Chipul nevăzut al puterii: farmacista Spitalului Județean Galați și licitația în care se cer direct nume de medicamente de la firma nemțească Braun

Studiu de caz pentru o achiziție cu dedicație care se petrece chiar în aceste zile

vineri, 1 iulie 2016, 6:56

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac, Marius Mărgărit și Cătălin Tolontan

„Decizia de ieri a Înaltei Curți va face mai dificilă inculparea oficialilor acuzați de corupție”, scrie ziarul.

Fraza nu aparține unui cotidian românesc, ci e deschiderea de marți, acum trei zile, din New York Times.

Pe prima pagină se consemnează votul de 8-0 prin care Curtea Supremă a Statelor Unite decide în favoarea lui Bob McDonnell, fostul guvernator de Virginia.

Cadouri de 175.000 de dolari

Guvernatorul fusese acuzat de către Guvern și condamnat de Justiție pentru că primise servicii și cadouri în valoare de 175.000 de dolari de la un om de afaceri.

Politicianul îi aranjase antreprenorului câteva întâlniri pentru afacerea sa de suplimente alimentare.

În final, statul nu l-⁠a ajutat pe prietenul guvernatorului de Virginia.

Dar demnitarul ajunge în fața instanței și pierde.

Câte din acțiunile unui oficial sunt oficiale?

Times citează Curtea Supremă și arată că disputa a fost în ce măsură aproape toate acțiunile publice ale cuiva aflat într-o funcție importantă pot fi interpretate drept acțiuni ale funcției.

Procurorul general dorea o cât mai mare extindere a acțiunilor pentru care un demnitar să poată fi tras la răspundere. Curtea de Apel fusese de acord cu procurorii.

Judecătorii Curții Supreme au spus că nu.

Că a stabili o întâlnire, chiar dacă asta atrage un anume tip de favoruri, nu constituie baza unei acuzații de corupție.

„Pentru că altfel vom ajunge să incriminăm rutina politică”, explică judecătorul John G. Roberts.

Cum au digerat procurorii înfrângerea

Cazul a fost retrimis Curții de Apel.

Avocații s-⁠au bucurat, procurorii s-⁠au întristat.

Ambele categorii au convenit că rămâne suficient spațiu pentu acuzarea corupției, dar că trebuie să accepte definirea mai îngustă a acesteia.

Mai ales că nicăieri în lume, corupția nu e doar o chestiune de primă pagină.

Mai degrabă nu e.

Din Virginia la Galați

Pe 22 iunie 2016 se închide licitația începută prin anunţul de participare numărul 167938/04.05.2016.

Spitalul Județean Galați caută medicamente.

Contractul vizat se întinde pe doi ani. Valoare estimată: de la 1,4 milioane de lei până la 35,5 milioane de lei.

Nu un politician din Consiliul Județean Galați, care controlează spitalul, nu un șef din Ministerul Sănătății și nici măcar șeful spitalului, nici unul nu are primul și ultimul cuvânt.

Ci altcineva.

327.000 € este suma minimă a contractului

7.850.000 de lei este suma maximă a contractului

Loturile 15,16 și 61

Ca și dezinfectanții, spitalele cumpără medicamentele în loturi, în funcție de specificul fiecărei substanțe.

Un lucru normal.

Dar la loturile 15, 16 şi 61 sunt specificate denumirile comerciale ale produselor:

Toate aceste materiale sunt produse de firma nemțească B. Braun şi distribuite de filiala B. Braun România.

pdf

„Licitație cu dedicație”

„Toate trei sunt destinate pentru secția de A.T.I. Și e o dedicație către B. Braun„, spune o sursă din Spitalul Județean Galați.

Legea internă a licitației a fost concepută de un om nevăzut. „Un om cum sunt foarte mulți în spitale și, din tăcere, fac legea”.

Dar ce lege?

„Cum vi se pare să treci direct numele medicamentului și nu al substanței active?!”.

Calea corectă

Dar cum ar fi fost normal?

„Normal era să se folosească un cuvânt, «combinaţii», cum s-a folosit, de exemplu, la loturile 59 şi 60. Deşi e folosit şi la lotul 61, aici nu se menţionează o combinaţie de substanţe active, ci direct denumirea produsului B. Braun”, explică sursa din spital.

Sunt mai multe întrebări de pus.

„Există medicamente preferate de doctori, dar aici vorbim despre altceva!”

-⁠ Spuneți-⁠ne concret, vă rugăm, cum era corect?
-⁠ Uitați cum! La loturile 59 şi 60, au scris corect așa:
Nr. 59, Combinaţii NaCl 9% 500ml-fl PE cu 2 porturi de administrare identice.
Nr. 60, Combinaţii -⁠⁠ arginină sorbitol 500ml.

– ⁠Dar există nevoi specifice ale medicilor.
– Legea e clară: orice caiet de sarcini pentru o procedură de achiziţie trebuie să nu îngrădească, prin rubrica „denumire produs”, accesul la procedură al oricărei companii farmaceutice care comercializează clasa de produse cu acea substanţă activă.

– Nu ne-ați răspuns. Există totuși nevoi clare, specifice ale doctorilor.
– Şeful de secţie poate specifica faptul că doreşte o anumită concentraţie, o anumită osmolaritate, de exemplu, astfel încât aceste date să fie trecute în procedura de achiziţie, pentru că medicul consideră acel tip de produs mai eficient sau mai tolerat de pacient.

-⁠ Sau pentru că l-⁠a convins medicamentul în timp?
– Exact! Pentru că are experienţă serioasă cu un anume medicament. Concret, în urma necesarului trimis de medic, cel care concepe caietul de sarcini poate să elimine, să zicem, de la licitaţie firmele care comercializează combinaţiile de aminoacizi de 10%, pentru că medicul cere 8%. E tot o limitare, dar nu are voie să treacă şi denumirea comercială a produsului în caietul de sarcini!

De ce aleg spitalele o variantă la limita legii

Simplificată, situația poate fi descrisă astfel.

1. Dacă se specifică dorința spitalului de a achiziționa aminoacizi (fără referire la concentrație), atunci procedura e legală, transparentă și nu favorizează pe nimeni, nu se încalcă regulile concurenței.

2. Dacă se specifică o concentrație, procedura e legală, deși favorizează pe cineva, dar practica, aparent anticoncurențială, poate fi susținută, documentată prin experiența medicului, a secției, prin argumente medicale, pro-pacient.

Consultați de ziar, mai mulți medici spun exact ceea ce spune și sursa de la Spitalul Județean Galați: „Cum no man’s landul legislativ permite favorizarea unui producător prin argumente medicale, nu e ilegală, ba chiar poate fi morală, spre binele pacientului”.

„Aici apare însă denumirea comercială a preferinței spitalului în rubrica de descriere și practica e ilegală”, ripostează omul din spital.

Cum se ajunge aici

Când pe o piață națională a unor anume medicamente apar doar doi, poate trei jucători, ei își împart, spre mulțumirea tuturor, feliile, susțin surse concordante din spitale și din industria farma.

Rezultatul? Ceea ce vedem în jur. Se fixează prețuri și se generează acorduri care mulțumesc pe toată lumea.

„Pe principiul: eu nu mă bag aici, unde tu câștigi cu un preț mare, tu nu te bagi acolo și câștig eu, tot cu un preț bun”, conform descrierii omului din Galați.

„Se tace de frică să nu cadă în dizgrația spitalului”

– Chiar dacă poate părea un lucru deja știut, explicați publicului cum funcționează sistemul, vă rugăm?
– Să luăm cazul spitalului X, unde procedura trebuie câștigată de firma A, nu de B. Lui A îi convine, deci ea tace mâlc. Lui B nu-i convine că pierde acel spital, dar compensează prin câștigarea spitalului Y, așa că, în final, tace și firma B.

– ⁠De teamă?
– Din interes. Mai mult, dacă B ar depune contestație, ar bloca întregul sistem de achiziție al spitalului, până la rezolvare, așa încât compania B ar ajunge indezirabilă pentru acel spital. E teama din care izvorăște pasivitatea oricărui depozit, importator sau producător în cazul acestor nereguli. Ca să nu devină nedoriți, tac.

Dedicație și la alte medicamente

În caietul de sarcini de la Spitalul Județean Galați mai sunt şi alte loturi cu denumire comercială.

Pe listă: Lotul 25 Aspenter, lotul 35 Bixtonim, lotul 69 Dicarbocalm, lotul 72 Diurex.

„Unele sunt produse generice, care se vând în farmacii fără prescripție medicală, așa cum e bixtonimul. Sigur că e tot ilegalitate dacă există un echivalent al bixtonimului și, trecând denumirea comercială, se favorizează un anumit producător/distribuitor. Numai că sumele sunt mult mai mici”, explică sursa.

Mai sunt situații, reclamate de medici, dar contestate de specialiștii în licitații, în care anumite medicamente sunt singurele de pe piață în clasa terapeutică respectivă, caz în care trecerea denumirii comerciale, deși ilegală, nu discriminează, pentru că nu are pe cine favoriza.

„La această licitație de la Galați discutăm însă despre altceva. E un studiu de caz: cum cineva despre care nimeni din public nu știe poate controla sume mari de bani”, susține sursa.

Silvia Chicoș, farmacista-minune

Potrivit mărturiei, în Spitalul Județean Galați e culcușită o formă aparte de putere în materie de achiziții.

Care durează de decenii.

„Silvia Chicoş, farmacista spitalului, este cel mai vechi angajat al unităţii. Ea este conducătorul de facto al Spitalului Judeţean Galaţi, indiferent care a fost numele celui de jure”, susține omul.

„Farmacista este abilă, inteligentă, dar își apără interesele ei materiale”.

Și managerul?

Tot în descrierea omului, „directorul Mihaela Debita nu se implică niciodată în nimic, are stilul de management al unei meduze. Semnează orice, nu iese din cuvântul farmacistei, este un director plat şi previzibil”.

Lupu Mary Nicoleta, şefa secției A.T.I., departament care va beneficia direct de licitație, are reputația „unui medic fără probleme de integritate, dar care nu suflă în fața farmacistei când e vorba de achiziții”.

Farmacista dă vina pe şefii de secţie

Omul care face necesarul de medicamente pentru licitaţiile Spitalului de Urgenţă Galaţi, Silvia Chicoş, are o vechime de peste 30 de ani

– Bună ziua, doamnă Chicoş! V-am contactat în legătură cu licitaţia de medicamente aflată în desfăşurare.
– Da, vă ascult.

– Caietul de sarcini şi fişa de date conţin produse trecute cu denumirea comercială. Este legal?
– S-a revenit asupra lor. Au fost făcute clarificări, dar trebuie să vorbiţi cu Serviciul administrativ, care s-a ocupat de documentaţie.

– Dar dumneavoastră sunteţi farmacista spitalului şi membru în comisia de licitaţie. Iar clarificările se referă numai la loturile 15, 16, 61, 100 şi 101, care oricum nu apar în nicio erată la fişa de date, aşa cum prevede legea. 100 şi 101 rămân la fel şi sunt şi alte produse trecute cu denumirea comericială, ca de exemplu Bixtonim, Aspenter, Dicarbocalm, Diurex …
– Toate medicamentele se regăsesc în referatele făcute de şefii de secţie. Medicii le doresc…

– Dar se încalcă legea fiind astfel excluse oferte de produse similare, cu aceeaşi compoziţie de substanţe active…
– Nu e adevărat. Bixtonimul este singur în această compoziţie chimică. Şi la fel şi Aspenter, şi Dicarbocalm…

– Sunteţi sigură? Există medicamente similare şi pentru Bixtonim, şi pentru Aspenter, şi pentru Dicarbocalm. Într-adevărat, acestea sunt produse româneşti, dar nu unice.
– Ce să fac dacă şeful secţiei ORL mi-a cerut Bixtonim în referat?

– Bixtonimul este un medicament miraculos, unic în lume! Ce performanţe-l recomandă? La fel şi Aspenter?
– Picăturile nazale Bixtonim nu sunt extraordinare, dar sunt româneşti şi ieftine.

– Deci nu sunt unice în lume! La fel şi Aspenter sau Dicarbocalm!
– Medicii doresc Aspenter 75 mg de acid acetilsalicilic şi nu există produs similar. Nu doresc 100 mg, nu 500 mg. La fel şi Dicarbocalm.

– Nu e adevărat. Există Aspitor Cardio 75 mg acid acetilsalicilic, produs tot românesc.
– O să vă răspund în adresa oficială.

– Vă rugăm să ataşaţi şi referatele şefilor de secţie.
– Mda.

Până la închiderea ediţiei, pe adresa Gazetei nu a sosit niciun răspuns.

Spitalul: „Suntem în curs de rezolvare a cerinţelor”

debita
.

Gazeta a contactat-o, ieri dimineaţă, la ora 10:55, pe Mihaela Debiţa (foto), managerul spitalului gălăţean. „Ce licitaţie? Spuneţi-mi numărul!”, a reacţionat doctoriţa.

După care a încheiat convorbirea: „Sunt într-o şedinţă acum, nu pot vorbi!”.

Ziarul a trimis întrebările pe mail.

Răspunsul nu a sosit până la ora 16:00. Am revenit cu apeluri către manager şi departamentul de relaţii publice. Nici un răspuns.

Au promis că vor oferi unul astăzi.

„Nu ni se cumpără mereu ce cerem”

Doctorul Mary Nicoleta Lupu, şefa A.T.I. de la Spitalul Judeţean Galaţi, spune că unele medicamente sunt transmise de către doctori „pentru că îţi intră în limbajul uzual respectiva denumire”.

– Doamnă doctor, care e procesul prin care dumneavoastră le cereţi oamenilor care se ocupă de licitaţii anumite tipuri de medicamente?
– Noi facem referat de necesitate. În acele referate trecem ce avem nevoie pe secţie. Bine, asta nu înseamnă că se ia întotdeauna ce cerem la referat, nu ni se cumpără mereu ceea ce cerem!

– Cereţi combinaţii de substanţe sau denumiri comerciale?
– Îţi intră cumva în limbajul uzual denumirea comercială a medicamentului, sunt ani de zile în care ai funcţionat cu acea denumire. Că între timp medicamentul respectiv nu mai este furnizat numai de firma respectivă şi e făcut deja de altă firmă, sub altă denumire… noi nu suntem reţetari, nu eliberăm reţete.

– Dar…
– Încă ceva. Apar medicamente denumite „generice”, firme care au preluat portofoliul medicamentului şi îl produc la rândul lor. Dar noi de multe ori preferăm varianta originală, pentru că, se constată în practică, e mai bun medicamentul original decât cele generice.

– Aţi comandat aminoplasmal, un medicament folosit pe secţia A.T.I.?
– Vă rog, lăsaţi-mă 5 minute, să mă uit în referate.

(dialog ulterior)

– Probabil e vorba de un referat mai vechi în care am comandat aminoplasmal. E un produs de nutriţie, l-am cerut pentru a nutri pacienţii cu diferite substanţe. E recomandat la pacienţii cu probleme grave hepatice.

aminoplasmal_5_e500
.

Clarificări de ochii lumii

Pe data de 15 iunie, în urma unei solicitări depuse de un agent economic, în documentele licitaţiei Spitalului de Urgenţă Galaţi apare ataşat actul intitulat „Răspuns solicitare clarificări CN167938/006”: „În procedura de achiziţie publică am solicitat produse cu anumite particularităţi şi concentraţii întrucât aceste produse, respectiv soluţii sunt cerute de medicii curanţi conform necesităţii tratării pacienţilor cu diferite afecţiuni. Drept urmare, completăm descrierea produselor de la loturile 15,16, 61,100,101 astfel: Lotul 15 – Combinaţii aminoacizi tip hepa 10% 500ml; Lotul 16 – Combinaţii aminoacizi cu electroliţi 10% 500ml; Lotul 61 – Combinaţii – emulsie perfuzabilă în pungă tricamerală cu administrare periferică, vol 2500ml; Lotul 100 – Gelatină succinilată 40mg/500ml; Lotul 101 – Gelatină succinilată, substituent coloidal al volumului plasmatic 40mg/ml-500ml”. Au corectat primele 3 loturi, dar la 100 şi 101 s-a păstrat denumirea comercială!

Licitaţia nu respectă legea

În cazul în care un anunţ de participare suferă modificări pe parcursul procedurii de licitaţie, Legea achiziţiilor publice stabileşte clar condiţiile în care acestea pot fi făcute. Articolul 50, alin. 5: „Este interzisă modificarea/completarea informaţiilor cuprinse în invitaţia de participare/anunţul de participare prin intermediul clarificărilor şi fără publicarea unei erate”. Art. 26 alin. (2) din H.G. 925/2006: „În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial”.

„Publicarea unei erate având ca obiect modificarea informaţiilor cuprinse în anunţul de participare era obligatorie dată fiind clarificarea de modificare a respectivelor informaţii, care se regăsesc şi în caietul de sarcini, şi în fişa de date. Eratele blank generate automat de SEAP nu sunt suficiente, ci trebuia completate modificările respective” Specialist SEAP

Consiliul Concurenţei: „Se încalcă legea”

În urmă cu doi, Consiliul Concurenţei a investigat modul în care se derulează achiziţiile de medicamente. „78% din spitale au precizat că atunci când organizează proceduri de achiziţie publică fac referire la Denumirea Comercială Internaţională a produselor, iar 11% fac referire la denumirea comercială”, se arată în raport.

„În conformitate cu legislaţia existentă în materia achiziţiilor publice, este interzisă definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse.

Consiliul Concurenţei consideră că specificaţiile tehnice pot face referire la denumirea comercială numai în acele cazuri în care pentru produsele respective nu există produse substituibile şi, prin urmare, nu se înlătură concurenţa”.

 


Comentarii (36)Adaugă comentariu

pawn  •  1 iulie 2016, 7:55

pai cum? sa n-avem si noi falitii nostri, sa n-avem si noi ny times-ul nostru in tara asta de gugumani, unde...ma rog, se stie continuarea. dar daca amaratii aia chiar stiau ca medicamentele alea sunt cele mai bune, daca de alea aveau nevoie? nu ma pricep foarte tare la achizitii, dar am auzit de la nu stiu cati oameni despre nenorocirile (nu numai din sistemul medical, pe care tolontan are parapon din ratiuni misterioase, si pe care vrea sa-l puna la pamant) din toate domeniile pe care le-au adus licitatiile astea orbesc-neutre si corecte, al caror criteriu decisiv este pretul cel mai mic. pai cand alegi ceva dupa pretul cel mai mic (la aceleasi specificatii) iti vine o firma din piata sudului, cu 1 angajat, care peste un an se desfiinteaza (deci adio garantie) si castiga licitatia cu un produs facut in shanghai colt cu marea chinei.

oana  •  1 iulie 2016, 8:52

Oare cand o sa cerceteze DNA-ul si industria farmaceutica din Romania? Si medicii de familie care prescriu medicamente de care omul nu are nevoie dar are el comision?

R  •  1 iulie 2016, 9:27

daca furnizorii se inteleg intre ei autoritatea contractanta nu prea are putere sa-i puna in competitie... Doar Consiliul Concurentei ii mai poate impiedica, sanctiona. Preferintele medicului pentru un anumit produs trebuie justificata stiintific. Adica printr-un studiu medical care este platit de catre furnizor exact medicului care il face. Daca un medic nu are concret, motive intemeiate sa prefere un produs ci doar pentru ca asa a observat el, farmacistul poate sa-i cenzureze preferinta subiectiva. Platesti studiul, medicul primeste bani si iti prefera produsul, medicul iti specifica in achizitie cat mai precis produsul. Studii peste studii, inutile stiintific dar foarte utile pentru cresterea cotei de piata... Daca un medic observa ca medicamentul original are efecte diferite de cel generic care se presupune teoretic ca este identic, de ce nu trimite o scrisorica la minister sau de ce nu prezinta la un congres aceasta concluzie astfel incat sa stie toti ca sunt de fapt produse diferite care doar scriptic sunt identice.

Braunica  •  1 iulie 2016, 9:41

Deci daca pui conditii tehnice ca sa-ti vina doar unul (cel care produce chestia aceea) e OK. Daca esti cinstit si spui ce-ti trebuie (ca ala e bun si l-ai folosit si tu ca medic iti pui cariera in joc iar pacientul - viata) e de porc si e favorizare... Pana la urma ce ne mai miram ca s-a ajuns la scandalul Hexipharma. Conditii puse in doi peri, caracteristici de la indeplinea si apa de ploaie, iar rezultatul a fost cel previzibil - apa de ploaie... diluata :D

Sim  •  1 iulie 2016, 9:41

"Dar noi de multe ori preferăm varianta originală, pentru că, se constată în practică, e mai bun medicamentul original decât cele generice." Ce vrei mai mult? Articolul asta e o mare prostie de dragul scandalurilor DNA. Nu vrem sa fim tratati cu apa chioara! Tolo si tu daca ai avea pe cineva drag in spital, vei dori CE E MAI BUN pentru el. Nu fi absud. Acest subiect e gresit. Lasati doctorii sa aleaga, nu DNA, nu ziaristii!

sorin  •  1 iulie 2016, 10:36

In acest caz observ ca seful ATI nu a spus a doreste neaparat acel medicament, ci doar ca s-a onisnuit cu denumirea lui. Farmacista ar fi trebuit sa stie ce face. Este evidenta in ce directie merge licitatia. Succes

Alina  •  1 iulie 2016, 11:42

Va rog frumos sa imi spuneti si mie care este genericul de la Bixtonim??? Exista un singur medicament cu substantele/ concentratiile respective. Si este singurul medicament folosit in operatiile nazale , care opreste sangerarea. Nu aruncati cu noroi de dragul anchetei.

Aida P  •  1 iulie 2016, 11:52

Nu exista Denumire Comerciala Internațională, termenul DCI vine de la Denumire Comuna Internațională. "În urmă cu doi, Consiliul Concurenţei a investigat modul în care se derulează achiziţiile de medicamente. „78% din spitale au precizat că atunci când organizează proceduri de achiziţie publică fac referire la Denumirea Comercială Internaţională a produselor, iar 11% fac referire la denumirea comercială”, se arată în raport."

Cosmin  •  1 iulie 2016, 12:16

Situatia sta cam asa " la sfarsit de an se fac estimari de consumuri, pentru anul viitor. Eu sef de sectie trebuiesa spun ca imi trebuie 500 fiole X, apoi 1000 pastile Y,etc. Eu nu sint farmacist, eu vreau algocalmin. Tot eu medic trebuie sa cunosc bine efectele secundare, dozele ( mai ales la copii) si atunci am "medicamente favorite". Facand abstractie, fiecare medic are cam 100 de medicamente favorite, pe care le stie bine ca efect,doza, probleme secundare, pret, asocieri, etc. La spital farmacista le centralizeaza. Eu medic stiu spre exemplu ca e mai ieftin Santopirin, decit Aspenter sau Aspirina cardio, dar farmacia face o comanda pentru toti , apoi o comanda mare. Santopirinul nu-l prea gasesc in farmacii, Aspirina cardio e prea scumpa. Atunci cer Aspenter. Nu e vorba de coruptie, de favorizari de firme, desi am vazut si dintr-astea. Odata,la o licitatie, cu mai multi ani in urma s-au prezentat sa zicem 3 firme , pentru 100 de produse. Sint necesare 3 oferte. Firmele se intelesesera firma 1 a luat oferta cu produsele de la 1-33,firma 2 cele de la 34-46, firma 3 a luat 67-100, asa s-au primit ofertele.E clar, erau intelese, dar eu ofertant cum sa-i dovedesc ? Apoi banii sint putini, la spitale, 75 % sint salarii, din restul 25% urmeaza medicamente, alte proceduri si analize,multe alte cheluieli. Ai nevoie la un moment dat de un medicament ( ca acuma cu Firma FARMA, a lui Condea, care se zice ca ar fi diluat substantele. Va dati seamana ce "mana cereasca" a fost pe concurenta ? O mare cantitate de substante nu o are oricine pastrata, asa aiurea, s-au luat substantele , de la "concurenta" desigur, nu printr-o licitatie, ca asta lua timp si prin oferta directa.E simplu cineva, citiva s-au umplut de bani, rapid, fara efort.Era nevoie de un scandal pe tema asta. Asta a fost urmarea afacerii Condrea. Iar Dvoastra incercati sa "prindeti in nada" pe cineva din sistem, o farmacista din Galati. Sa fim seriosi, "pescuiti in ape tulburi", atata tot, asta nu ajuta cu nimis sistemul sanitar, tot aia 25 % , din bani,sint de cheltuit, iar sa-i prindeti pe toti hotii nu se poate. Dar , suna bine, "se fura banii de la Sanatate" de aia nu avem servicii medicale bune. Aiurea, pentru medicamente, investigatii,etc, in Occident se cheltuie de cel putin de 30-40 de ori mai mult, / cap de pacient,atentie ...si medicamentele ...sint mai ieftine !

Ciolan  •  1 iulie 2016, 12:46

Medicamentele originale sunt mai bune (si mai scumpe) decat cele generice. Daca vorbim ca in licitatie nu ai voie sa ceri marca HP sau biseptol, e alta poveste.

Radu  •  1 iulie 2016, 12:59

Aspenter e aspirina

Ilie  •  1 iulie 2016, 13:19

Ce înseamnă medicamente generice?

Stefan  •  1 iulie 2016, 13:24

Subscriu si eu la povestea cu originalele. Sunt mai bune in majoritatea cazurilor, cred eu, fara sa testez toate medicamentele originale impotriva celor generice evident. E o parere personala construita pe experienta folosirii de originale si generice. Nu stiu de ce am impresia ca genericele sunt produse uneori de companii obscure ca sa faca si ei un leu. Asa cum Polisano si-a facut la un moment dat fabrica, desi erau distribuitori si nu aveau chiar nici o treaba cu productia, etc. Si la noi in tara cum se stie ca suntem tara lui Papura Voda ca si legislatie si aplicare a ei, se poate ca producatorii, nu neaparat de generice, dar cu atat mai mult, sa trimita loturi mai putin reusite, ca sa fiu elegant. Cu atat mai mult cei de generice pentru ca de obicei companiile cu nume nu isi permit sa isi dea cu firma in cap, pentru ca sunt mediatizati mai tare cand sunt prinsi. La o fabrica amarata nici macar nu tine minte lumea numele.

Cătălin Tolontan  •  1 iulie 2016, 14:02

@Cosmin: buna logica. Ne propuneti ca intrucit nici un stat nu poate stirpi coruptia, mai bine s-o lase asa, pina cind cetatenii vor fi anihilati de un stat devenit mafiot prin coruptie.

Cătălin Tolontan  •  1 iulie 2016, 14:04

@ilie: medicamentele generice sint medicamente a caror formula de fabricatie nu mai e protejata de lege, nu mai face obiectul unui brevet protejat, in general mai vechi, si care pot fi produse de orice firma, respectind, desigur, exigentele impuse prin lege industriei farma.

Stefan  •  1 iulie 2016, 14:09

Ilie, explicatia mai pe larg in engleza. Ca in romana nu am gasit. https://en.wikipedia.org/wiki/Generic_drug

Andrei  •  1 iulie 2016, 15:12

Catalin, piata farma din RO e plina de produse P R O A S T E calitativ ( si in industria asta prost=nociv), dar care au toate documentele si caracteristicile tehnice in regula (China, Turcia, India etc rulzz). Criteriul de adjudecare la achizitii a fost pana recent "pretul cel mai mic". Pune-te in locul unui achizitor:daca descrie produsul sumar, ca sa nu supere COMPETITIA produsul este castigat de un NOCIV pe care-l vor baga in oameni. Daca il descrie prea exact, ca sa iasa un produs BUN tot COMPETITIA sare in sus ca e discriminare, ca nu e concurenta, etc. Explica-ne tu cum se iese din cercul asta astfel incat sa nu sarim in sus oripilati de infectiile nosocomiale, de interventiii chirurgicale compromise datorita materialelor proaste cumparate la pretul cel mai scazut, etc.

Mircea  •  1 iulie 2016, 15:30

O buna parte dintre comentatori, pro sau contra, are dreptate. In general, originalele sunt medicamente mai eficiente, mai bine tolerate, cu reactii adverse mai putine. Insa, in cazul concret al acestor repere de pe licitatia investigata, nu este vorba despre comparatia dintre un original si un generic. Daca ar fi - dar, repet, nu e - administratia spitalului ar putea invoca in aparare, chiar daca a incalcat legea, dorinta de a trata superior pacientul, oferindu-i un original, nu un generic. Omeneste, de inteles, legal, de neinteles. Insa, aici e vorba despre doua produse atat de putin diferite incat favorizarea unuia e, in mod clar, un act de crasa si nelegiuita practica anticoncurentiala, de sfidare. Cand doua medicamente sunt atat de apropiate, motivatia pentru a favoriza, la limita legii, unul dintre ele trebuie sa fie una riguroasa, clara, bazata pe o documentatie mediala pusa la dispozitia serviciului de achizitie/farmacistei de catre medicul care insista pentru acel produs!!! Are doamna farmacist asa ceva? A facut seful de sectie un astfel de document care sa o apere pe dna farmacist in fata legii?! Daca nu, despre ce vorbim? Mai mult, articolul creeaza o doza de confuzie, pentru ca amesteca doua notiuni complet diferite: concurenta intre depozite si concurenta intre firmele producatoare. Pe scurt, pentru a trece o concentratie, o osmolaritate, sau o alta specificatie in caietul de sarcini, achizitorul trebuie sa fie acoperit de hartii care sa justifice de ce face asta! Cu atat mai stufoase si mai detaliate cu cat, cum e cazul de fata, diferenta dintre produse e atat de mica! Punct, ca sa nu batem campii!

Mircea  •  1 iulie 2016, 15:34

@Andrei, in general, ai dreptate! E regretabil ca, in exemplul tau, compari Turcia si China cu India, dar e de inteles pentru un om din, probabil, afara sistemului. Cazul incriminat de articol nu are nicio legatura cu raportul original (mai scump si mai bun)/generic (mai ieftin si mai prost)! Nu, sunt produse originale, unul dintre ele abuziv scos de pe piata. Nu mult mai bun, nu mult mai slab. Original, cam tot pe acolo ca si celalalt. Nu se compara Dacia cu BMW, ci Mercedes cu BMW (daca e sa facem o paralela colocviala, asa). Se intelege pe ce criteriu s-ar elimina Dacia. Dar care e criteriul pe care s-ar elimina BMW sau Mercedes?

Mircea  •  1 iulie 2016, 15:56

@Braunica: in general, ai dreptate. Nefavorizand medicamentul mai bun, originalul, care e si mai scump, prejudiciezi pacientul, daca termenul e corect folosit cand e vorba despre sanatate! Insa in cazul de fata esti departe de adevar! Nu este vorba despre medicamente salvatoare de viata, in primul rand. Ba chiar este vorba despre produse care au totul similar: valoare, eficienta, toleranta, reactii adverse, pret! Lumea intelege ca na farmacist ajuta pacientii, cumparandu-le medicamente bune si, deci, scumpe. Ceea ce risca sa transforme calaul in victima si sa faca un martir dintr-o escroaca veroasa, fara scrupule (daca se va dovedi ca intuiesc bine speta)! Intre cele doua produse, nu e unul generic si altul original. Ambele sunt facute de firme germane! Nici macar, din cauza preturilor foarte apropiate (care se pot cauta pe site-uri de specialitate, nu e mare filosofie), nu se stie sigur care dintre companii ar fi castigat licitatia. Adica, daca si X si Y ar putea participa, tot nu e clar ca Y (adica medicamentul scos abuziv) ar castiga. E posibil sa castige tot X. Dar e vorba despre un principiu si, mai grav, despre o incalcare a legii! Cand legea e proasta, mai intai o schimbi, nu o incalci inainte de a o schimba!

db  •  1 iulie 2016, 15:58

Tot citesc ca in finantele unui spital, 75% sunt salariile si abia restul, 25% sunt celelalte cheltuieli, dar n-am vazut niciodata o evidenta sau un raport de incredere care sa ateste sau sa demonstreze credibil ca asta e raportul real la nivel de spitale. Numai daca luam in calcul cat costa curentul electric intr-un spital cred ca e cam 3-5% din fondurile spitalului, nu mai vorbesc de apa-canal si alte utilitati, incinerarea deseurilor spitalicesti, etc. Sincer, nici nu prea cred ca este asa...poate ca este vorba de finantele intregului sistem sanitar, asa da, poate, pentru ca sunt finantati din acelasi fonduri ale casei de asigurari de sanatate si medicii de familie cu asistentii lor si serviciile de urgenta si absolut tot ce misca si e de stat din sistemul sanitar. La nivelul unui spital insa, ponderea salariilor asupra bugetului cred ca e inversa sau pana la 40% salarii si 60% restul cheltuielilor.

Andrei  •  1 iulie 2016, 16:33

@Mircea, in general m-ai inteles, in particular nu :) Sunt din afara sistemului, dar la ce sistem te referi? Comparam tarile mentionate la calitatea materialelor sanitare...

Gabi  •  1 iulie 2016, 17:22

Pai cum e posibil sa nu se sesizeze decat GSP-ul ( d-l Tolontan...) in cazul unei fraude la achizitiile facute de spital ? Ce a facut Consiliul Concurentei ? Pai interesele firmelor romanesti sunt profund lezate si asta numeste Guvernul economie de piata , LIBERA ? Pai e normal sa castige numai firmele straine, in tara ta, iar firmele autohtone sa fie date la o parte ? Ce tara mai procedeaza in acest mod ? Sunt curios daca firmele respective s-au simtit prejudiciate si au inteprins ceva in acest sens. Tara asta e a devenit RAIUL HOTILOR !...

Mircea  •  1 iulie 2016, 17:44

@Andrei, daca afirmi ca esti in afara sistemului, dar nu stii in afara caruia, exista trei posibilitati. A doua e aceea ca esti in afara oricarui sistem. A treia, ca incerci o ironie. Altfel, raman la parerea mea, argumentata. Nu zeflemitoare. Pare ca pot intelege ce scrii? Ca sa nu mentionez si prima posibilitate.

Miclaus George  •  1 iulie 2016, 17:52

Generic la Bixtonim ? M-am spart de ras la faza asta :). Tot respectul pentru celelalte dar "investigatia" asta e slabuta rau de tot.

Catalin  •  1 iulie 2016, 18:26

Lipsa de transparenta este o problema foarte mare. Daca toate aceste cereri de oferta ar fi publice (open data) ar exista ONG-uri care sa sesizeze imediat. Nu e mare lucru ca automat sa faci un soft care sa caute nume comerciale in cererile de oferta.

R  •  1 iulie 2016, 21:15

Substanța activa e cam toată făcută in tari care nu respecta tratatele internaționale de mediu... India, China etc. Dar si IPhone-ul e din China. Sa nu discriminăm. Când găsești un generic prost nu il rogi pe farmacist sa încalce legea ci faci demersuri cu valabilitate științifică si care nu sunt fundamentate pe păreri si impresii subiective ale reprezentanților medicali concurenți. Poate ar vrea si comisia care introduce un medicament in piața sa știe dacă a greșit sau nu însă dacă se prefera încălcarea legii achizițiilor de către spitale, comisia nu va afla ca genericul e diferit de original. Odată găsită portița prin legea achizițiilor încep si abuzurile pe lângă eventualele bune intenții. O lege proasta trebuie respectata cu mai multă strictețe decât o lege buna pentru ca altfel o sa produca continuu sub scutul neaplicării anomalii incontrlbile si ascunse pe termen lung. Aplicarea legii discreționar nu e condamnabilă dacă nu se abate de la interesul public. Arbitrar însă, e condamnabilă întotdeauna.

adri  •  1 iulie 2016, 21:21

Afacere Romaneasca Cu Carti … De Citit, Nu De Joc! Comisioane Extraordinare! Tot Ce Ai Nevoie: Calculator, Internet! Vino Cu Mine In Afacere

50bani  •  2 iulie 2016, 2:16

Acum vreun an de zile cand ti-am spus de afacerea Ghita - Ponta privind "internet in fiecare scoala" cu pocnitori de echipamente Huawei (tii minte lobby-ul facut de Ponta pentru chinezii de la HW inclusiv galagia facuta de TB privind preluarea STS de catre Huawei) in valoare de 500 milioane lei vechi (un firewall, un router si un access-point) ai spus ca nu te ocupi de investigatii extra sportive... Ghita-Ponta "un pod prea indepartat?"....

trubac  •  2 iulie 2016, 5:03

Ati suparat pe cineva de a inchis GSP-ul? De citeva ore bune nu merge, sau cel putin nu merge deschisa pagina de peste ocean. E ora 5:00 dimineata in RO, iar eu cred ca am tot incercat sa deschid GSP-ul de vreo 3-4 ore fara succes.

amanet auto  •  2 iulie 2016, 13:36

de la 327000 E pana la 17450000 E e o diferenta Catastrofala! Firul banilor presupun ca se duce pana la Secretari de Stat, poate mai sus...

D  •  2 iulie 2016, 16:44

@50bani: Trebuie sa recunoastem ca este aproape incredibila o asemenea dezvaluire. Am mai citit prin presa cate ceva legat de subiect: http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-fratia-sebastian-ghita-si-vladescu-contracte-umflate-cu-milioane-de-euro-din-banii-europeni-pentru-spitale-pana-cand-ue-a-spus-stop-ajunge/#comments

laura  •  4 iulie 2016, 16:39

Dle Tolontan, daca tot ati inceput cruciada incercati si la Spitalul ORL Hociota (Panduri). Vedeti cum sunt tratati acolo pacientii: - la camera de garda este un program de asteptare, citez: " resuscitare - timp de asteptare - imediat critic - timp de asteptare - 10 minute urgent - timp de asteptare - 30 minute" Vineri seara am fost cu baiatul la urgenta...inaintea lui erau minim 10 persoane. Am facut un calcul, baiatul trebuia sa astepte 5 ore (era urgenta - 30 min). La un moment dat, un domn ne-a lasat sa intram inaintea dumnealui. Diagnostic: flegmon pe amigdala dreapta - internare de urgenta, tratament antibiotic pe perfuzii. Au bagat seringa, au spart flegmonul, i-au facut fisa de internare si...hai pe sectie. Nu vreau sa povestesc cum s-a comportat asistenta care l-a preluat pe baiat...atat spun: i s-a dat o tavita, sa scuipe ce iesea din acel flegmon. Acea tavita a stat pe noptiera mai bine de o ora cu niste "chestii" in ea( sange si puroi). Intr-un final am luat-o si m-am dus la asistenta care m-a pus sa merg la baie, sa arunc ce era in tavita in "cosul cu sac galben" (oricum la baie nu era alt cos), sa spal tavita si sa o duc inapoi in salon "ca va mai avea nevoie de ea". Cand am intrebat daca I se pare normal sa fac eu acest lucru am primit un raspuns demn de filmele cu prosti: " Da' cine vreti doamna sa spele tavita, EU???" In fiecare dimineata, dupa ce este curatat, baiatul meu se duce la baie si spala tavita, ca alta nu mai primeste daca o da inapoi. Si nu numai el, toti pacientii fac acelasi lucru. Mai are rost sa intreb daca nu cumva risca baiatul sa ia vreo infectie nosocomiala? Pff... in ce tara traim...

unu  •  4 iulie 2016, 17:58

Vorbind de studii stiintifice...dr pentru a obtine un doctorat au nevoie de ele ca de aer atat ca mare parte dintre ele sunt plagiate. Daca cauti pe net nu ai cum sa nu descoperi doctori cu studiu stiintific care in opinia celor din afara este plagiat toata ziua buna ziua. In schimb comisia noastra de lachei, vine si zice, e in regula ca doar a semnat rectorul universitatii x. Nu comanda nimeni dupa studii stiintifice. Se face in functie de interes, pret ca doar ce e ieftin si perimat nu a omorat pe nimeni dar nici nu a vindecat si din cutuma locului.

amanet auto  •  5 iulie 2016, 13:00

acelasi tratament am primit cu sotia gravida in 7 luni + 8 fibroame la Spitalul de Urgenta - timp de asteptare 5 ore! Era urgenta si n-au vrut sub nicio forma sa o bage la Urgente Majore. Astia se joaca cu viata noastra, iar eu nu permit asa ceva. M-am mutat la privat iar acolo am dat 400 lei / urgenta.

Bogdan  •  5 iulie 2016, 14:01

Solutie simpla: componenta de sesizare ( opinie publica ) + sistem de petittie in indeplinirea atributiilor si functilor legale http://anap.gov.ro/web/prezentare-valori-obiective-misiune/ Nerasp in termen = infractiune sau contraventie ? Acoperirea problemei semnalate = complicitate Continuam ?

Comentează