Viață trăită încă o dată

George Mihalache a învățat ziaristică în pantaloni scurți. Alerga prin teatrele și cinematografele interbelice, cîștigîndu-și banii întîi din vînzarea ziarelor și mai apoi din scrierea cîte unei știri despre vedete

marți, 13 ianuarie 2015, 9:58

George Mihalache a învățat ziaristică în pantaloni scurți.

Alerga prin teatrele și cinematografele interbelice, cîștigîndu-și banii întîi din vînzarea ziarelor și mai apoi din scrierea cîte unei știri despre vedete.

E dificil să ne imaginăm Bucureștiul de atunci.

Era un oraș care avea doar de la Cercul Militar și pînă la Cișmigiu, o distanță de cîteva sute de metri, pe stînga și pe dreapta, 11 cinematografe. Destinul leului a făcut ca salariile din anii ‘30 să semene nominal cu cele de azi, dar prețul la cinema pornea de la 6 lei. De fapt, toate prețurile sînt azi mai mari, de la dublu în sus.

Îi datorăm lui George Mihalache probabil cele mai vii pagini despre eroii fotbalului interbelic. Mircea David, Baratky, Albu și Sfera și-au păstrat legenda și pentru că puștiul din culisele spectacolelor a rămas, ca ziarist și autor de cărți, îndrăgostit de fotbal.

Ziariștii sportivi nu l-au iubit în mod special pe Mihalache, pentru că era un butaș straniu. Romanța în exces, cu hiperbolele vremurilor apuse. Portretele și poveștile sale nu au creat literatură premiată, dar au păstrat intactă memoria sportului. E un schimb echitabil.

Venus București juca un rol central în poezia timpului. Era echipa prefectului Marinescu. Mihalache ținea cu Rapid, casa în care a trăit pînă la finalul vieții se adăpostea sub pomii unei margini de Giulești, dar avea față de Venus respectul datorat sîngelui albastru.

Rapid era ereticul. Venus era lordul. „Negrii” se comportau ca aristocraticul acela britanic din a zecea generație despre care Bill Bryson scrie că, rămas fără slujitor, s-a îmbrăcat în halat și i-a întrebat pe musafiri de ce periuța de dinți nu face clăbuci. Înălțimea Sa nu știa cum se așterne pasta de dinți și era convins că periuța se reîncarcă singură.

Așa era și Venus. A dominat fotbalul interbelic pentru că deținea cele mai bune mijloace, oficialii și arbitrii cînd era nevoie, dar și fotbaliștii cei mai scumpi și sîrguincioși.

Cînd, după război, au apărut Steaua și Dinamo, suporterii vechilor echipe, de la Unirea Tricolor la Chinezul și la Venus, s-au simțit înșelați. Protestul lor mut s-a transmis, prin generații.

Pînă și astăzi principalul argument al Rapidului, al Craiovei și al altor echipe împotriva granzilor a rămas acela al faptului că Steaua și Dinamo s-au clădit pe ruinele fotbalului interbelic, izbit cu tîrnăcopul de comuniști.

Steliștii anilor ‘80 spuneau oricum că Becali a uzurpat legenda cîștigătoarei Cupei Campionilor Europeni. Fiecare generație își descoperă un pirat care i-a îngropat comoara. Acum, Steaua se vede reclamată și de străbunii fotbalului.

Ieri, după ce Gazeta a publicat noua siglă a Stelei, care seamănă cu cea a Venusului, asociația care duce numele legendei interbelice mai departe a amenințat cu un proces. Justiția își va urma drumul ei.

Dincolo de orice proces, istoria zîmbește. George Mihalache ar savura momentul.

Romantica siglă a Venusului se răzbună și, prin ea, o întreagă istorie. În epoca în care ai acces la orice cîmp de inspirație umană, de la New York la Hong Kong, Steaua a ales să se revendice din cavalerii negri ai Bucureștiului interbelic. Ce compliment pentru omul care a creat sigla cu 80 de ani în urmă: cineva să decidă să-ți mai trăiască viața o dată!

Comentarii (23)Adaugă comentariu

FC Vaslui  •  13 ianuarie 2015, 10:14

Cititi, va rog, aici> https://www.facebook.com/Sporting.Club.Vaslui?fref=ts

vasglo  •  13 ianuarie 2015, 10:53

Frumos eseul tau despre trecutul fotbalistic romanesc interbelic, numai ca noua emblema propusa de Steaua are o origine mult mai „pamanteasca”. Este vorba de dorinta personala a lui Becali, manifestata de multa vreme, de a avea pe emblema o stea crestina (in opt colturi) si o cruce. Sunt convins ca Becali habar nu are de fosta Venus si emblema ei. De altfel. asemanarea dintre cele doua stele se rezuma la numarul de colturi, opt, forma si culoarea difera substantial, una e neagra si cu colturi mult mai ascutite, are scris in interior „Venus”, iar cealalta e galbena, fara inscris interior. Cele doua sigle se deosebesc substantial si datorita coloritului, alb-negru la Venus si rosu-albastru-galben la Steaua, precum si altor semne heraldice si inscrisuri, respectiv crucea si acronimul „fcsb” la emblema Stelei.
In rest, o duioasa aducere aminte, pentru care iti multumesc….Si totusi,nu pot sa nu exclam: „ce ne-am face fara Steaua!!??”…….

CRI OVI  •  13 ianuarie 2015, 11:00

Frumos!

Daniel  •  13 ianuarie 2015, 11:03

Nu-mi vine sa cred ca exista banuieli cum ca Becali, Argaseala si restul au auzit macar ca a existat vreodata un club cu numele Venus Bucuresti. Este cel mai mare compliment care i se putea aduce acestei gasti. Din pacate, tare m-as mira sa aiba acoperire.

Cătălin Tolontan  •  13 ianuarie 2015, 11:13

4, daniel: un club ca steaua are multi angajati si oameni apropiati, au scos un album istoric despre steaua, fiti convinsi ca legenda venusului e cunoscuta.

Colegii mei Razvan Lutac si Remus Raureanu au reconstituit in ziarul de azi punctele stranii de contact dintre Steaua si Venus.

De pilda, in 1947 Steaua juca primul ei meci pe stadionul Venus, 0-0 cu Dermata Cluj in prima etapa a campionatului.

Colea V]lcov, legenda ca jucator a Venusului, a fost primul antrenor care a adus un trofesu Stelei: Cupa Romaniei din 48-49.

Gasiti totul in editia tiparita sau ine ditia digitala.

LEFTER POPESCU  •  13 ianuarie 2015, 11:46

.
Domnule Tolontan,

am inteles ca justitia a hotarat ca acesta echipa, care deja umbla ca o stafie prin istoria altora, sa nu mai foloseasca vechiul nume . Respectati aceasta decizie . Este foarte important pt cititori sa vada exemplul dvs. fata de justitie.

Este firesc ca atat timp cat cele doua parti nu se pun de acord sau pana ce FFN nu-si gaseste o identitate fara a apela la plagiaturi sa o numiti cum vreti dar nu cu denumirea data de armata.

Va multumesc daca intelegi aceasta hotarare a justitiei .

Va multumesc si pt omagiul adus lui George Mihalache. Chiar daca cartile sale nu au „parfumul” lui Ioan Chirila, raman pt tinerii de astazi documente autentice ale istoriei fotbalului roamanesc.

LEFTER POPESCU  •  13 ianuarie 2015, 11:50

.
…cred ca aceeasi soarta va avea si surata sa rosie .

Cătălin Tolontan  •  13 ianuarie 2015, 12:52

6, LEFTER POPESCU: Steaua va aparrea in ziar cu numele recunoscut de FRF. Deocamdata, acest nume este Steaua. Cind si-l va schimba, il vom schimba si noi.

Cornel  •  13 ianuarie 2015, 13:08

O carte scrisa foarte bine de George Mihalache este „De ti-ar spune poarta mea”, o colectie de legende despre portari de legenda romani si straini de la inceputul fotbalului pana cand a fost scrisa (cca anii ’70). Marturisesc ca am citit-o de f. multe ori in copilarie, e extraordinara! Poate ca ar fi un demers interesant ca Gazeta sa publice periodic episoade din acea carte!

ms  •  13 ianuarie 2015, 13:58

Pai fc gazde!

LFC  •  13 ianuarie 2015, 16:10

Frumos articol! Se simte mirosul romantic al vremurilor despre care doar am apucat sa citim.
O singura mentiune totusi, cu privire la ultima fraza: cel ce a creat sigla Venusului, sigur se rascoleste in mormant cand isi vede sigla furata chiar de catre cei ce au venit pe tancurile lui Stalin!

Ramon  •  13 ianuarie 2015, 16:40

Venus s-a metamorfozat in UCB, apoi Progresul ICAS (1950) – nu cel din Cotroceni. A reapărut prin 1970, ca Venus RGAB, apoi iar a apărut după 1990, dar nimeni nu mai știe de el. Mi se pare abuziva aceasta reinfiintare, cei care il revendica nu cred ca au vreo legatura cu Venusul, sponsorizat de avocatul Eladescu, apoi simpatizat de generalul Marinescu. A pretinde drepturi asupra legendarului Venus in 2015 este ca si cum fotbalistul Nicolae Iorga, care a jucat prin 2000 sa pretindă opera istoricului omonim. Nici nu stiu dacă acea stea cu 8 raze era marca inregistrata a Venusului. Oare in tara asta nu se poate genera o stemă fără a se lua din altele ? Am văzut cândva un mai al unui european care arăta că aproape toate stemele echipelor românești semănau cu cele englezești.

almaviva  •  13 ianuarie 2015, 18:32

„Pînă și astăzi principalul argument al Rapidului, al Craiovei și al altor echipe împotriva granzilor a rămas acela al faptului că Steaua și Dinamo s-au clădit pe ruinele fotbalului interbelic, izbit cu tîrnăcopul de comuniști.”

Exact de aceea nu am tinut si nu voi tine niciodata cu aceste doua emanatii comunistoide – Steaua si Dinamo! Ce frumos ar fi ca Venus sa progreseze si sa isi recapete locul fruntas in Liga I. Ar mai fi si Carmen, Chinezul, si atatea altele… Acestea chiar ar fi ‘granzi’ veritabili.

milovan_djilas  •  13 ianuarie 2015, 19:08

@Cornel
Daaaaaaa, „De ti-ar spune poarta mea” este fabuloasa. Povestirile lui Maspoli (portarul Uruguaiului in finala din 1950), Borghi (americanul care a scos tot cu Anglia, tot in 50), ca sa nu mai spunem de aproape anecdoticele episoade cu Baratky, Petschovski… superba carte!
Sau golul incasat de Birtasu de la Safranek…. copil fiind, in anii 80, am auzit o discutie la o masa in familie, intre doi unchi mai in varsta, in care au atins si subiectul acelui gol (Romania 0 – 1 Cehoslovacia, in calificari pt. WC, 1953).

Dr.Acu  •  13 ianuarie 2015, 19:19

D-le Tolontan,
Va raman indatorat in cazul in care ma puteti lamuri si pe mine, ca cititor fidel al acestui blog, care au fost in fapt dedesubturile actiunii ARMATEI in privinta emblemei. Marturisesc sincer ca nu am inteles pe deplin mobilul acestui demers.Nu pot sa cred ca „ia picat lui DUSA din senin, cum nu pot sa cred ca Ministerul planuieste sa ne mai pricopseasca cu o alta „STEA”.
Multumesc anticipat!

De citit azi – 14 ianuarie 2015 – DragosU.ro  •  14 ianuarie 2015, 6:52

[…] OPINII Tolontan: Viata traită încă o dată […]

gery76  •  14 ianuarie 2015, 7:57

-Am in biblioteca mai multe carti ale lui George Mihalache,”De ti-ar spune poarta mea”,”Il dio si diavolii din fata portii”.Arividerci Copa-Italia ’90”si ”Pacat de tine Rocky”-Rocky Marciano,carti foarte usor de citit si totusi atat de savuroase.

-Prima este o colectie de caracterizari si momente importante din cariera unor mari portari,incepand cu Zamora,Planicka, cu Pavlovici de la Ripensia,continuand cu yugoslavul Glaser ca sa numesc doar cativa din perioada interbelica,continuand cu Voinescu si Toma de la C.C.A,apoi cu Ghita si Birtasu,dar si cu o serie de portari straini extrem de valorosi precum neamtul Turek sau nordirlandezul Harry Gregg.

-A doua carte este mai mult un mega-interviu cu Mircea David-”IL-DIO”extrem de interesanta,in care acesta isi exprima punctul de vedere in legatura cu multi dintre portarii de valoare ai vremii cand era el portar activ dar si despre cativa dintre tinerii portari din momentul editarii cartii ,printre care si Raducanu,Moraru sau Iordache si Coman.

Celelalte doua carti sunt scrise imediat dupa revolutie,cea despre Rocky Marciano fiind scurta dar foarte concisa si in care se face o radiografie a cariewrei si vietii sale curmate atat de brusc la 47 de ani daca bine mai tin minte.

Dragos Ionescu  •  14 ianuarie 2015, 12:16

Ce vremuri!
https://ionescudragos.wordpress.com/

LEFTER POPESCU  •  14 ianuarie 2015, 16:19

.
Domnule Tolontan,

FRF nu a mai recunoscut numele imediat dupa decizia data de justitie . Ca dovada este renuntarea echipei la sigla de pe tricouri cat si scrierea numelui pierdut pe tabela de marcaj. Altfel ar fi pierdut meciul cu 0-3 si evident ar fi fost sanctionata cu mult mai mult. FRF nu si-a asumat niciun risc prin respectarea deciziei judecatoresti.

Respectati-o si dvs.!

Va multumesc .

magus1349  •  15 ianuarie 2015, 16:18

http://www.gsp.ro/international/campionate/declaratii-rasiste-din-partea-unui-scouter-al-lui-manchester-united-tiganii-romani-acesti-jegosi-din-estul-europei-merita-un-sut-peste-granita-reactia-categorica-a-clubului-englez-442117.html
Acum cum e treaba cu libertatea de exprimare?
Oricum, mi-an pierdut vremea. Nici de data asta nu dai vreun raspuns.

Cătălin Tolontan  •  16 ianuarie 2015, 9:05

20, amgus349: aceasta este o insulta la adresa unui grup de oameni, nu o blasfemie la adresa unui dumnezeu. Si omul are dreptul sa o creada. Sa o spuna. A spus-o. Il asasineaza cineva?

A, ca echipa lui de fotbal se delimiteaza de el, asta e altceva. E libertatea ei sa creada altceva decit crede el in libertatea lui.

parbrize  •  20 ianuarie 2015, 14:09

niste informati interesante se afla in acest articol, thumbs up

Giany  •  21 ianuarie 2015, 11:44

„La bulivard,Birjar, la bulivard!” frumoase vremuri…

Comentează