Radio, în prealabil, România

Cum arată cercetarea disciplinară de la SRR împotriva propriilor jurnaliști care și-au acuzat conducerea de cenzură

vineri, 23 septembrie 2016, 3:57

”Doamnă avocat, nu sîntem la un interogatoriu!”, exclamă una dintre membrele Comisiei, reprezentanta de la Resurse Umane.

”Atunci vă rog să consemnați corect în procesul verbal”, ripostează avocata. ”De patru luni îl țineți pe domnul Alexandru Rusu, care e clientul meu și angajatul dumneavoastră, în tensiune!”, adaugă ea.

Pe ușă scrie ”Sală de curs”. Poate altădată.

Acum, atmosfera este una de proces.

Presa asistă la ședința comisiei constituite la Radio România împotriva a doi angajați: Alexandru Rusu și  Cătălin Gomboș.

Stabilită prin ordinul președintelui Ovidiu Miculescu, ”dar hârtia a semnat-o alt director, că el nu se expune”, șoptește un sindicalist, chestia se numește Comisia  de Cercetare Disciplinară Prealabilă.

”Care e diferența dintre cercetare și cercetare prealabilă?”. Conform regulilor radioului, prealabil înseamnă că acum se discută dacă există un temei. Dacă temeiul se confirmă, cercetarea avansează.

Deocamdată sîntem în prealabil.

”Prealabil” e un cuvînt îndrăgit aici, la radioul public românesc. În ultimii doi ani, între cei 2.300 de angajați și conducere au loc sute de procese, comisii și cercetări prealabile.

Jurnaliștii ajung la 10 dimineața la poarta Societății Române de Radiodifuziune.

De intrat, intră la 11:10, cînd ”deja  prima ședință s-a încheiat”, după cum anunță, cu regret, Valentin Marin, șeful Comisiei și manager la Antena Satelor. ”Să ne grăbim, vă rog, eu mai am de făcut azi două cercetări!”, se precipită colega sa de comisie, doamna de la Resurse Umane. De luni intră în concediu.

Jurnaliștii care au venit să relateze sînt nedumeriți. Dialoghează cu Gianina Negreanu, fostă vicepreședinte al Forum Invest și acum director adjunct de marketing și comunicare la radio:

-Nu vă supărați, de ce ne-ați ținut o oră și ceva la poartă pînă s-a terminat prima cercetare?
-Așa e la noi, nu știți?!

-Cum așa e la dumneavoastră? Nu sîntem la radioul public?
-Există proceduri. În mod normal o vizită se anunță în prealabil.

-Există trimisă de ieri o hârtie către SRR. Deși nu era nevoie! Dacă un jurnalist vrea să intre în Radio România să facă un interviu cu cineva, cu cît timp înainte trebuie să anunțe?
-V-am spus. În prealabil.

-Lucrăm în presă. Lucrăm cu știri care se petrec de la o oră la alta. Ce înseamnă în prealabil?
-Uitați. Trebuie anunțat întîi directorul de Resurse Umane.

-Ca să intre cineva în clădire?!
-Da. Pentru că el e impropriu numit director de Resurse Umane. De fapt, se ocupă și de jandarmi, de acces, de pază. El trebuie să-și dea aprobarea. Apoi își dă aprobarea și a doua persoană. Cea în subordinea căreia e omul cu care trebuie să vorbiți.

Toată lumea e nervoasă, de parcă au ieșit djinii din lampa de chihlimbar.

Dintr-o dată, ședința de cercetare prealabilă se reia. Pentru că părțile nu se înțeleg pe procesul verbal. Vocile cresc.

De fapt, de ce sînt aici Alexandru Rusu și Cătălin Gomboș, ultimul vorba vine că e, pentru că așteaptă încă la poarta instituției pînă îi vine rîndul?!

În primăvara acestui an, Radio România a pornit o campanie editorială împotriva schimbării legii de funcționare a propriei instituții, propusă în parlament.

Din relatările radioului public, rezulta că toată țara, de le asociația crescătorilor de bovine și pînă la mari personalități, vrea ca lucrurile să rămînă la Radio așa cum sînt. Nici o schimbare. Rezumatul poveștii a fost realizat de pagina de media.

20 de milioane de euro pe an cheltuiesc împreună toate radiourile private din România, bani proveniți din publicitate

50 de milioane de euro pe an cheltuiește Radio România din taxa venită de la cetățeni, pentru cele trei posturi ale sale

În două dezbateri Frontline, mai mulți ziariști de la Radio România au povestit situația unor colegi ai lor care sînt puși să difuzeze pe post aceste știri, debalansate.

Folosindu-se de legea avertizorului public, care permite oricărui angajat de la stat să reclame ceea ce i se pare nu doar ilegal, ci și iresponsabil, ei au ridicat în dezbatere publică următoarea idee: este oare misiunea Radio România aceea de a-i promova propriile interese pe post și pe acelea ale conducerii, vizată de o eventuală schimbare de lege și de organizare?!

Redactorul șef al știrilor de la radio, Nicu Popescu, i-a reclamat pe cei doi conducerii, apoi Ovidiu Miculescu a dat ordinul cercetării preliminare și așa au ajuns Rusu și Gomboș în fața Comisiei. Nu o dată, de două ori.

Prima cercetare s-a încheiat cu absolvirea lor. Acum e a doua oară pentru aceeași temă, după cum atrag atenția Active Watch împreună cu alte ONG-uri,

De asta sînt cei doi aici.

Au trecut trei ore de tensiune. Cei din Comisie spun că vor rămîne în cercetare prealabilă pînă pe 5 octombrie ”pînă vom afla dacă domnul Rusu poate fi considerat avertizor public”. ”De ce să nu poată fi considerat?!”, se înfierbîntă cei doi avocați.

Aproape că se țipă. De trei ore e așa.

”Nu știm dacă domnul Rusu e avertizor public! Vom solicita o poziție de la Departamentul Juridic”, spune Comisia. ”De ce nu ar fi avertizor public?”. Cînd ușa se bălăngăne, de afară se aude un cîntec fermecător.

În stînga se întinde curtea interioară a radioului, al cărei gard are coroană oțelită, cu sîrmă ghimpată înaltă de un metru, ca la pușcărie. De unde vine melodia? Decorul e suprarealist.

Urci scara veche, urmînd sunetul care se răsucește și dai cu ochii de peste 100 de interpreți chinezi, care-ți zîmbesc politicoși. Repetă pentru festivalul de muzică.

Ieși din nou în hol. Pe lîngă tine trec jandarmi cu pistolul în toc. Arpegiile continuă nestingherite. Dincolo de geam se țipă.

”Sîntem o țară de avertizori!”, spune Valentin Marin, șeful Comisiei. ”Tocmai că nu sîntem, deși ar trebui să fim, că ne dă voie legea”, răspunde unul dintre cei de dincolo de masă. ”Noi sîntem jurnaliști, avem și emisiuni de făcut”, insistă șeful de la Antena Satelor.

Muzica ia o pauză.

”Mă consider vexat că unii din CNA consideră că la Radio România e stalinism”

-Domnule Miculescu, nu e un consum de energie fabulos să vă cercetați mereu disciplinar oamenii din redacții?
-Există proceduri. Așa e la stat. Orice reclamație trebuie luată în calcul. Unele sînt prostii, altele sînt serioase, dar noi sîntem obligați să le tratăm pe toate cu seriozitate. După faza preliminară, rămîn cele serioase.

-Și faptul că doi angajați au reclamat abuzuri legate de campania împotriva schimbării legii  e serios?
-Nu cunosc cazul așa, pe repede înainte. V-am răspuns cum stau lucrurile în principiu, înțelegeți, vă rog!

-Dar CNA v-a avertizat pentru acea campanie? Cum vă simțiți ca șef al Radioului Public după avertismentul CNA?
-Pînă acum ați văzut că n-am comentat. Dar da, mă consider vexat că unii dintre cei de la CNA au achiesat la ideea că aici, la Radio, e stalinism. Cum să fie așa?! Inițial au vrut să dea o sancțiune, dar juridicul lor i-a tras de mînă pe cei de la CNA și le-a zis – măi băieți, nu aveți dreptate! Apoi au inventat un text! Nu e o sancțiune. Iar ceea ce a scris CNA am contestat în justiție. Ca să fim preciși.

”Eu de la început nu m-am amestecat în chestiile editoriale. Nu doar că nu m-am amestecat, dar nici nu m-am apropiat, ca să nu fie probleme și interpretări, așa cum înțeleg că au fost înaintea mea cu Șeuleanu și Țoghină” Ovidiu Miculescu, președinte al SRR

-Oamenii aceștia acuză cenzură într-o campanie editorială.
-N-are voie Radio România să-și susțină poziția și realizările?

-Nu de asta vă dau oamenii taxa!
-Nu e adevărat nimic în legătură cu cenzura. Nu vă supărați, noi avem și cazuri de bolnavi psihici pe aici, printre angajați, care fac sute de reclamații. Nu e adevărat! Sigur că e un consum enorm de energie inutilă. Eu ceea ce vă spun vă pot și dovedi. 2015 a fost al treilea an cu profit al radioului. La anul, la noi, în București, vor veni pentru prima oară în Europa de Est toți reprezentanții televiziunilor și radiourilor publice din lume! E o conferință în care se iau decizii, nu așa, o simplă vizită. Pe cuvînt că uneori îmi spun că nu merită pur și simplu toată această muncă!

-Dacă nu merită de ce nu vă lăsați?
-La această întrebare vă voi răspunde altădată.

Sunetul unui flaut trece strada Temișana.

Rezultatul cercetării s-a amînat pentru 5 octombrie. Se așteaptă poziția Departamentului Juridic.

Pînă atunci, conceptul de presă preliminară, presa cu anunț dinainte, presa cu aprobare anticipată de sus continuă să facă legea în acest sediu istoric, unde radioul public va sărbători în curînd decenii de cînd n-a deranjat pe nimeni printr-o știre.

Vezi pe Hotnews și relatarea lui Costin Ionescu sub titlul „Radio Kafka”! Imagini filmate în materialul de pe The Epoch Times al lui Matei Dobrovie. Și articolul din pagina de media scris de Carmen Maria Andronache.

.

 


Comentarii (51)Adaugă comentariu

Teodor S.Bogluț  •  30 ianuarie 2017, 20:06

Radio Romania Actualități este în cădere liberă ! O spune un FAN al RRA și TVR, AMBELE in egală măsură , bunuri , branduri naționale ! Este necesar să luăm atitudine ........... Celor ce la RRA , le plac doar ascultătorii care îi laudă ...... primul semnal NEGATIV al RRA , ex. Dragii.....prieteni de la 10, Rusu E de la MATINAL , care a murit lent, decând E Rusu acolo( vezi pe google, MOARTEA MATINALULUI - RRA) Acesta fiind al doilea și ff important semnal NEGATIV al RRA , fiind o emisiune STRATEGICĂ pentru orice post de radio ! Este trist că cel puțin două posturi de radio transmit MATINAL , mult....mult peste ce poate Rusu E. chiar și Radio Reșița, cu matinalul lor ( in luna iulie 2016) era mai atractiv , era ca a doua cafea , ascultîndu-i ! I-am lăudat , cu mulțumiri la timpul potrivit ( bineînțeles că RRA - matinal a... tăcut ! ) .......VOI REVENI cu alte puncte NEGATIVE ale RRA ! ing. Teodor S.Bogluț Oradea și........LA MULȚI ANI BUNI !

Comentează