Corina Căprioriu: ”Am plecat de lângă părinți de la 12 ani ca să fac sport. Ce puteam sacrifica mai mult?”

Vicecampioana olimpică de la Londra, judoka de la 57 de kg își descrie primele senzații după ce a plecat fără medalie de pe tatami la Rio

miercuri, 10 august 2016, 11:00

Corespondență din Olympic Village (Rio)

La finalul meciului care a scos-o din competiție și i-a luat medalia de argint, Corina Căprioriu a plecat cu ochii în lacrimi, fără să mai ofere declarații.

Suntem a doua zi.

E prânz în zona internațională a Satului Olimpic, un soi de port liber unde se amestecă națiile, gusturile și se împacă vechile neînțelegeri.

Stăm jos, pe mocheta verde. Filmăm câteva pasaje, restul sunt cuvinte.

-După meciul cu portugheza Telma Monteiro ai plâns pe drumul spre vestiar.
-Da, dar nu am plâns ca să impresionez pe cineva. Pur și simplu, mi-am dorit atât de mult o medalie.

-Orice medalie?
-Nu. Mi-am dorit aur. Aur cu japoneza Kaori Matsumoto, cea care mă învinsese în finala Olimpiadei de la Londra.

-Nu câștigaseși parcă nici un meci în fața ei.
-Ba da, unul singur. În 2007, la Hamburg, prin ippon. Ea mi-a dat waza-ari, eu i-am dat waza-ari și apoi ippon.

Cum Dumnezeu ții minte un meci din 2007?
-(Tresare) Le țin minte pe toate.

Asta e celebra memorie de elefant a sportivilor. Voi rețineți o fază de acum 20 de ani.
-Eu așa sunt și mai știu și alți sportivi la fel. Poate că e din cauza încărcării psihice. Revenind la japoneză, eram convinsă că voi lua această medalie aici, la Rio. Pentru aur m-am pregătit. Țin minte când m-am trezit de ziua mea și m-am gândit întâi la medalia de aur.

30 de ani are Corina Căprioriu, pe care i-a împlinit pe 18 iulie, cu puțin înainte de a pleca spre Brazilia

-Și acum ai căzut mai jos decât la Londra.
-Da. Pentru că acesta este sportul. Nu înseamnă că mă scuz. Eu sunt o luptătoare, îmi plac competițiile și-mi place să fac antrenamente și să mă simt sfârșită la finalul lor. Pentru că astfel simt că m-am întrecut pe mine.O fi de la adrenalină, nu știu, dar după ce trec de acel punct mort îmi vine mereu să revin în acea stare.

”Pentru mine, traversarea efortului e aproape ca un drog. Îmi place asta” Corina Căprioriu

Ești ca în The Hurt Locker, filmul de Oscar în care soldații se întorc mereu pe front pentru că nu pot renunța la adrenalină.
-Păi, gândiți-vă cât a durat pentru mine acest efort și obișnuința antrenamentelor și canonamentelor de 11 luni pe an. Am plecat de lângă părinți de la 12 ani ca să fac sport. Apoi, am ajuns în loturile naționale.

16 ani a stat Corina Căprioriu în loturile naționale

-Da, dar nimic nu mai contează când pierzi la Olimpiadă. Nu crezi?
-Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Îmi pare rău, mie îmi pare cel mai rău. Dar ce mai puteam face decât să petrec o viață de tatami?! Am de 12 ani o relație de la distanță din cauza cantonamentelor. Nu mă plâng, ați vrut să știți cum arată viața noastră.

-Funcționează relația de la distanță vreme de 12 ani?
-Nu doar că funcționează, dar el este sprijinul meu. Și eu al lui.

-Este sportiv?
-Luptător. Locul 4 la Beijing. (E vorba despre Gheorghiță Ștefan, lupte libere).

-V-ați găsit. Două meserii ușoare vasăzică.
-(Zâmbește) Da, chiar că ne-am găsit.

-Ce vei face în continuare?
-Nu știu. Chiar nu știu. Nici nu mi-am înțeles încă sentimentele de după cele două meciuri pierdute. Să zic că sunt supărată pe mine? Dezamăgită de mine însămi? Nu știu. Deocamdată vreau să fiu sănătoasă și să ajung cu bine acasă.

-Ai vreun sfat pentru copiii pentru care și tu, și Alina Dumitru, și Andreea Chițu ați fost modele și care vor să facă judo?
-Să nu renunțe niciodată!

Seara, Corina merge la concursul de judo.

Parcul olimpic e plin de oameni. În sala Carioca 2, o judoka din Japonia plânge minute în șir în tribună printre spectatori. Oamenii o consolează.

Vine noaptea. Zeci de mii de oameni sunt încă la concursuri.

Decorul este suprarealist. Un bărbat îmbrăcat într-un urs,mascota unui sponsor al jocului, umblă pe aleile puternic luminate, printre sportivii bucuroși, foarte puțini, sau dezamăgiți, cei mai mulți.

Undeva se aude o chitară.

Locuitorii caselor dărîmate au scos două boxe pe acoperișul cuburilor albe pe care le-a construit Primăria și cîntă.

Azi se anunță un mare protest.

Viața merge înainte.

 

 

 

 

 

Alte subiecte de azi de la Rio:

CALCULE Unica variantă ca România să fie sigură de calificare: cinci puncte din trei meciuri!

Gabi Szucs nu cedează după primele înfrângeri din Brazilia: „Credeți în noi până la capăt!”

Antrenorul fără reacție » Tomas Ryde a pierdut duelurile tactice cu tehnicienii Angolei și Braziliei

Octavian Zidaru a dus o sportivă până în optimi și a reușit un rezultat istoric la Jocurile Olimpice: ”Nu vreau concediu plătit în Brazilia!”

Din tunel până la minge de meci, tot ce nu s-a văzut la TV. Game cu game, Luminița Paul a trăit tensiunea din meciul lui Tecău și Mergea. Ce spun jucătorii noștri: „Toată țara știe pentru ce am venit!”

CUPRINS: Aici ai toate corespondenţele din zilele anterioare de la Rio


Comentarii (22)Adaugă comentariu

Danut  •  10 august 2016, 11:19

Tot reapectul meu pentru ea. Doar cei ce au facut sport stiu cat e de greu. O adevarata luptatoare de care suntem mandrii.

mircea  •  10 august 2016, 11:42

Tot respectul pentru aceasta sportiva. Mai ales pentru meciul cu brazilianca, meci in care a fost furata de arbitrul japonez.

dinamo_fan  •  10 august 2016, 11:53

Multa bafta mai departe, aur peste 4 ani, sa nu renunti niciodata !

Silviu  •  10 august 2016, 12:52

Respect Corina, mult succes pe mai departe!

Dan M  •  10 august 2016, 13:18

Bravo, Corina! Curaj!

Eugen  •  10 august 2016, 13:43

Imi place naturaletea acestei sportive.....succes in continuare si sa nu renunti niciodata !!!!

Paul Done  •  10 august 2016, 13:51

Ești o ROMÂN VERITABIL ! BRAVO ! Orice înfrângere este o învățătură și un cîștig !

Augustus  •  10 august 2016, 13:59

Interesant, dar toti sportivii fac ***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

denis  •  10 august 2016, 14:04

Vad ca Ungaria este pe locul 3 la medalii in schimb Mandra si Puternica Romanie a castigat 0.Fiti mandri ca sunteti Romani.

mili  •  10 august 2016, 14:06

Strânge din dinti si mergi mai departe ,numai cine știe să si piardă poate ieși triumfător ,sănătate și bucurii !

Obiectiv  •  10 august 2016, 14:39

Domnule Tolontan, nu sunteti ridicol prin articolul relativ la raspunsul "muscator" al tanarului Glinta, in conditiile in care bogatii americani recurg la metode arhaice/babesti pentru refacere? Gheata si masajul nu erau suficiente, in schimb o metoda la indemana unor tate de la tara este moderna! Ridicol!! Repet, lasati-va, va rog, de sport si continuati cu anchetele care infiereaza practicile inumane din sistemul sanitar! O.

Catalin Kirita  •  10 august 2016, 14:50

ai tot respectul meu ptr. munca ta,eforturi si rezultate...iar,emotiile tale mi-au starnit si mie emotii...printre purinele stari avute uitandu-ma la J.O.

NoName  •  10 august 2016, 15:10

@Augustus : interesant, dar toti oamenii fac eforturi, amice, me and you included. Unii aleg sportul ca sa-si urmeze destinul, altii ca sa FORTEZE spre un destin mai bun. Cine isi mai aminteste azi de Maria Cioncan, nu-de-foarte-mult disparuta noastra care, dupa ce castigase bronzul la Atena, spunea plangand : "Am scapat de opinci!”. O fata saraca din Ardeal, care "isi scosese familia din foame", sacrificandu-se cu un pret urias pentru un singur luptator, pret care insa, daca ar fi fost impartit la numarul de ignoranti-veseli-din-spatele-tastaturii-lor, ar fi destul pentru o natie intreaga sa iasa din mirosul de mici si zgomotul de manele. Ar fi incetat, poate, "ragaiala romaneasca". Si s-ar fi restaurat, poate, decenta romaneasca, facuta disparuta tragic imediat dupa perioada interbelica. Respect, Corina Caprioriu, nu conteaza o ratare ! Sa stii ca multi dintre noi, simplii privitori, avem idee despre cat ai sacrificat pentru clipele in care ai concurat, chiar daca s-a terminat altfel decat am fi vrut cu totii. Ai luptat cu cei mai buni din lume, un nivel cu care nu stiu cati dintre noi se pot lauda. PS Continui sa cred ca "GSP" vine de la -as zice- "Gazeta ***", ca retragerea din publicistica a dlui Ioanitoaia ca si a altora ca el (CTP, de ex) ar merita onoruri nationale si ca dl. Tolo aici-de-fata ar trebui poate sa se abtina de la a mai aduce atata lumina poporului, avand in vedere negurile din care provine. Meritele raman ne-contestate, firesc.

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

kid  •  10 august 2016, 15:14

Respect Corina!

DonVega  •  10 august 2016, 15:20

@denis Mândria nu se măsoară în medalii ... hunule.

alin  •  10 august 2016, 15:22

toti romani se zbat pentru a realiza cv

Odette  •  10 august 2016, 15:38

Departe de mine gandul de ati da vreun sfat in legatura cu jurnalismul. Tu esti jurnalistul si nu unul oarecare, ci cel mai bun si cel mai onest, singurul pe care eu nu l-am injurat niciodata pentru ca nu am avut motive. Si tare imi place sa critic cu duritate propagandistii care-si spun ziaristi. II consider la fel de vinovati ca politicienii, pe multi dintre ei chiar complici. Totusi, consider ca ar fi trebuit sa astepti sa faci aceasta inregistrare cu Caprioara si apoi sa scrii despre ea intr-o maniera emotionala sau cum voiai tu. Ea e mult mai convingatoare ca tine fiindca o vedem si o simtim cu apasarile si gandurile ei. Asa, ce-am vazut eu zilele astea? Andreea plangea, Caprioara plangea, iar tu boceai. Prea mult pentru gustul meu. Toti sportivii isi sacrifica tineretea, copilaria, multi oameni au relatii la distanta care nu sunt deloc usoare, din diverse motive. Dar ei trebuie sa stie ca suporterii sunt o specie absurda, asa cum am mai zis. Si eu sunt asa. Cand sunt invingatori, vai!, ce frumoasa si ce desteapta e Corina! Daca pierde, dam cu ea de pamant! Imi place ca i-a revenit zambetul. Si vreau sa-i spun ca in fiecare om este un Invins care, de cele mai multe ori, pune conditii Invingatorului!

DAN  •  10 august 2016, 16:54

Nu trebuie sa te justfici .O cistigat la ciupiala (o fugit tot timpul).Succes in continuare

stefanita  •  10 august 2016, 17:14

Succes in continuare, Corina! Si tuturor sportivilor nostri de la Rio.

Florin  •  10 august 2016, 19:16

Draga Corina, Tot respectul pentru cariera dvs. Sacrificiul se cerea in era sovietica. Acum sportul se face din pura pasiune si placere. In acest context un campion olimpic nu foloseste cuvantul sacrificiu. Este un act de normalitate asumat. Prin munca si pasiune se ating obiective. Sportul profesionist nu se face prin selectia impotriva vointei (cum auzeam nostalgicii comunismului povestind), dar prin autodescoperirea fiecaruia catre ce-i place cu adevarat. Din cauza aceasta sportul nostru a mers din inertie dupa 89. E de fapt o tranzitie lunga care necesita schimburi de generatii, generatii care inca functioneaza dupa un sistem disparut.

Odette  •  10 august 2016, 21:26

@NoName, ce merita, mai, CTP? Onoruri nationale? Simt asa o enorma sila...Ti-as spune eu ce merita acest manipulator de cea mai joasa speta! Ce-a facut CTP de 26 de ani? A scris compuneri de prostit prostii si s-a autodeclarat guru. Multi s-au uitat in gura lui fiindca atat ii duce capul chiar si ziaristii. A dezinformat si a manipulat in interes propriu si n-a facut in viata lui de ziarist o investigatie care sa aduca lumina poporului. La ce este el bun? ***! Dar uite ca unii dintre noi am vazut ce-i poate pielea aia de sarpe viclean. Nu merge cu vrajeala la toti. Nici nu mai vreau sa discut de acest personaj lugubru, dar mi-ai facut o mare sila. Mai bine dai buna ziua la gaste decat sa visezi onoruri pentru cai morti! Si de ce spui ca Draga Tolo provine din nu-stiu-ce neguri? Iar incepeti cu diversiunea? Discredita-l, discreditati-l, poate ramane ceva, nu? Si asta fiindca e singurul care a adus lumina poporului cu investigatiile lui. Ma mir ca nu ti-e rusine!

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  10 august 2016, 21:54

OK! N-am gasit alta rima pentru acest personaj.

Comentează