Sanofi-Zentiva recunoaște informațiile publicate în ziar și pledează ”nevinovat”, prin interpretarea Legii Sănătății

Cea mai mare firmă de medicamente din România admite că nu a declarat MInisterului Sănătatii cea mai mare plată către un doctor, dar, în stil trumpist, spune că nu contează pentru că a făcut-o pe ce siteuri a vrut ea!

miercuri, 9 noiembrie 2016, 12:30

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

 

Sanofi-Zentiva reacționează.

Ieri, după publicarea celui de-al treilea articol care descria prezența directorului medical de la ”Ana Aslan” în Consiliul de Administrație al Zentiva, compania trimite ziarului un comunicat.

Zentiva susține că (1) ”Prezența directorului Gabriel Prada de la ”Ana Aslan” în CA ”nu este o funcţie managerială vizată de normele legale care reglementează situaţiile de incompatibilitate”, (2) ”nu au existat relaţii comerciale de distribuţie între Zentiva SA şi Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan” de natură să genereze potenţiale conflicte de interese sau de natură etică” și (3) ”considerăm că acţiunea de transparentizare este deja îndeplinită”, prin faptul că a publicat pe site-ul său și a trimis către Bursa de Valori prezența directorului în CA.

Iată mesajul integral al Zentiva:

Clipboard01-3

Zentiva confirmă ceea ce a publicat Gazeta Sporturilor.

Pus în fața faptelor, liderul pieței de medicamente din  România citește  în cheie proprie legea și codurilor industriei pharma.

Cum stau  lucrurile?

Argumentul 1 al Sanofi-Zentiva

Cînd susține că ”prezența directorului Gabriel Prada nu este o funcție managerială vizată de normele care reglementează situațiile de compatibilitate”, Zentiva pretinde că membrilor din Consiliile de Administrație nu li se aplică legea precum ”persoanelor care ocupă funcții specifice comitetului director”.

Art. 181, alin. (9) din Legea nr. 95/2006 spune că dacă ești manager la un spital de stat nu poți fi, în același timp, manager sau ”persoană care ocupă funcții specifice comitetului director”.

Prima instanță l-a găsit pe Gabriel Prada incompatibil și în conflict de interese

Pe Art 181 asta s-a bazat ANI cînd l-a trimis în judecată pe Gabriel Prada.

Directorul a contestat.

Gabriel Prada a pierdut în primă instanță, la Curtea de Apel și acum se judecă la Înalta Curte.

În continuare însă, pentru Zentiva, Gabriel Prada nu trebuie privit drept ”o persoană care ocupă funcții specifice comitetului director”.

Compania farmaceutică îl descrie drept ”membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație”, conturîndu-l pe doctorul Prada și pe ceilalți membri din CA ca pe membri într-un fel de ”Advisory board”.

Nimic nu e întîmplător.

Este Consiliul de Administrație al unei mari companii pharma un Comitet Consultativ?

Potrivit codului etic al ARPIM și conform legii, dacă doctorul Prada ar fi consultant într-un ”advisory board”, atunci nu ar fi în conflict de interese.

Numai că, potrivit legii din România și conform întregii literaturi economice, Consiliul de Administrație este considerat ”legal board of directors”, spre deosebire de ”honorary advisory board”, care are exclusiv un rol consultativ.

Diferența este atît de mare încît ea străpunge liniștea zăpezilor eterne ale birourilor avocaților de 500 de euro pe oră care au născocit comunicatul pentru Zentiva.

În calitate de membru al CA și conform actului constitutit al Zentiva, Gabriel Prada:

Sînt acestea atribuțiile unui consultant?

Așa sună drepturile și obligațiile unui for onorific?

Cineva primește 500 de euro pe oră pentru ca să descopere, să susțină și să redacteze pentru public un asemenea argument!

Argumentul 2 al Sanofi-Zentiva

Din martie 2011 și pînă azi, Gabriel Prada a îndeplinit funcția de manager și apoi director medical la Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” în paralel cu cea de membru în CA la Zentiva, companie din grupul Sanofi.

Conform răspunsului multinaționalei ”nu au existat relaţii comerciale de distribuţie între Zentiva SA şi Institutul ”Ana Aslan” de natură să genereze potenţiale conflicte de interese sau de natură etică”.

În primul rînd, conform legii, a fi în conflict de interese nu înseamnă ca trebuie să faci ceva sau să se întîmple ceva. E suficient să existe riscul rezultat din situație, din postură.

Numai faptul că directorul Gabriel Prada discuta într-un loc despre interesul unei firme de medicamente, iar în altul asista la strategiile publice de sănătate și la încercările de coborîre a prețurilor este, conform ANI, împotriva legii.

Vorba ministrului Vlad Voiculescu: ”Incompatibilitățile și conflictele de interese sînt văzute de orice om cu mintea limpede”. 

Costul spitalului public este venitul firmei private. Este un lucru normal. Anormal e cînd aceeași persoană reprezintă ambele interese.

E adevărat că azi noi trăim mai mult și cu mai puțină suferință fizică și ca urmare a inovațiilor firmelor de medicamente. Pasiunea pentru cercetare și eficiența lor economică sînt puse în legătură.

Dar e la fel de adevărat că, dacă firmele nu sînt cu adevărat responsabile, pierdem toți.

Prețuri mari sau prețuri mici

Cel mai simplu mod de a vedea cum funcționează lucrurile.

În ultimele patru comunicate, ARPIM, asociația care reprezintă pe Sanofi și pe ceilalți producători internaționali de medicamente, se ceartă pe bani cu Guvernul și cu Ministerul Sănătății.

Ministerul cere reducerea prețurilor la medicamente.

Firmele sar că așa ceva nu e posibil așa ceva.

Titlurile ARPIM sînt: Criza medicamentelor este accentuată de metodologia de prețuri recent propusă de autorități, ”Asociația solicită retragerea…”, ”Scrisoare deschisă domnului prim-ministru Dacian Cioloș…”.

Termenii folosiți de industria pharma sînt tabloidali.

Marile firme acuză Ministerul Sănătății că ”agravează starea de sănătate a populației României”, că ”ia măsuri neconstituționale!” și, de aceea, ”propunerea trebuie urgent retrasă!”.

De partea cui a fost Gabriel Prada în toată această dezbatere? Concret! De partea spitalelor și ministerului, care doreau prețuri mai mici, sau de partea Sanofi, care dorea prețuri mai mari?!

Sau poate nici acest exemplu nu arată clar conflictul de interese.

”Nu au existat relații comerciale de natură să genereze potențiale conflicte de interese”

În toți acești ani, ”Ana Aslan” a cumpărat mari cantități de Gerovital, medicament din portofoliul Zentiva.

Că uneori există intermediari, firme de distribuție de medicamente, care iau de la companiile pharma și livrează spitalelor, nu are nici o importanță.

De exemplu, potrivit informațiilor SEAP, ultima livrare de Gerovital, contract din 21.10.2016, s-a făcut prin Farmexim, unul din liderii de distribuție farma din țară.

Drumul e clar.

Produsele pleacă de la Zentiva, iar banii pleacă de la cetățeni, ajung în spitalele publice și merg la Zentiva.

În aceste condiții, cum poți spune ”Nu au existat relaţii comerciale de distribuţie între Zentiva SA şi Institutul ”Ana Aslan” de natură să genereze potenţiale conflicte de interese sau de natură etică”?

Liderul unei industrii care netezește banii publici cu fierul de călcat ca să-i încapă în pivnițele unde se interpretează muzică gregoriană susține că nu e nici un conflict de interese să-i plătească fix pe cei care direcționează banii publici.

Da, regulile acestea sînt, cum ar zice Trump, ”nasty”.

Dar nerespectarea și, în timp, desființarea lor trădează genul de lume de care se tem oamenii acum, după alegerea de azi noapte a lui Donald Trump!

E o lume în care să nu mai conteze manualul de funcționare a democrației. O lume în care tot ce pare complicat și obositor, ”nasty politics!” a spus Trump imediat după alegeri, să fie înlocuit cu ”metode originale”.

Argumentul 3 al Sanofi-Zentiva

La întrebarea ziarului ”De ce compania nu a declarat la Ministerul Sănătății, conform legii, obiectul contractului și suma plătită directorului Gabriel Prada”, Zentiva susține că a declarat pe propriul site și la BVB. Să stea publicul liniștit, că a declarat.

Cum a făcut-o? Pe siteul corporației e postată componența Consiliului de Administrație și, în altă parte, e precizat cu cît sînt plătiți membri: 54.000 de lei pe an. E ca și cum ai fi nevoit să împerechezi două șosete despre care nu știi că le ai, dintr-o casă despre care nu cunoști unde e.

Nu asta cere Legea Sănătății, nu asta a înțeles legiuitorul prin transparență!

Legea e clară și solicită ca atît sponsorii, adică trusturile pharma, cît și beneficiarii, însemnînd spitalele și medicii, să declare contractele și sumele la minister. La Ministerul Sănătății.

Sponsorii și beneficiarii utilizează niște matrice speciale de raportare. Pentru ca, mai apoi, aceste declarații să ajungă pe siteul Autorității Naționale a Medicamentului.

Altfel, de ce o mare companie își poate permite să posteze unde vrea informația, iar medicii să fie obligați să le raporteze către Ministerul Sănătății și nu pe pagina personală de Facebook?

Sau pe twitter. Sau pe Instagram. Sau pe siteul lui Trump, că tot intrăm într-o nouă eră internațională, în care regulile democratice sînt în pericol. Serios, acest răspuns e un trumpism prin definiție.

Dacă nu vă convine, intrați la siteul corporației și la Bursă și căutați să găsiți informația despre contractul lui Gabriel Prada cu cea mai mare companie de farmaceutice din România!

E simplu, spune Sanofi-Zentiva.

Asta e tot ce aveți nevoie să auziți acum, că e simplu, trageți un pic de voi!

CITEȘTE ȘI:


Comentarii (22)Adaugă comentariu

Lucka  •  9 noiembrie 2016, 12:43

Felicitari pt articol ! Dar cred ca riscati foarte mult , probabil ca aceste firme cu acesti avocati de 500€ pe ora o sa va hartuiasca in justitie , pe motive puerile , doar ca sa va linisteasca . Sper ca NU ! Mai ales ca aveti de partea Dvs sunt milioane de cititori !

Stefan  •  9 noiembrie 2016, 12:44

Cred ca se pot face niste studii de toata minunea despre coruptie si respectul legii in Romania. Si analizand fiecare caz in parte, in mod cert cred ca exista un tipar similar al reactiilor in aproape toate cazurile. Uneori ma intreb daca exista ceva indreptar universal pentru astfel de situatii. Cat despre Trump, este o lectie dura, la fel ca multe altele, incluzand alegerile din Austria, Brexitul. Cine are ochi invata, cine nu, o sa culeaga laurii intre ghilimele. Angela Merkel cred ca e prima vizata in tara ei. Ea si partidul ei. Ne lipseste fix o Germanie condusa de radicali, si Merkel incet incet asta face in special cu politicile ei fata de imigranti, ii impinge pe nehotarati spre radicali pe termen scurt, si pe termen mediu lung Dumnezeu cu mila.

Valentin  •  9 noiembrie 2016, 12:45

no one cares right now :)

Stefan  •  9 noiembrie 2016, 12:51

Si daca tot e offtopic, off topic sa fie. Greseala democratilor a fost ca au avut doi candidati principali total nepotriviti, un mos fara vana si o tzatza cu o aura negativa inclusiv in randul democratilor care a ajuns candidata pentru ca Bernie e mosul de care vorbeam, si pentru ca a profitat de relatiile familiei si de istoricul sotului. Ca altfel nu avea ce cauta nici ea acolo, nu ca Trump ar fi avut. Greseli negreseli lumea intreaga incepand de azi se va schimba radical. Restul radicalilor din lume au o platforma solida pe care sa construiasca.

ionut  •  9 noiembrie 2016, 13:15

asta e, sa vedem acum de unde mai iei aspirina... :)... keep up the good work!!!

dan  •  9 noiembrie 2016, 16:38

Subiectul este neinteresant,nu vedeti ca deja nimeni nu mai citeste?Gasiti subiecte de interes national, nu jucarii.Lucka as vrea sa ne spui care sint milioanele de cititori,ca nu am vazut mai mult de 100 de comentarii,la articolele scrise aici?Mi-am pierdut timpul aici degeaba.

o femeie  •  9 noiembrie 2016, 18:29

si uite asa se explica preturile umflate ale unora din medicamente.... Eu ma distrez sa vaz cati bani au incasat /cheltuit pe fundul unor medici ce ies in presa ... http://web.anm.ro/L95/sponsor_list.asp

Costi  •  9 noiembrie 2016, 19:58

Buna seara domnule Tolontan, va felicit pentru anchetele facute, dar personal cred ca sunt facute cu directie. Va exemplific de ce: Apa Nova ne *** aprox. 1 leu la m3 de 10-11 ani conform anchetelor facut de politie (banii platiti la noi se duc afara), sper ca stiati ca in secolul XXI se poate sta la bloc fara apa rece. Sper ca stiti de bolile care pot intervenii datorita opririi apei. Astept raspuns la ancheta dumneavoastra. Enel *** pe fata taxa verde si celelalte rubrici care nu o sa inteleg niciodata ce reprezinta. Mai nou ni s-au alaturat altii "ENGIE", astia sunt tinerii *** decat de vreo 4 luni, factura aceeasi chestie, daca nu ai studii de specialitate, nu o poti citi. Va reamintesc ca toate aceste societati mai sus exemplificate au fost construite de poporul roman si vandute de hotii de care dumneavoastra scrieti numai unde va convine. Sa stiti ca aceste societati au NENOROCIT o gramada de oameni care nu au nici o vina ca s-au nascut in Romania. Daca va considerati corect luati si aceste societati la purificat. Mai va spun in caz de nu stiti ca noi suntem actionari la Apa Nova reprezentati de primaria generala care dicteaza si preturile ***, daca te duci la ei sa le ceri o explicatie de pret sau de consum esti tratat precum un infractor. Sper sa ne ajutati cu o ancheta mai ampla macar la Apa Nova, care pentru noi inseamna viata si sanatate. Cu multumiri, Costel,

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Matache Macelaru-Furculisione  •  10 noiembrie 2016, 1:04

Domne Tolontane, lasa bobocule oboselile astea care nu intereseaza pe nici un iubitor al sporturilor si al blogului matale sportiv. Hai monser ca a iesit legionarul moscovit Trump, inamicul progresistilor, inclusiv swedezi. Acuma poti sa dai drumu la ancheta, sa vedem ce merite a avut Grig Bivolaru amicul copilelor si al spiralelor, de a binemeritat pentru ca sa primeasca azil politic de la Imparatul Swediei, acelasi care a medaliat-o pe madam Codruta pentru anticoruptiune. Hai ca sa putem pentru ca sa curatam medalia *** de mi-ai cenzurat-o data trecuta.

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Sorin  •  10 noiembrie 2016, 6:43

Mulțumim sincer pentru eforturi și pentru asumarea riscurilor generate de aceste demersuri. Sper ca aceste investigații jurnalistice curajoase sa constituie exemple pentru tinerii jurnalisti și institutia asta (presa) sa considere "mersul după sistem" ca fiind o datorie deonrologica.

Liana  •  10 noiembrie 2016, 8:30

Articolul dvs. e excelent, fiindcă ați explicat cât se poate de clar conflictul de interese în cazul dlui Prada. În legătură cu articolele anterioare despre legătura directă și imorală dintre industria farma și medici, aș putea spune că situația este exact ca și în cazul Hexi Pharma: statul român este 100% vinovat, fiindcă le cere medicilor să fie bine pregătiți profesional, dar nu le oferă nici o șansă să poată să facă acest lucru. Cum să înveți despre cele mai bune sau mai noi diagnostice, tratamente, examinări de laborator și să exersezi tehnici sau metode moderne medicale, când o carte de medicină editată în străinătate e foarte scumpă, de un congres internațional nici nu te atingi, iar participarea la congresele din România necesită mari sacrificii personale? Până în 2012 eu m-am descurcat cu site-ul gigapedia, de unde descărcam gratis online cărțile noi medicale apărute în occident. Era o ilegalitate la care eram forțată să apelez din lipsă de bani. M-am simțit întotdeauna prost pentru că am făcut acest lucru. Dar acolo erau 37000 de cărți medicale bune, în limba engleză, pe care nu mi le-aș fi permis niciodată. Și am făcut această hoție de dragul pacienților mei, pentru ca să-i pot trata. Prin intermediul acestor cărți am reușit să salvez pacienți care azi ar fi fost morți sau ar fi avut o viață cumplită. De ce ceilalți colegi români nu au citit aceste cărți? Pentru că nu au avut acces la ele în mod legal. În februarie 2012 site-ul gigapedia s-a desființat la cererea editurilor. Mi se pare normal. Dar eu am rămas fără cărți noi și zi de zi mă gândesc ce e de făcut. Nu am fost sponsorizată niciodată de nici o firmă, pentru că acest lucru mi se pare și mai imoral decât descărcatul gratis de pe internet și l-am refuzat. Dar cred că colegii mei medici se lasă sponsorizați gândindu-se și ei la pacienții lor. Pentru că nu poți să-i spui pacientului: ”știi, eu sunt un om sărac și statul român nu mă ajută să te ajut, așa că n-am ce să-ți fac”. Ți se rupe inima să nu faci tot ce poți pentru ca să îl ajuți. Trebuie să te zbați să ai de unde învăța. O colegă medic care lucrează în Australia îmi spunea că ea primește de la statul australian pe lângă salariu și câteva mii de dolari pentru a merge la congrese, a-și cumpăra cărți de specialitate și a participa la cursuri de perfecționare. Această sumă destinată de către stat perfecționării medicului este atribuită individual (nu trebuie să ai pile la șeful spitalului pentru a o primi) și permite accesul oricărui medic australian la informații medicale de ultimă oră, indiferent că lucrează într-un spital sau într-un sat uitat de lume. Așa mi-a spus ea, nu am verificat. În România doar industria farma îl ajută pe medicul obișnuit să se perfecționeze. Statul român nu îl ajută deloc. Zero. Aici este durerea, că până și rechinii farma sunt mai de omenie decât Ministerul Sănătății și renunță la niște firimituri din profiturile lor pentru a le oferi și medicilor ceva. Și medicii acceptă cu umilință aceste firimituri pentru a-și putea trata pacienții mai bine. Excepția aici e cazul doctorului Prada, care e într-adevăr un om care nu face ilegalități de dragul pacienților, ci pur și simplu de dragul buzunarului său.

Liana  •  10 noiembrie 2016, 8:41

Îmi cer scuze pentru greșelile de redactare pe care le fac și când recitesc textul deja trimis e prea târziu să corectez: d-lui, nicio etc. Scuze. Sper că cititorii vor înțelege mesajul.

Alexei  •  10 noiembrie 2016, 10:04

Referitor la punctul 1: cf legii 31 a societatilor comerciale sunt doua tipuri de administrare: consiliul de administratie unde toti membrii sunt administratori si nu exista membrii neexecutivi si consiliu de supraveghere cu comitet director. In consiliul de supraveghere sunt membrii neexecutivi dar membrii consiului director sunt executivi adica administratori. Forma de conducere este definita de catre statutul societatii si poate fi doar una din cele doua variante. Eu as intreba AGA care este cea care aproba componenta si remuneratia membrilor ce verificari de incompatibilitate s-au facut in vederea numirilor

Cătălin Tolontan  •  10 noiembrie 2016, 10:22

@Liana: aveti dreptate, pentru relatia cu firmele ultimii responsabili sint medicii. Si primul care ar trebui sa se ocupe este statul. Pentru bugetul sanatatii, 5 milioane de euro pe an, cit rezulta ca au dat primele cinci firme ale lumii pentru deplasari, conferinte, etc, este o suma insignifianta. Iar beneficiile ar fi majore pentru ca s-ar clarifica o relatie delicata. Spitalele trebuie sa plateasca pentru pregatirea profesionala a medicilor, pentru carti, conferinte, studii. Iar marile companii au si ele o uriasa responsabilitate. De aceea elaboreaza si coduri etice, pentru ca stiu ca in tarile sarace medicii sint dependenti de ele. Uneori le respecta. Alteori, actioneaza ca in cazul de fata. Dar daca media nu sta cu ochii pe ele, tendinta e sa nu le respecte, pentru ca e mai greu si mai scump sa le respecti.

Cătălin Tolontan  •  10 noiembrie 2016, 10:26

@Costi: ne reprosati ca nu ne ocupam de investigatii la Enel, Primarii, Apa Nova. E adevarat. Nu ne ocupam pentru ca nimeni nu se poate ocupa de tot. Dar puteti face alceva, in calitate de cetatean. Singur sau impreuna cu alti oameni scrieti catre TVR si RRA, pentru care platim cu totii taxe. Ei sint 5.000 de angajati. Noi sintem 90. Si cereti-le sa faca investigatii. Poate se trezeste "monstrul tacut".

ionionescu  •  10 noiembrie 2016, 10:51

Ați deranjat un cuib de viespi sau un mușuroi de furnici carnivore. Dacă se creează o masă critică care să preseze politrucii semnalele voastre vor fi baza unor modificări legislative. Dacă nu se creează vom fi la fel de săraci sau mai săraci decât înainte. Bani manevrați de profitori, pensii speciale mai mari decât salariile, distrugerea clasei de mijloc, toate acestea sunt probleme pentru care trebuie să se creeze masa critică.

carmen i  •  10 noiembrie 2016, 12:17

D-le Tolontan, aveti un filtru de spam care nu lasa nici comentariile valide. Nu ati putea sa-l inlocuiti cu ceva mai mai putin agresiv?

carmen i  •  10 noiembrie 2016, 12:47

Antentie ca nu ati citat bine articolele de lege si interpretarea lor. Ati scris ca "Art. 181, alin. (9) din Legea nr. 95/2006 spune că dacă ești manager la un spital de stat nu poți fi, în același timp, manager sau ”persoană care ocupă funcții specifice comitetului director”. Nu asta spune art. 181 alin 9! In realitate acest articol arata ca membrilor comitetului director din spital (din care face parte si directorul medical) li se aplica partial acelasi prevedri de incompatibilitate si conflict de interese ca si managerilor de spital: "Dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. b)-d) referitoare la incompatibilităţi şi ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese se aplică şi persoanelor care ocupă funcţii specifice comitetului director. " Prada Gabriel nu avea voie sa fie simultan si director medical intr-un spital de stat si administrator la o firma privata, indiferent de natura ei. Daca a mai incheiat contracte cu spitalul, atunci intra si la conflict de interese pe mai multe articole de lege (legea 95/2006, legea 161/2003 si eventual codul penal). Culmea este ca doar Ministerul Sanatati si nu ANI ar fi trebuit sa se ocupe in mod legal de problemele de incompatibilitate pe legea 95, dar se pare ca nici ANI nu prea cunoaste legile. Daca vreti, as vrea sa discutam mai mult pe problema legislatiei cu privire la incompatibilitati si conflictele de interese pe legea 95/2006, intrucat articolul nu prezinta situatia intr-un mod adecvat.

carmen i  •  10 noiembrie 2016, 13:00

Ar trebui sa scrieti un articol detaliat privind rolul Ministerului Sanatatii in mentinerea personelor aflate in ilegalitate la conducerea spitalelor. Va pot furniza date despre subiect. Stiati ca exista in minister, inca din anul 2006, comisii specializate care aveau ca sarcina, printre altele, sa verifice incompatibilitatile si conflictele de interese din spitale? A fost emis si un ordin de ministru in acest sens, dar este tinut ascus fata de public ca sa nu se vada ca nu este aplicat. Afirmatia ministrului potrivit careia "legea este vaga" este o imensa ipocrizie! Ministrul sanatatii are toate parghiile legale ca sa demita imediat, fara probleme, toate persoanele aflate in incompatibilitate si in conflict de interese, potrivit legii 95/2006. Dar ministrul se cam fereste sa aplice legea, si stiu ce spun: a ignorat toate ilegalitatile de care m-am plans pana acum. Scuza ca legea e vaga este doar un pretext ca sa nu deranjeze sistemul corupt.

Liana  •  10 noiembrie 2016, 13:34

Vă mulțumesc și mă bucur pentru că stați cu ochii pe multinaționalele farma și pe sistemul medical în general. E un mare ajutor pentru toată lumea. Chiar dacă, așa cum spuneți, noi medicii suntem ultimii responsabili, totuși suntem și noi responsabili și vinovați pentru că nu arătăm întregii țări problemele reale din sistemul medical, fiindcă de multe ori ne este jenă, teamă sau deja am obosit să o facem fără succes, încât am depus armele deprimați, complăcându-ne să acceptăm modul uneori criminal în care statul român își neglijează pacienții în loc să-i ocrotească. Și nu avem coeziunea de a cere cu toții cu consecvență asumarea finanțării educației medicale continue obligatorii de către statul român. Și, ce e mai trist, unii medici obișnuiți cu lipsurile nici măcar nu-și mai pot imagina cum ar fi să fie bine. Vorba aceea: ”fiecare are fericirea pe care și-o poate imagina„.

ahuramazda  •  6 decembrie 2016, 18:45

Neavand actul constitutiv al zentiva pot sa fac doar niste prezumtii raportat la ceea ce au declarat ei si ai scris si tu. 1. Deduc din afirmatiile lor faptul ca zentiva este o societate administrata in sistem unitar (vorbim aici de consiliul de administratie respectiv director general [si sau alti directori executivi care pot avea calitatea de reprezentant legal]) si nicidecum de sistem dualist format din comitet director si consiliu de supraveghere. Avand in vedere acest aspect, este evident ca devin incidente dispozitiile art. 137-152 din legea nr. 31/1990, fapt care ar conduce si la incidenta dispozitiilor art. 143. In ceea ce priveste aceasta incidenta, probabil ca se afla in situatia aplicarii art. 143 alin. 4 din acest act normativ, fapt care conduce la delegarea conducerii societatii unui director general, iar consiliul de administratie ar ramane, cel putin, cu atributiile minimale legale obligatorii prevazute la art. 142 alin. 2 din lege. Probabil acestia merg pe premisa ca devenind aplicabile aceste dispozitii si conform dispozitiilor art. 152 alin. 1 raportat la dispozitiile art. 137 ind. 1 alin. 3 din cadrul aceluiasi act normativ conform caruia atat directorul general cat si administratorii unei societati pe actiuni suspuse unei obligatii legale de auditare nu pot incheia cu societatea respectiva contracte individuale de munca, insa exista o sincopa in logica lor dar si in raspunsul dat de tine cu privire la prima afirmatie privind incidenta dispozitiilor art. 181 alin. 9 din legea nr. 95/2006 care exclud orice alte discutii in ceea ce priveste cea de-a doua sustinere a acestora. Astfel eu nu sunt de acord cu tine ca devind incidente dispozitiile art. 181 alin. 9 din legea 95/2006 pentru ca acea dispozitie legala vorbeste de notiunea de "comitet director", notiune aplicabila in cadrul sistemului de administrare dualist, insa din punct de vedere juridic atat Zentiva cat si d-nul director Prada incalca o alta dispozitie legala si se afla in conflic de interese fiind incompatibil in a cumula cele doua functii si anume dispozitiile art. 178 alin. 1 lit. a) teza a II-a din legea nr. 95/2206 si nu dispozitie legala invocata de tine ca si raspuns la sustinerile lor, fapt care conduce la lipsa suportului logico-juridic privind atributiile acestuia in cadrul consiliului de administratie, atat timp cat acesta cumuleaza cele doua functii. Astfel dispozitiile art. 178 alin. 1 lit. a) din legea nr. 95/2006 prevde in mod clar, concret si explicit o interdictie absoluta legala ca "funcţia de manager persoană fizică este incompatibilă cu: a) exercitarea oricăror altor funcţii salarizate, nesalarizate sau/şi indemnizate,", in consecinta inclusiv cu functia de administrator in cadrul unui consiliu de administratie al unei societati din zona pharma. Astfel incat sustinerile lor nu au suport logico-juridic si nestand in picioare primul punct de vedere al lor, privind calitatea de simplu membru in CA si lipsa calitatii de membru neexecutiv in CA raportat la dispozitiile legale iterate anterior, cat si la principiul de drept conform caruia ubi lex non distinguit, nec nos debere distinguit, insa nici raspunsul tau nu este corect privind aplicarea dispozitiilor art. 181 alin. 9 din legea 95/2006, acesta nefiind incident ci fiind incident art. 178 alin. 1 lit. a) teza a II-a din legea nr. 95/2006. Iar toate celelalte sustineri ulterioare derivand din prima lor sustinere nu au nicio relevanta nefiind aplicabile raportat la interdictia legala expresa anterior iterata. Eram dator cu acest comentariu si cu aceasta explicatie atat mie cat si celor care te citesc Cataline. Bafta in continuare.

ahuramazda  •  7 decembrie 2016, 8:59

@Carmen i: Citeste explucatia mea anterioara de ce nu sunt aplicabile si incidente nici sustinerile tale. Bafta tututor.

Comentează