iau examenul, adica am invatat, am completat dosarele acelea aberante cu aviz de la medic si declaratii si cereri etc. Iar concluzia: Este exact ca la aceste licitatii: se da o bibliografie imensa, iar sub- iectele, sunt cunoscute doar de cine trebuie. In acest context, accesul unor oameni din afara sistemului, sau fara legaturi directe cu sistemul, este anulat. Iar gasca ramane si prolifereaza. De multe ori caietele de sarcini nu se fac de catre secretari de stat, ci de un functionar marunt, care pune ce-i sugereaza Account Managerul pentru un telefon mobil, sau pentru o lenjerie de pat...iar statul...adica noi, pierdem.

Venom  •  16 iunie 2016, 12:23

Valoarea achizițiilor directe în cazul produselor a fost modificată de cel puțin 3 ori, în sus, de la o valoare inițială de 10.000 de dolari (dacă îmi aduc bine aminte, băgată de PSD) . De fiecare dată a fost un lobby înainte, în care diverși politicieni se plângeau în presă cât de greu le este primăriilor, de exemplu, să cumpere ace, brice și carice și cât timp pierd la licitații. În mod sigur unii dintre lobbysts au fost Elena Udrea și T. Băsescu, iar majorarea a însemnat o dublare a sumei fixată de pesediști și s-a petrecut imediat după ce au luat puterea cei de la PDL. Nu au pierdut timpul. În momentul în care auzi încredințare directă trebuie să îți sune niște clopoței. Deși, teoretic, sumele sunt mici și există o protecție la abuz, de fapt e invers: NU MAI CONTROLEAZĂ nimeni cum cumpăr eu ca primărie, hârtie, să zicem. Practic, orice încredințare directă, în România ESTE licitație închisă, cum spun băieții. Contractele mici și dese, cheia de a fura pe rupte și în liniște bani publici. Fiindcă administrația are atâtea și atâtea cheltuieli, te înțelegi la o cafea cu primarul și e win-win situation. SEAP i-a adus pe hoți mai aproape. Trucarea caietului de sarcini și majorarea de cheltuieli sau mentenanță, și de câteva ori (de-aia se face prost o stradă, ca să fie reparată cinci șase ori, pe cheltuiala statului, firma susținând că nu are bani să înceapă) sunt metode vechi și verificate de furt masiv din banii publici. Care este în alte țări valoarea achizițiilor directe? SEAP și devalizarea prin achizițiile directe sunt deja o anchetă în sine care include piața de substanțe pe care activează Hexi. E anchetă separată, cu valori de sifonare a banilor publici de zeci poate sute de miliarde de euro fiindcă se produce oricând statul ia până cel mai mic produs prin achiziția directă. ORICE! Poate există oameni care s-au săturat pur și simplu să tot vadă în jurul lor fraude și vor să vorbească!

Vasilexu  •  16 iunie 2016, 12:26

Din experienta... articol perfect valid .

Liza  •  16 iunie 2016, 12:58

Ministerul Sanatatii poate trimite auditul tematic; Institutia care are competente in verificarea modului in care au fost derulate procedurile este ANAP-ul (fostul ANRMAP). Ei pot da amenzi pentru divizarea contractelor (cumprarea produselor similare pe coduri CPV diferite). OUG 34/2006 Art 23 + Art 293 lit a) + amenda intre 50.000 si 100.000 lei Art 294 alin 3^1 );

Liza  •  16 iunie 2016, 13:09

Legat de SEAP - Seap-ul este o baza de date (o oala); SEAP-ul ca aplicatie in sine nu poate truca o procedura. Ce informatie introduce Autoritatea Contractanta aceea se vede in SEAP. Singura posibilitate in care ar putea sa fie "influentata" o procedura ar fi NUMAI cu complicitatea administratorului bazei de date (cel care detine userul de admin si parola), ceea ce este improbabil in proportie de 99,(9) %, numai pt simplul fapt ca orice administrator de baze de date stie care sunt riscurile si faptul ca poate fi detectata interventia prin programelele de audit si backup-urile anterioare. Concluzie: Sa nu mai dam in servere , ca ele nu se pot apara si dam degeaba !!!

Mihai  •  16 iunie 2016, 13:14

Aveti grija ca una din firme se numeste SANTOMED IMPEX SRL , din Bucuresti. Va rog furnizati informatii corecte, daca va considerati un jurnalist obiectiv. verificati informatiile inainte sa le publicati.

lasacomentariu  •  16 iunie 2016, 13:59

De data asta Tolo esti cu pluta. Se vede ca esti rau informat si acorzi atentie la toate imbecilitatile. SEAP si codul CPV nu au absolut nici o legatura cu caietele de sarcini facute impreuna de proiectanti si beneficarul achizitiei. Toti ofertantii care nu dau produse cu 5 leduri sunt eliminati, dar nu de seap ci de organizatorul licitatiei, beneficiarul, nu stiu daca intelegi ceva, scuza-ma. Apoi este vinovat ANRMAP la care se fac contestatii, si care le respinge, inteles cu cel ce a comandat caietul de sarcini. ANRMAP respinge toate contestatiile, si asa drumul este deschis care castigatorul cu care beneficarul a pus-o, contra spaga bineinteles. Asa ca de data asta dai crezare unuia care habar n-are de licitatii. Scuza-ma iar e posibil sa nu mai dau nici-o crezare la asa zisele dezvaluiri. Sorry!!! Licitatiile sunt electronice si castiga cel ce s-a aruncat cel mai tare in cap, pretul cel mai mic sau cel mai mare daca a ramas singurul licitant (cel cu 5 leduri si dupa ce ceilatti au fost eliminati ca neconformi ca nu 5 leduri) sau castigatorul este decis de beneficiar din cei ramasi in licitatii si intre care exista doar unul cu 5 leduri, ceilati fiin eliminati dupa verificarea propunerii tehnice si poate castiga cu pretul cel mai mare (in acest caz SEAP chiar nu participa cu nimic in procesul licitatiei. Asa fac nu numai firmale de stat bugetare dar ,si mai ales, firmele mari de stat ROMGAZ, TRANSGAT, TRANSELECTRICA, HIDROELECTRICA. REMARCA: pur si simplu nu ai ce le face vor 5 leduri, ca asa vor ei. Si aici este alta discutie, o poti investiga. Noua lege a achizitiilor este o mare prostie. Este declarat gastigatorul si din pdv al solutiei tehnice. Cine decide care este ceamai buna solutie, cine face punctajul, daca este licitatie electronica poti sau nu schimba solutia, cum se afla schimbarea in seap......probleme...poti face gramezi de articol si investigatii. Succes!

Mircea  •  16 iunie 2016, 14:33

O golanie dezgustatoare... Acest derbedeu Condrea si-a batut joc de mii de oameni bolnavi,,, O mizerie de om...

Cătălin Tolontan  •  16 iunie 2016, 18:12

lasacomentariu: dupa cum puteti citi, multi oameni gasesc marturia relevanta. Cititi ziarul de miine, poate va lamuriti cum merg lucrurile! Exact asa cum se descrie in marturia de astazi.

mergemdupasistem  •  16 iunie 2016, 18:55

Inteleg ca e o marturie insa imi permit sa va sugerez ca e nevoie de explicatii mai clare. Altfel cine nu stie ce e un caiet de sarcini, cine-l face, ce e SEAP, cum arata interfata, cine ce trebuie sa completeze, cine stabileste codurile, samd nu are cum sa priceapa cine e responsabil pentru ce. Putem sa mergem dupa sistem doar daca stim despre ce e vorba.

cris  •  16 iunie 2016, 19:12

@lasacomentariu: pe scurt cu coduri cpv: o institutie poate cumpara direct (adica fara licitatie, de la cine vrea si la ce pret vrea) de 15.000 euro pe an per cod cpv (sau grupa cpv). Dupa cei 15.000 trebuie sa faca licitatie publica unde poate veni oricine si e obligata sa aleaga pretul cel mai mic. Dar daca Hexi pune acelasi produs la vanzare pe 50 coduri cpv atunci ai marit cumpararea fara licitatie la 50x 15.000. Si asta e clar intelegere cu spitalul ca aranjeaza impreuna cu Hexi pe ce cod sa publice produsul, cod cpv pe care mai au ei loc sa cumpere fara licitatie. PS: zic 15.000 euro pe an ca asa era acum ceva vreme. Apoi *** a marit limita asta ca sa ocoleasca licitatiile si mai mult, parca facusera chiar si 100.000 la o categorie, 30.000 la alta. Apoi la nivel mare in licitatii publice Hexi oricum putea licita cu ceilalti ca oferea un pret mai mic datorita diluarii, asa ca alea pot fi castigate pe bune la pret cel mai mic pentru ca produsul era neconform.

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Catalin  •  16 iunie 2016, 19:29

Felicitari pentru investigatie

Dana  •  16 iunie 2016, 19:31

Felicitari! Frumos tabel…Mai cauta. Stii, cu cat vrei sa ascunzi mai bine un lucru, cu atat il lasi mai la vedere.

Procrastinatorul paros  •  16 iunie 2016, 20:43

Mai anti-comunistilor fleoscaiti... aveti rabdare ***.. Ceausescu ar trebui sa va dea in judecata la Haga ca l-ati impuscat degeaba...

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Danila  •  16 iunie 2016, 22:42

Ma mir ca nu sunt medicii de vina. Hai un pic de concentrare ce naiba.

nicu  •  17 iunie 2016, 8:49

Oare aceleasi firme produc si solutii pentru spălarea inventarului moale al spitalelor ? (lenjerii + echipamente de lucru ). Poate se va arata interesat vreun coleg al dvs sa investigheze mafia din spitalele care au externalizat acest serviciu !!!!! Care are contact direct(atentie !!!) cu pacientul. Vedeti (daca aveti de unde, ca serviciul asta e pe anexa 2 b a oug 34) ce firme controlează aceste . Ca nu sunt multe. Aceeasi patroni detin mai multe firme care participa la aceeasi procedura. Respecte pt ce faceti. Merita sa intrări pe pista indicata. Cred ca noi toti meritam s-o faceti. Cei care lucram onest in sănătate. Si care nu contam decât ca robi ai managerilor.

Alexandru  •  17 iunie 2016, 11:46

Ministrul spune ca nu are parghii?? Fals pentru ca are sub control un numar foarte mare de spitale , Sa intelegeti ca acest buget de cheltuieli nu difera semnifiativ de la un an la altul ,iar de la un spital la altul ar trebui sa existe corelatii functie de cheltuiala / mp,/nr paturi ,/ nr zile spitalizare..etc Tinand cont de aceste lucruri ,lista codurilor cpv ar trebui f simplu sa fie validata de catre minister odata cu aprobarea bugetului Programul informatic trebuie sa aseze automat codurile cpv cf receptiei si sa ejecteze coduri cpv care nu sunt legale si validate de minister. Nu poti accepta asa senin asemenea anomalii. In al doilea rand poti imune preturi limita maxime pentru produse/calitate/cod cpv ,ca si repere ,pe care ministerul le poate furniza,iar orice exceptie sa fie operativ controlata in timp real. Banii sunt apobati de minister si asta inseamna ca executia bugetului este de asemena validata de minister ,ori nici un om normal la cap,nici un gospodar nu ar accepta ca din banii lui sa cumpere ***,femeia de serviciu, ce vrea ea ,de unde vrea ea,cu ce pret ii tuna prin cap ,ca sa-si insuseasca o parte din banii stapanului. Numai daca nu cumva este si amanta lui si accepta acest compromis in schimbul unor servicii ,favoruri,de care sotia nu stie. De ce ministerul nu centralizeaza achizitiile care se fac regulat ,cele pentru care de regula se cheltuie cei mai multi bani si cele personalizate cu valoarea contractului peste un prag?? Raspuns corect-Pentru ca nu vor sa-si asume raspunderi clare si vor sa controleze sistemul prin telefon. Adica lasa-i pe astia multi si prosti sa faca achizitii dar sa stie ca trebui sa ia de la ai nostrii,nu asa aiurea ce e bun si ieftin,ca altfel il schimbam. Daca un om din minister era cheia atunci el demunl era umflat de DNA ,dar asa imprastienm raspunderea la 100 de comistii si 1000 de persoane si gata,,Pai daca toata lumea facea asa si gresea ,asta nu inseamna ca trebuie sa arestam o tara intreaga...???? Pai daca bugetul este aprobat de minister ,sau ministerul prin DSP are un control,atunci de ce nu se fac la nivelul ministerului programele IT ,pentru contabilitate ,si medical,standardizate pe sistem,astfel ca orice informatie sa poata fi obtinuta automat ,datele sa poata fi consolidate la nivel central . Pretul acestor programe si mentanata la soft ar scadea astfel de sute,mii de ori ,,fiind acelas program de fapt multiplicat si cu ajantajul net ca se pot vizulaliza si centraliza date pe baza carora sa se faca analiza si sa se decida apropos de licitatii centralizate si cheltuirea eficienta a banului public Cititi art 24 al 1 din legea 544,apropos de transparenta si vedeti ca de 15 ani se incalca aceste obligatii ...Probabil ca aici este cheia problemei ...informatiile de interes public sa devina disponibile în mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel national.

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Alin  •  17 iunie 2016, 13:20

Haideti sa va punctez cateva lucruri: Aceasta Cristiana Carlan este functionarul Ministerului Sanatatii care s-a ocupat de biocide pret de 5 ani, se ocupa cu controlul asta pe tara!! (pe cei mici sau relatii la sange, pe aia mari nu - hexi, gb indco). Cum nu a stiut de furaciuni ???! 5 ani?! Nici de la Minister, nici de la Judete?! Nici de la importatori? Cristiana face legea cum vrea si percepe *** SI CE SA VEZI! >> se ocupa si de cosmetice - firme protejate pe Ilfov.

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Doru  •  17 iunie 2016, 14:31

Cine e tras la raspundere?

D  •  17 iunie 2016, 22:51

#mergem dupa sistem sau dupa suprasept? Da, bine, fugarim toti managerii sa raspunda pentru ce-au facut. Dar vin altii si vor face acelasi lucru, ca legea si organizarea raman aceleasi. Si sunt mii de "Hexi" si milioane de "Suprasept". Iar in spatele fiecarui contract zeci de semnaturi- unii semneaza ca au de ce, altii ca n-au incotro...Managerii sunt undeva intre caietele de sarcini si banii celui-de-sus (a se citi primar sau presedinte de cj, in marea majoritate a cazurilor). Cred ca de pe la OUG-ul cu descentralizarea/politizarea din 2010 mai trebuie schimbat cate ceva.

Gen  •  18 iunie 2016, 10:45

Se numește principiul Paretto. Studiati_l. Daca ați avansa si niste soluții concrete poate nu păreți la fel de "ziariști" precum alții.

Venom  •  18 iunie 2016, 11:55

@Liza Și totuși cineva a introdus codurile abramburite în SEAP. Există o dată identificabilă. La ce ban negri se învârt, să excludem din start versiunea că admin-ul e corupt sau să spunem că e incoruptibil, mi se pare că dăm credit de bună purtare în alb. Dacă nu admin - ul, atunci cine? Codurile nu s-au introdus singure și nici nu s-au comunicat singure managerilor de spitale și firmelor pentru a fi folosite la trucarea achizițiilor.

Gabi  •  20 iunie 2016, 19:41

problema nu e legislatia europeana transpusa la noi mai abitir ca afara, ci coruptia unor functionari, fuga de raspundere, lipsa de creier , frica, etc. daca hexi a furat la calitate fa un laborator autorizat pentru control in tara ; ca sunt o gramada de Institute care toaca banii degeaba in toate domeniile sau care sunt distruse intentionat ca Institutul Cantacuzino

unul  •  21 iunie 2016, 23:14

Am si o curiozitate.... Ce suma ai aprimit pentru toata "investigatia" si aberatiile tale? Si sa nu spui ca nu ai ai primit nimic ca nu toti suntem prosti sau veniti cu pluta. Ce multinationala/multinationale stau in spatele afacerii? Cine a preluat piata ramas libera? Esti in stare sa raspunzi, daca se poate cu date?

Ionut  •  6 iulie 2016, 17:52

Am parasit Romania in 2002. Si ma felicit !

Ionut  •  23 iulie 2016, 12:16

Care este rezultatul campaniei furibunde a d-lui Tolontan impotriva firmei Hexi ? 1. O firma romaneasca ( cladita in 23 de ani )va intra in faliment si va lasa locul liber pentru baietii destepti ( adica importatori) ! 2. Dan Condrea si-a asumat idiotenia cu barbatie si caracter in urma acestor presiuni ! Nu era mai bine sa depuneti o plangere penala , daca tot aveati dovezi ? Ma gandesc ca salvam o firma romaneasca si o ajutam sa vina pe calea cea buna ! 3. Incompetenta functionarilor publici s-a manifestat intr-o campanie violente de controale si in niste propuneri legislative aberante ! 4. Ca de obicei , un ministru isi da demisia fara sa vedem demisii si la inaltii functionari care sunt direct raspunzatori de problema ! Acarul Paun raspunde intotdeauna ! Nestiind sa-si scrie demisia este dat afara !

Comentează