TOLO.RO
TOLO.RO
vineri, 13 martie 2015, 5:29
“Journalism is printing what someone else does not want printed: everything else is public relations”. George Orwell
De ce cred că presa nu trebuie să cedeze amenințărilor avocaților de a elimina relatările negative
Zoltan Szigheti, șeful celui mai mare agregat de publicitate din România, The Group, a trimis notificările prin care anunță că va începe un proces împotriva lui Teddy Dumitrescu și a Publicis în cazul în care acesta din urmă nu retractează afirmațiile despre ”licitațiile trucate”.
Povestea a pornit prin postarea de mai jos. Dumitrescu a susținut pe facebook că ”Elena Udrea a dat peste 20 milioane de EUR în licitații trucate de comunicare de la MDRT lui The Group”. Într-un post pe blog, legat de alt caz, am relatat marginal gestul lui Dumitrescu.
Inițial, Szigheti n-a vrut să pornească un proces, explicîndu-le oamenilor săi revoltați că ”nu acesta este stilul nostru”. Dar, după consultarea clienților, unii dintre ei l-au chemat special ca să discute tema, și pentru că în interiorul The Group angajații inistau ”să se termine cu genul acesta de acuze la adresa muncii noastre”, Zoltan Szigheti a decis să-i dea în judecată pe Teddy Dumitrescu și pe Publicis, nume din elita mondială a publicității.
Mai mult, aflați în procesul de preconstituire de probe, avocații de la ”Trăilă, Statuat, Almășan, Albulescu”amenință că vor da în judecată blogurile și siteurile dacă nu retrag relatarea postării pe care Teddy Dumitrescu a făcut-o pe facebook. Printre siteurile vizate este și tolo.ro.
Cazul este interesant. S-au înmulțit, după apariția noului Cod Civil, acest gen de somații prin care persoane sau firme cer presei să elimine relatări de fapte sau de afirmații nefavorabile lor.
Foarte calm, răspunsul este: nu elimin nimic. Și, tot calm, abia aștept să ajungem cu acest dosar în instanță. Nu mă refer la cazul afirmațiilor lui Dumitrescu, ci la cazul relatării afirmațiilor.
E nevoie de o dezbatere publică și de soluții judecătorești pe acest gen de situații.
Sîntem în pragul unor precedente periculoase. (1) Deunăzi, comentatorii TV s-au apucat să schimbe numele echipei Steaua, că așa li s-a părut că ceruse CNA. N-a mai stat nimeni să observe că CNA nu are dreptul să se amestece în comentariul meciurilor, care e un produs editorial. Televiziunile s-au predat din instinct. Jenată și ea, CNA a revenit cu precizări: fraților ziceți cum vreți că e libertate! (2) Revista The Onea eliminat de pe site un articol care a iritat-o pe Mihaela Rădulescu, pentru că i-ar fi rezumat neconform cariera.
În cazul dintre The Group – Publicis, avocații nu pretind jurnaliștilor doar ”ELIMINAREA de pe site-ul dvs a articolului mai sus menționat”, ci și ”Să ÎNCETAȚI publicarea oricăror materiale referitoare la The Group cu privire la aspecte similare (și nu numai), care sunt de natură să aducă grave prejudicii de imagine pentru The Group”.
Să o luăm de la lege. Conform unei decizii din 2014 a Curții Supreme, pagina personală de facebook este spațiu public, și nu spațiu privat. De altminteri, dacă Teddy Dumitrescu ar fi făcut afirmația în propria bucătărie, el nu putea fi dat în judecată. Tocmai esența publică a facebook îl expune pe Dumitrescu și îl obligă să probeze că The Group a beneficiat de licitații trucate de la Udrea, lucru pe care habar n-am cum îl va face.
Dar, cînd îl chemi în judecată pentru că te-a denigrat în public, nu poți pretinde, o secundă mai tîrziu, schimbarea naturii spațiului public, așa cum fac avocații de la ”Trăilă, Statuat, Almășan, Albulescu”. Și nu numai ei, că discut generic situația, nu personal.
În aceeași speță, spațiul nu poate fi public cînd îți convine și privat, atunci cînd îți dorești ca instanța să-l considere astfel. Ai pretenția să nu se vorbească în public despre ceea ce susții că te-a prejudiciat în public!
Ce a făcut Teddy Dumitrescu e ca și cum ar fi strigat într-un restaurant ”Zoltan Szigheti a furat!”. Aflat la o altă masă, Szigheti aude asta, după cum o aud cei prezenți, inclusiv un jurnalist. Cînd jurnalistul narează ce s-a petrecut, nu înseamnă că el își asumă punctul de vedere al lui Dumitrescu. Înseamnă doar că povestește ceea ce a văzut, auzit și aflat. Direct sau de la alții. În cazul acesta, ca să ieșim din cîrciumă, s-a aflat direct de pe pagina de facebook a șefului Publicis.
Din momentul în care afirmația a apărut pe facebook, spusele sînt publice și natura lor nu se schimbă, adică nu devin mai puțin sau mai mult publice, dacă le preiau tolo, pagina de media, CNN sau nu le preia nimeni. Că Dumitrescu și-a retras postul de pe facebook e treaba lui, asta nu înseamnă că n-a existat.
Ca sursă publică și în sens juridic, contul de facebook-ul lui Teddy Dumitrescu este egal cu tolo.ro și cu mediafax. E ca și cum Teddy Dumitrescu ar fi răspîndit fluturași la gurile de metrou, că toți am început așa meseriile. Cine s-ar fi putea gîndi că în 2015 poți acuza un ziarist dacă povestește purul adevăr și mai dă și o poză cu el? Trăim vremuri interesante.
Cît despre pretenția ca jurnalistul să publice doar ceea ce este adevărat, exact asta s-a întîmplat: e adevărat că cineva a postat pe facebook o afirmație despre altcineva? Este! Dacă e adevărată afirmația în sine, și nu întîmplarea afirmației, asta va trebui să probeze Teddy Dumitrescu în instanță. Însă ar fi împotriva libertății de expresie ca jurnalistul să publice doar declarații ale terților cărora el le-a stabilit valoarea de adevăr!
Situația este foarte clar tratată în jurisprudența CEDO.
”Cerința ca jurnaliștii să se distanțeze sistematic și formal de conținutul unei citări care ar putea insulta terțe persoane ori le-ar putea provoca sau ar aduce atingere onoarei lor nu se conciliază cu rolul mass media de a informa publicul cu privire la faptele, ideile sau opiniile existente în societate la un moment dat (cauzele Thoma c Luxemburgului, Radio France și alții c Franței)” din ”Limitele libertății de exprimare” de Bozeșan, Călin, Mihăiță, Militaru și Pană.
Exemplele din realitatea fizică sînt bune. Ca să nu ni se pară că lumea digitală are alte reguli, uite că apar manifestanții în fața Guvernului! Mulțimea înjură. Pe panouri scrie: ”Ponta e hoț”. În cazul în care am accepta ipoteza propusă în cazul Zoltan – Teddy, presa n-ar avea dreptul să relateze! De ce? Pentru că nu există o decizie judecătorească definitivă în care Victor Ponta să fi comis o infracțiune cu subiectul panourilor fluturate în piață.
Multe lucruri sînt pasionante în povestea aceasta. Cînd scrii așa ceva în ziar sau difuzezi la TV sau la Radio cum se poate șterge, dacă am înghiți procedeul demn de ”1984”? Că nu se duce nimeni în biblioteci să decupeze articolele, după cum pretind avocații să se întîmple în cazul siteurilor. Încă o dată: avocații o fac că așa ar vrea clienții, nu discut profesia avocaților. Dar să remarcăm paradoxul.
Nu e fascinant ca internetul, teoretic cel mai liber mediu, să fie în pericol să ajungă mult mai ușor de cenzurat, față de celelalte media, despre care tocmai am decis că sînt învechite? Plus că se mai pune o problemă: ar fi legal ca internetul să fie defavorizat față de alte media? Contează informația, nu suportul.
Mutăm cu entuziasm dreptul la informare, pe net, și aflăm foarte repede că s-ar putea ca acest drept esențial, fără de care celelalte nu sînt cunoscute, să ia oricînd calea ”găurilor de memorie” ale lui Orwell. Aici, în lumea virtuală, faptele vor fi șterse, trecutul modificat și apoi rescris, ca să nu mai apară ”gravele prejudicii de imagine”.
Am văzut cu ochii mei în tribunale cereri, cea de față e la fel, prin care reclamanții cereau jurnaliștilor să nu scrie despre ei înainte să-i întrebe. Ca și cum dacă aș scrie mîine că mailurile dintre agențiile de publicitate, cînd plănuiau să-i ia gîtul lui Zoltan Szigheti, erau de o infantilitate deprimantă pentru niște guru ai comunicării, ar trebui să le cer voie înainte să-mi formulez opinia despre ei. Și-a formulat-o Consiliul Concurenței destul!
Și aici jurisprudența CEDO este clară. Nu suni pe nimeni înaintea unei judecăți de valoare pentru că asta ar fi chiar împotriva definiței judecății de valoare.
După cum nu ești obligat ca jurnalist, ceea ce știu că sună infamant, să suni pe cineva înaintea unei relatări faptice. E bine s-o faci, dar nu e obligatoriu. Dacă ar fi obligatoriu, ar echivala, conform CEDO, cu o cenzură. ”Ce crezi, Szigheti despre ce a zis Dumitrescu?” e o întrebare care completează, dar nu schimbă întîmplarea afirmației lui Dumitrescu. Cînd The Group a făcut publică o reacție, pe twitter, am relatat-o. Dacă Dumitrescu își va cere scuze, le vom consemna. Indiferent cine va cîștiga procesul, vom povesti.
Să fim calmi. Chiar dacă tonul folosit de avocați este de o agresivitate aparte. Ei cer inclusiv ca, dacă vrei să scrii despre ”The Group”, să obții ”consimțămîntul”. Dacă nu, îți prezumă reaua-credință. Puteți citi mai jos notificarea.
Ce n-au aflat însă ei e că nimic nu se face la ordin.
”Să ÎNCETAȚI publicarea oricăror materiale referitoare la The Group cu privire la aspecte similare (și nu numai)” seamănă cu formulările de prin regulamentele fotbalistice de acum 20 de ani, de care rîdea regretatul Traian Tomescu. Cînd nu mai aveau acoperire, cei de la comisiile FRF băgau o frază cu ”și alte situații similare”. Acum ni se cere mai mult decît ”similar”. E ”similar” plus ”nu numai”.
”Nu numai” înseamnă orice. Poate va veni vremea cînd presa va înceta orice și totul.
Dar nu azi.
Conflictul boșilor din publicitate: Zoltan Szigheti îl dă în judecată pe Teddy Dumitrescu | Punctul pe știri • 13 martie 2015, 13:37
[…] By Cătălin Tolontan […]
Florian • 13 martie 2015, 14:14
Maestre sant cu tine 100%. Nici un pas inapoi. Ne-am castigat cu multe sacrificii dreptul la libera exprimare pt. a ceda in fata impertinentei unora.
dudu • 13 martie 2015, 14:27
Imi place cum ai subliniat cu rosu partea aia cu „ca jurnalistul să publice doar declarații ale terților cărora el le-a stabilit valoarea de adevăr!”
Sigur, e un truism. In acelasi timp, e de preferat ca jurnalistul sa stabileasca valoarea de adevar (sau macar probabilitatea adevarului) a declaratiilor pe care le citeaza. Nici macar protestatarii din piata nu fac pancarde cu „Ponta e hot”, asa cum reduci la absurd in articol.
Oricum, faci din tantar, armasar. Scrisoarea avocatilor privind scoaterea citatului de pe blog e ceea ce in practica judiciara americana se numeste „cease and dissist”. In Romania nu avem ceva identic, dar practica asta a inceput sa prinda, desi nu are nicio valoare judiciara. E un fel de bau-bau, de amenintare la cacialma. Cine pune botul, bine. Cine nu – nu.
Cat despre faptul ca tu invoci CEDO – asta are aceeasi valoare ca amenintarile avocatilor The Group. Pentru terti, deciziile CEDO sunt orientative, nu obligatorii. Am vazut o gramada de decizii contrare filosofiei CEDO , am vazut inclusiv jurnalisti condamnati civil la daune de sute de milioane de lei, desi nu facusera decat sa citeze declaratii, sau sa publice fotografii cat se poate de adevarate. Instanta a stabilit ca au fost atinse onoarea si reputatia petentului. Punct.
In Romania, judecatorii se inclina in fata procurorului, sau in fata partii mai puterice. Tu, pentru ca esti persoana publica si pentru ca iti poti permite avocati buni, nu ai de ce te teme. Altii, in schimb, o sa si-o ia in freza (asta daca nu au cedat a priori santajului „scoate citatul sau te dam in judecata”).
Cătălin Tolontan • 13 martie 2015, 14:27
2, florian: totul pina la maestre 🙂 Suna ingrozitor.
3. dudu: de acord, CEDO nu se substituie justitiei nationale, dar au fost multe cazuri cind Romania a pierdut la CEDO
Vasile • 13 martie 2015, 14:38
Singura problema este ca abia acum aflam ca afirmatia a fost stearsa de pe Facebook. E obligatia morala a jurnalistului sa duca povestea pana la capat, si sa caute sensul faptelor, nu sa publice doar informatiile cu potential de scandal.
Rictus • 13 martie 2015, 14:41
E un punct de vedere. Eu nu-s de parere ca lucrurile sunt chiar atat de simple.
Diseminarea unei informatii false poate avea consecinte grave. Cati jurnalisti pun in balanta efectele unei stiri inainte de a o arunca „in piata”?
In plus tu sustii ca e permis sa dai mai departe orice tampenie, indiferent de consecinte. Eu cred ca e etic (si daca nu e, ar trebui sa fie o norma profesionala) sa verifici autencitatea unei informatii. Altfel, asa zisa stire nu are o valoare informativa mai mare decat barfa unei mahalagioace.
Cum ar fi ca CNA sa stabilieasca un catalog care-i sa permita oricarui consumator de media sa identifice usor gradul de veridicitate al unei stiri? Exemplul tau ar putea sa poarte o bulina rosie pe care sa scrie: „barfa neconfirmata”…
Si chiar asa, ce e cu tampenia aia inventata de stiristii in goana dupa senzational: „aflam pe surse”? Pe langa ca e o struto-camila dpdv gramatical, constructia respectiva e o ineptie. Exista vreo stire care nu are „o sursa”?!
fanulumocanu • 13 martie 2015, 15:45
Atata timp cat se citeaza o sursa clara mi se pare o treaba jurnalistica absolut corecta si chiar morala. E chiar indicat, ca in cazul in care cineva se joaca de-a calomnia, sa fie cat mai mediatizat in asa fel incat partea vatamata sa aiba cat mai multe puncte de sprijin si cat mai multe argumente pentru a cere despagubiri care sa descurajeze pe viitor. Cand jurnalistul face dezvaluiri pe surse e alta treaba, mi se pare o treaba mult mai complicata si pe muchie.
lord belial • 13 martie 2015, 16:23
cum sa nu fie, ma, licitatii trucate hahahahahha
e ca si cum ai zice ca producatorii din agentii nu primesc rebate (un ciubuc, acolo, de vreo 10% daca dau proiectul casei de productie care trebuie)
e ca si cum ai zice ca cei de la the group au trecut intotdeauna pe cartea de munca a angajatilor exact salariul pe care il plateau in mina. ca si cum si-ar fi platit toate taxele.
ce, gmp nu a luat asa licitatii? ce, the group nu a luat asa? publicis nu a participat la nici un pitch blatuit?
ma, copii, copii
LEFTER POPESCU • 13 martie 2015, 16:33
.
Domnule Tolontan,
nu CNA-ul a interzis folosirea denumirii „Steaua” echipei imprumutata de GIGI BECALI & co, ci instanta de judecata. Respectati atat dvs., colegii dvs. din presa si din televiziuni, aceasta decizie pana se vor pune de acord cele doua parti. Invatati sa respectati o decizie daca vreti sa deveniti credibil in ceea ce spuneti .
Redblueteam • 13 martie 2015, 16:54
Mi-a placut finalul, asa ca dau sursa initiala a lui: „A day may come where we forget (…), but it is not this day. For all that you hold deal on this good Earth, I bid you stand, Men of the West!” (Tolkien, The Return of the King, Lords of the Rings Trilogy). In rest, ai dreptate.
Catalin • 13 martie 2015, 17:09
Cataline, cum ramane cu atentionarea de la finalul scrisoricii? Aia cu „va interzicem reproducerea si publicarea …”?
Bo • 13 martie 2015, 17:30
Scria si ca va interzice sa publicati prezentul document 🙂
Lori • 13 martie 2015, 17:59
Domnule Tolontan,
Cam slabuta apararea dumneavoastra: ati fost ventilator la un post de … si acum va justificati cu citate de la CEDO. Inteleg ca nu ati verificat „stirea”, deci ati gresit flagrant pentru un jurnalist cu deontologia de care faceti atata parada si acum nu stiti cum sa scapati cu fata curata. Cred ca va doriti sa ajungeti in justitie, probabil va bazati pe faptul ca cei ce va vor da in judecata nu au notorietea Dvs in fata judecatorului si veti castiga, dar din pacate fapta ramane – pur si simplu ati fost raspandac. Ati fost folosit Domnule Tolontan si acest lucru, probabil, nu va convine ca a iesit in evidenta.
Pacat. A mai murit un mit „deontologic”.
Cătălin Tolontan • 13 martie 2015, 18:23
12, Bo: e de interes public ca unui jurnalist i se cere sa elimine o postare. Asa ca am publicat-o.
13, lori: respect opinia dumneavoastra. Haideti sa vedem ce spune si instanta. Nu se cistiga in tribunal cu notorietatea, ci cu probele.
Lori • 13 martie 2015, 19:03
Aveti probe ca au luat 20+ Mio EUR in licitatii trucate si nu le-ati publicat??? WOW!!! Sunteti foarte tare!!! De abia le astept Domnule Tolontan si de abia atunci imi recastigati increderea si respectul. Multumesc pentru raspuns.
vlad • 13 martie 2015, 19:36
Pana una alta cei care castiga sunt avocatii care au taxat frumos cele 5 pagini de aberatii trimise:)
cfrescu • 13 martie 2015, 19:41
nu sunt de acord, Cătălin. Daca reproduc lucruri neverificate din infamul spațiu public romanesc de azi, înseamnă și ca sprijin direct miile de campanii de linșaj mediatic de mare succes de după ’89 de la noi (ajut la răspândirea unor informații calomnioase și contribui la succesul unor campanii de manipulare ieftine care în vest au încetat cu vreo 100 de ani în urma! Sper ca măcar viitorii nepoți sa apuce asemenea vremuri în tara). Personal m-am obișnuit ca sa citesc asemenea informații nițel altfel: dacă X zice (mai exact toarnă public fără dovezi) ca Y a făcut ceva și acest lucru neprobat și periculos e mai departe susținut de diverse media, eu înțeleg printre rânduri ca: Y l-a supărat tare pe X și mari forte din peisaj au convenit ca trebuie compromis urgent: în cel mai bun caz de ex. vechi dosare ținute în sertare trebuie sa iasă la lumina, sau in cel mai rău caz, chiar dacă Y nu are schelete în dulap, i se vor inventa vreo 20, din surse aparent diferite:-) Nici măcar în vest nu prea merge asa ceva. Daca Dumitrescu nu probează că ”Elena Udrea a dat peste 20 milioane de EUR în licitații trucate”, sa plătească din greu… Pana la proba contrarie, Udrea e nevinovata si nu colportez facaturi.
no man’s land • 13 martie 2015, 19:41
Tolontane, de multa vreme mi-am propus sa te ocolesc pentru ca exagerezi si pentru ca se oberva destul de usor ca iti doresti sa ajungi mare. Poate in politica. Iti mai reprosam lipsa milei, a compasiunii umane fata de „victimele” tale. Mila e un sentiment omenesc, crestinesc. Asta inca iti reprosez.
Insa azi, ma simt nevoit sa trec peste partile neplacute si sa recunosc ca lupta ta cu raul social este importanta si aducatoare de merite. Nu e usor sa te lupti cu „serpii”, sa traiesti in „serparia’ asta generala care inseamna politica, cu avocatii ei. Lupti pentru un drept fundamental al omului, in definitiv, pentru libera exprimare.
Iti propun totusi sa reflectezi la ce faci tu atunci cand iti pui oamenii din redactie sa cenzureze. Cenzura preferentiala inchide si ea guri.
Vezi, desi adevarul este unul singur, modul in care omul se plaseaza fata de el, poate fi/este destul de subiectiv.
In rest, inca sunt uimit cum de reusesti sa rezisti unui astfel de regim de viata stresant, epuizant, linsant! Te mai poti bucura de ceva?
cesafacamah • 13 martie 2015, 19:52
Serviciul Român de Advertising
Tess • 13 martie 2015, 20:20
M-am enervat citind notificarea. Super-agresivi.
Ce ton, numai majuscule si sublinieri. Incredibil.
O mina de corupti, care se scalda in banii „preluati” de la stat si care cred daca se baricadeaza dupa niste „citate” si ung niste rotite, pot face ce vor, sa ne dicteze cum sa gindim, sa ne comportam si sa nu-i deranjam cumva.
„Va interzicem sa reproducerea si..”. Am ris cu pofta si nu pot decit sa va sustin.
Cătălin Tolontan • 13 martie 2015, 20:58
15, lori: nu eu, ci teddy dumitrescu e chemat sa aduca probe.
Abia daca as relata in functie de ce cred eu ca e adevarat sau fals mi-as incalca meseria. Jurnalistul povesteste ce vede si ce afla. Nu exista adevar sau fals intr-o inlantuire de fapte. Ele sint un concept ontologic, nu axiologic.
Ma intreaba oamenii daca nu obosesc explicind. Nu obosesc ca e meseria mea si a colegilor mei si nu acceptam sa ne fie redefinita dupa criterii nedemocrative, neaplicabile nicaieri in lume.
felix • 13 martie 2015, 21:23
Dispreţul şi bătaia de joc transpar inclusiv din formula de adresare! Păi dacă tot îi scrii lui Cătălin Tolontan, aşa cum explicit reiese din header, ce dracu’, doamne iartă-mă, mai caută formularea „Stimată doamnă” ceva mai la vale? E aşa de greu să fii atent la detalii când redactezi o cioacă de-asta (ca avocat, zic)? Dacă la fel s-or comporta şi-n instanţă, eu zic să stai liniştit, Cătăline! Îi faci din vorbele lor :)) Rămâne, totuşi, lipsa de respect dincolo de „scăparea” asta jalnică.
Lucian • 13 martie 2015, 21:55
Am dat si eu share pe FB la cele dou articole.
Cătălin Tolontan • 13 martie 2015, 22:16
22, felix: au intentionat sa trimita nota pentru mai multi jurnalisti. „Stimata doamna” probabil ca era una dintre persoane. Dupa ce au vazut reactia, am senzatia ca s-au razgindit si au ramas doar la mine.
cabrera • 13 martie 2015, 22:36
ma scuzati,zoltan,teddy!?,cine sunt oamenii astia?
Ion Gordun • 13 martie 2015, 22:38
@21: „Abia daca as relata in functie de ce cred eu ca e adevarat sau fals mi-as incalca meseria.”
Cum ramine cu declaratia ta de asta vara cind spuneai ca Voiculescu nu si-a inteles fapta?
Despre procurorul care a dat din interceptarile lui Vanghelie despre Rares Bogdan si Johannis cind scrii?
tavi • 13 martie 2015, 22:49
Pai ba forma de jurnalism..fapte: ala tipa hotii si tu: A. Cercetezi adevarul (nu cum te invatau cand te-ai format, ci adevarul ala pe bune care iti da un job tie)..B. Il bagi in proces ca n-are probe???
mihai • 14 martie 2015, 10:42
„Cine s-ar fi putea gandi” nu suna cam agramat? Ori lasi „cine s-ar putea gandi”, ori „cine s-ar fi putut gandi”.
Pe fond, ai dreptate partial. Dar, intr-un proces in care se discuta atingerea adusa imaginii sau a persoanei, nu se cere nimanui vreo proba ca cele afirmate sunt sau nu reale. Se judeca strict daca afirmatiile au adus sau nu daune persoanei. Pentru ca noi nu suntem procurori sau organe de ancheta pentru a ni se pretinde sa strangem probatorii. Ai informatii impotriva cuiva? Exista justitia careia sa te adresezi, care e in masura sa stabileasca daca e asa sau nu.
Daca una e prostituata noaptea si secretara ziua, iar tu ai mers la ea la birou si ai inceput sa strigi ca e o prostituata si ea isi pierde jobul in urma afirmatiilor tale…pe nimeni nu mai intereseaza ca ce ai spus tu e real. Esti bun de plata daune morale.
cucu • 14 martie 2015, 14:21
@21 Mare bucurie imi provoaca o astfel de atitudine. Romaniei i-ar prinde bine o campanie prin care sa fie educata despre ce este jurnalismul adevarat.. Poate atunci tot mai putini se vor lasa pacaliti de propagandele deghizate in jurnalism.
Tolontan, somat de publicitari să șteargă un articol: „NU elimin nimic!” | Reporter Virtual | Portal • 14 martie 2015, 16:02
[…] 20 milioane de euro în licitații trucate de comunicare de la MDRT lui The Group”, potrivit lui Catalin Tolontan, care a preluat intr-un articol pe blogul său mesajul lui Dumitrescu, șters intre timp de pe […]
Cătălin Tolontan • 14 martie 2015, 18:34
28, mihai: e o eroare, am scris intr-una dintre variante, am schimbat si n-am mai modificat.
Multumesc pentru ca mi-ai sesizat-o, voi corecta.
Cit despre faptul ca presa propaga afirmatii si fapte, acesta este unul dintre rolurile sale, sa fie o platforma pentru opiniile si curentele de gindire din societate.
counsy • 15 martie 2015, 6:48
Catalin, nu cred ca ti-ai pus problema sa suni la The Group sau orice alt „group” sa ceri un punct de vedere…pt ca subiectul e „mare”!
Daca am merge pe ideea ta, am putea prelua practica „justitiei independente” de astazi, de a da drumul la orice informatii (mai ales cand sunt neacoperite de probe) pentru linsajul prealabil din presa, implicit, cu scopul clar de a rasturna, cel putin in ochii opiniei publice (si inevitabil, al oricarui judecator, ca doar si el e parte a opiniei publice) a prezumtiei de nevinovatie si de a inclina putin balanta intr-o directie, in asa-zisa egalitate de arme…pe surse…
Adicalea…hai sa public eu pe un site anonim (ca sub pseudonim, tot anonim e, oarecum) o informatie, fara dovezi…apoi, tot eu, ca un bun jurnalist, dau opiniei publice adevarul, adica „cineva a scris pe un blog” nu stiu ce bomba de interes public.. eu doar relatez adevarul, ca a scris cineva ceva…sunt pe deontologie, nu? Ca doar eu am acris adevarul, nu? Nu ma interesea,a daca exista probe, care sunt efectele, nu e proba sarcina mea…
Nu e o poveste asemanatoare cu povestea cu manifestantii din fata guvernului? Nu, dar ce conteaza, pt ca si tu ai folosit-o, desi nu are nici in clin, nici in maneca cu subiectul abordat, din muuuulte motive!
Si nu sunt deloc impotriva libertatii de exprimare, dar nu cu orice pret!
counsy • 15 martie 2015, 6:54
28, mihai:
Citeste, te rog, ce e aia calomnie prin presa…
O sa-ti schimbi oarerea despre ce se intampla intr-un proces de genul asta…tocmai, ca se cer probe si!!!dovada ca ai un interes in dezvaluirea respectiva. Interesul poate fi si public, daca e o persoana de interes public si ai probe…partea cu prejudiciul e ulterioara.
Dumitru • 15 martie 2015, 9:46
Bravo Cătălin, te susțin in tot ce faci legat de persoanele publice. Ce ai publicat aici este o informatie de interes public, sa stim si ce se intampla la nivelul decidenților din publicitate, sub rezerva unei decizii finale si in justitie. Adevarul n-ar iesila iveala daca nu ar fi presa scrisa (cea mai importanta dintre mijloacele massmedia).
Sunt socat, pe de alta parte, de comentariile la articol, care imi denota ca orice individ se apuca sa comenteze fara a avea nici cea mai mica idee despre cine ia decizii in cazul bugetelor de publicitate si cum se controlează presa prin aceste decizii.
Esti intre ultimii mohicani care rezista unor astfel de asalturi, bravo.
Unii comentatori sunt ignoranți care pur si simplu vor sa se citeasca pe site-ul tau. Eu nu le-aș aproba comentariul daca nu au nume, prenume si substanta in ceea ce vor sa comunice.
Romanii nu inteleg valoarea presei corecte in societate, dupa 45 de ani de comunism orice valori morale s-au rasturnat si asa au ramas pt multi dintre concetatenii nostri. Din păcate. Adevar, principii, merite, dreptate sunt concepte sterile pt multi romani, dovada fiind existentei unui post de genul Latrina 3.
De ce sunt amenințați cu procesele Cătălin Tolontan și Moise Guran. Și ce spune asta despre starea presei | România curată • 15 martie 2015, 13:55
[…] în procesele cu care sunt amenințați (deși, după cum sună somațiile pe care le-au primit, unul din partea avocaților de la firma de publicitate The Group, celălalt de la directorul Metrorex, tare îmi pare că situațiile se înscriu la categoria […]
Sunday’s Media Recap | hoinaru.ro • 16 martie 2015, 1:52
[…] Alte ştiri pe scurt: Twitter are profile noi pe Android, Facebook şterge likeurile conturilor inactive din numărătoarea paginilor, se închide FriendFeed, conversion tracking pe Promoted Pins, Tolo somat să şteargă ceva de pe blog. […]
ady • 16 martie 2015, 8:32
Când văd numele avocaților și fondul problemei, licitații măsluite, parcă ar fi vorba de „funie în fosta casa a…avocatului”… (ANRMAP)
sykophantes • 16 martie 2015, 12:54
Nu cred ca ar trebui sa fie loc de nici o discutie aici, libertatea presei trebuie sa primeze in orice situatie. Daca cineva merge pe strada si propavaduieste ca pamantul e plat ca farfuria de felul doi, un jurnalist are dreptul si chiar obligatia sa raporteze ” era azi unul (poate cam nebun) pe strada care zicea ca pamantul e plat. ”
Aceasta nu inseamna ca jurnalistul crede acelasi lucru, dar e totusi o stire relevanta, si anume ca in sec XXI exista inca membri in „Flat Earth Society”
tara de prosti • 16 martie 2015, 19:21
Cea mai tare e partea aia cu „va interzicem sa …..”
Bine naibi ca n-au interzis fusta scurta si decolteul ca o pateam urat.
Dani Coman a demisionat de la Hermannstadt! S-a înțeles cu altă echipă din România
Lovitură MAJORĂ pentru granzi în Premier League! Măsură spectaculoasă, care poate schimba tot
„Iordănescu a tras sforile să revină la națională” » Pițurcă face dezvăluiri tari: „Dacă știam că vine el...” + Scena din avion: „Era transfigurat”