Datoria față de cea care a fost numărul 1

S-a vorbit puțin despre Simona Gherman, spadasina care a avut cea mai mare contribuție la singura medalie de aur a României

vineri, 26 august 2016, 7:01

Salonul e plin de lume.

Nu de lume bună, ci de lume reală, pestriță, carnavalul cu copii și bunici ai sportului.

Apropo de bunici.

Sportul românesc ar trebui să se gândească la o recompensă onorifică pentru toți bunicii care își duc picii de mână la bazin, în sală și pe stadion. Ei rămân acolo, pe bancă, cu un rucsac fucsia sprijinit de piciorul drept. Se odihnesc și se uită lung la nepoata și nepotul lor.

Așa au crescut generații de sportivi.

E plin de lume salonul aeroportului pentru că revin scrimerele. Singurele campioane olimpice ale României de la Rio.

Ana Maria Popescu ocupă podiumul de lumină eterică al televiziunilor. Campioana vorbește ușor, printre lacrimi cu greu stăpînite. E cea mai experimentată și cea mai charismatică.

Undeva în mulțime se văd Simona Pop și Loredana Dinu. Iar camerele o prind greu pe cea de-a patra fată a echipei. ”Acesta este stilul Simonei, nu-i place să iasă în față”, șoptește  cineva.

Simona Gherman. Povestea merită spusă.

E o datorie și iată de ce. Scriam, împreună cu Luminița Paul, cronica live a meciurilor de spadă. Cum se scrie la patru mâini? Simplu. Luminița e tobă de sport, eu bat câmpii.

România întâlnește Statele Unite. Meci cap la cap.

În ultimele 3 minute eram câștigători. Cu un minut înainte, pierdusem. Am renăscut în ultimele clipe, pe muchia tăioasă a cometei Armaghedonului.

La asaltul final, Ana Maria Popescu pierde 8 puncte și recâștigă tot atâtea, lăsându-ne cu unghiile înfipte în masa presei din sala Carioca 3. 24-23!

Victoria este epuizantă. Fetele se târăsc pur și simplu spre vestiar, ca să se pregătească pentru semifinală. Care șchioapătă, care gâfâie, asiști la retragerea pe tunel a unor judoka.

După pauză, începe semifinala cu Rusia.

Conducem de la început și până la sfârșit, cu Pop și Gherman mărind avantajul la fiecare intrare pe planșă. Nu există meci simplu la acest nivel, dar le lăsăm rusoaicelor o înfrîngere fără istorie: 45-31 pentru noi.

Alte ore lungi de pauză. La masa presei apare o umbră.

Marian Ursescu a venit de la canotaj, disputat pe Lagoa Stadium.

La traficul din Rio nu e mare diferență dacă venea din bazinul Amazonului. ”Auziți, în autobz am stat pe site-ul oficial tot timpul semifinalei. M-am uitat și la statistica sfertului cu americancele.  Cred că Simona Gherman are cel mai bun procentaj”, spune el.

Din sală nu se vede asta. Suntem sub impresia finalului câștigător al Anei. Și notăm puterea de concentrare a Simonei Pop, cea care pornise ca a treia echipieră, ”veriga slabă, aia pe care vor toți să o bată de s-o omoare”, cum glumește ea.

Avem părerile noastre, puternice și sacadate ca o muzică de apres ski.

Vine finala.

Cristi Preda trage printre cele mai frumoase fotografii de sport pe care le-am văzut vreodată.

Chinezoaicele sunt antrenate de francezul Daniel Levavasseur, ”cotat drept cel mai bun antrenor al lumii”, potrivit Anei Pascu, vicepreședinta federației internaționale. Levavasseur nu e un simplu tehnician, e o literă. O literă din declarația Chinei, care anunță că se transformă din Imperiul de Mijloc într-o putere globală.

Dar meciul nu merge bine pentru chinezoaice.

Favoritele detașate cedează punct cu punct în fața spadei trupei lui Podeanu.

Tot mai nervos, Levavasseur capătă ceva din Cardinalul  Richelieu abandonat de muschetari.
CP_Gherman 2

Cristi Preda prinde o imagine de tablou. E ca în romanele de capă și spadă ale lui Reverte. Simona Gherman punctează dintr-o poziție la care un om obișnuit ar fi făcut trei entorse și două fracturi. Plus o luxație la încheietura mîinii.

Câștigăm cu 44-38 și se încinge o furtună în sală, în tribune, pe culoare. Cinstit? Se plînge. Olimpiada este competiția lacrimilor democratic împărțite între cîștigători și învinși.

La declarații, Simona Gherman e din nou liniștită. Suferise enorm după eliminarea de la individual. După un ”sfert de finală” la Londra 2012, nu a reușit să avanseze spre medalia individuală nici aici, la Rio. Și-a luat revanșa cu echipa.

Seara, în apartament, ne strecurăm printre sculele hiper-super-mega ale lui Preda și, pe o foaie, facem socoteala punctelor.
Screen shot 2016-08-25 at 7.59.44 PM

În totalul celor trei meciuri, Simona Gherman e cea care a adus cea mai bună diferență între tușele date și cele încasate. Ea are 9, Ana Maria Popescu o urmează cu 8, Simona Pop a adunat o diferență pozitivă de 3 iar Loredana Dinu, introdusă în ultima treime a finalei, un punct.

Strecor foaia într-un buzunar.

Nu e un clasament absolut. El nu include sentimentul de echipă, fără de care nimic nu ar fi fost posibil. Nu îi exprimă nici pe bunicii și nici pe părinții pe care fetele i-au pierdut și cărora le-au dedicat titlul.

Dar cele 9 puncte aduse de Simona Gherman, singura scrimeră care în fiecare meci al echipei a punctat mai mult decât a încasat, vorbesc despre caracterul sportivei. Ea există și atunci când e invizibilă.

Gherman e genul de sportiv care nu are centrul aprobării în afara sa. Fără să disprețuiască opinia altora despre ea, povestesc apropiații, ”Simona nu-și face viața după ce cred oamenii”.

A fost exclusiv un om de echipă, pînă în 2012, cînd a devenit campioană europeană la individual. Performanță repetată în 2016, chiar înaintea Olimpiadei. Între timp, Simona devenise mamă și, revenind în aprilie 2014, cîștigă aproape imediat o altă medalie europeană.

Un om de grup, ridicat de grup și care a recompensat echipa.

Abia revenită la București, se gîndește la retragere ”pentru că am 31 de ani și cei doi ani în care abia mi-am văzut puiul mă seacă”. Decizie e încă deschisă.

Ana Maria Popescu și Simona Gherman sunt yin și yang în echipa de spadă a României.

Sunt atât de diferite și totuși în jurul comuniunii lor s-a strâns o echipă. Și a apărut titlul suprem pe echipe la spadă, fără de care tot lotul olimpic s-ar fi întors din Brazilia cu privirile în jos. Nu că acum e vreo mulțumire, dar avem de ce ne agăța.
tuse
În New York, există o catedrală care se numește Saint John the Divine.

La începutul secolului XIX, când mai mult de jumătate din populația orașului era născută în străinătate, catedrala s-a consacrat ca un loc al uniunii de idealuri pentru semințiile venite din toată lumea.

Aici, la Saint John the Divine, au venit lideri de la Martin Luther King la Vaclav Havel și de la Dalai Lama la Nelson Mandela. Aici se roagă creștini, evrei și musulmani. Aici se binecuvântează căței, pisici, cămile și bondari! ”Întâmpinăm cu bucurie religia sau felul de a fi sau înfățișarea unor ființe atât de diferite de noi. Diferența ne face bine: ne completează propria noastră umanitate”, scrie într-una dintre cărțile din biblioteca pe care o găsești într-o curte interioară umbrită.

Nimic nu e mai diferit decât expasiunea Anei Maria Popescu și privirea tăcută a Simonei Gherman.

Atît de aparte, ele se completează atunci când spada se înfige în adversar și se face aur.

Ierarhia lor? De mii de ori  noi, presa, le-am enumerat și așa am continuat să le privim și după finală drept Ana Maria și Simona.

De fapt, la Rio, și nu e nicio rușine în asta, ci doar o datorie de jurnalist, ordinea a fost Simona Gherman și Ana Maria Popescu.

 

Comentarii (49)Adaugă comentariu

Popescu  •  26 august 2016, 7:28

Medalia de aur a luat-o echipa! Articolul nu-si are rostul...frumusetea sportului e distrusa si de statistici.

zob79  •  26 august 2016, 8:03

@Popescu: frumusetea sportului e explicata si detaliata de statistici

vasco  •  26 august 2016, 8:04

Sunt de acord ca trebuie recunoscute meritele celor mai putin vocali ,ale celor mai putin bagareti,dar.....nu cred ca acum ar fi fost cazul....Diferenta e minima,doar o tusa,iar fetele nu cred ca pun pret pe asa ceva.....Seamana putin a zazanie ...asa ca...Bravo tuturor fetelor,dela Simona si AnaMaria,continuand cu ...simona Pop si cu Loredana!Fiecare are meritul ei,fiecare a dat tot !

pawn  •  26 august 2016, 8:12

aaah, richelieu i-ar fi abandonat el, in sant, pe muschetarii lui louis al xiii-lea. doar ca nu l-a lasat un nene rau, unu', dumas.

Cătălin Tolontan  •  26 august 2016, 8:29

@vasco: nu e nici o zizanie, e o reconstituire pe fapte a unui moment pe care live l-am vazut intr-un fel, dar cifrele ne descriu si o alta perspectiva. E un alt unghi, nu un edict :-) E o reverenta la adresa unui echipiere in genere tacute, dar extrem de valoroase. Intr-o echipa, mai multa recunoastere pentru cineva, nu inseamna mai putin pentru ceilalti. Acesta e unul dintre miracolele echipei :-) Multumesc

Gambeta  •  26 august 2016, 8:30

Bravo! Emotionant articol.

Gica Paunescu  •  26 august 2016, 8:30

Si totusi, lucrurile trebuie spuse si-asa cum o face Tolontan... Doar ca nu trebuie ,,descifrate'' in cheia relevata de statistica furnizata de Catalin in acest articol. Este doar un adevar care, obiectiv, trebuie rostit. Punct. Bravo, fetelor !

gigelos  •  26 august 2016, 8:46

Mare nevoie avem de un Dorinel Munteanu , Klein , Sabau , Lucica Balan , Galca ...ne-ati omorat cu diamante , briliante , magicieni ... Ce sa inteleaga copiii ? Fetele de la scrima ? O minune . Nu le meritam . Nu prea m-am uitat la JO singura noapte s-a brodit , nu am urmarit special , finala cu China . Nu mi-a venit sa cred ce fete ...Mamma mia , frumoase , puternice , felicitari fetelor ! E momentul vostru ! Il meritati !

SORIN  •  26 august 2016, 9:25

In conditiile in care , asumandu-si niste riscuri reale , antrenorul a folosit-o pe Loredana Dinu tocmai pentru a intari ideea de echipa (inclusiv din punct de vedere financiar ) imi pare un demers de prost gust incercarea de a face o departajare in interiorul echipei. Pot exista in interiorul echipei o multime de intamplari necunoscute voua jurnalistilor( oricat de mult va repugna aceasta idee ) care sa creeze o cu totul alta realitate decat cea " radiografiata "de voi

alex  •  26 august 2016, 9:45

Bună ziua! Multumesc pentru articol! Imi doresc mai multe asemenea! Bravo fetelor! Eu vad articolul ca un indemn la a privi si la cei mai putini carismatici, dar care sudeaza echipe!

elle  •  26 august 2016, 10:31

Magnifique écrit! Chiar daca à avut cele mai multe tuse punctate , Simona Gherman stie ca echipa este cea mai importanta. Felicitari pt. titlul olimpic pe echipe!

Bibicul  •  26 august 2016, 10:44

Statistica prezentata este irelevanta din punct de vedere al efortului de echipa. Mai mult, statisticile prezentate nu au cap de tabel. Trebuia ca noi, cititorii sa ghicim ce rezultate ati vrut sa prezentati? Dumneavoastra sunt sigur ca stiti ce ati vrut sa prezentati pe fiecare din coloanele cu cifre insa trebuia sa explicitati. Asa se procedeaza. Nu cred ca este fair prezentarea acestor rezultate pentru ca aratati cu degetul catre alte componente alte echipei. Pe de alta parte, neglijati aportul hotarator al altei spadasine in finala. De ce? Finala nu a contat?

Florin  •  26 august 2016, 10:45

felicitari fetelor,felicitari echipei!!!merita mai multa atentie si implicare...sper sa fie recompensate pe masura,sa simta ca a meritat efortul....succes romania!!!

Bibicul  •  26 august 2016, 10:46

Scuze pentru greseala de exprimare din final. Iata ce am vrut sa scriu de fapt: Nu cred ca este fair prezentarea acestor rezultate pentru ca aratati cu degetul catre alte componente ale echipei.

Red  •  26 august 2016, 10:56

Ce n-m inteles eu este de ce la ceremonia de inchidere, purtatoarea de drapel a fost Simona Pop, cea care a avut cea mai slaba performanta din singura echipa "de aur". Fara suparare, dar alegerea ei in rolul asta nu a fost cinstita fata de celelalte fete.

Cătălin Tolontan  •  26 august 2016, 11:50

@bibicul: nu arat cu degetul catre nimeni. Statistica este o parte esentiala a sportului. Am si scris ca ea nu este exhaustiva, desigur, nu surprinde spiritul de echipa, dar vorbeste despre aportul de zi al fiecarui component. In sport se avanseaza cind analizezi si aceste analize le-au facut antrenorii, fetele. Cind cineva are randamentul cel mai bun e normal sa fie remarcat.

Marius  •  26 august 2016, 12:01

Un articol un pic deplasat ,are ceva din stilul pe care nu îl apreciez deloc al domnului Ioanițoaia.Desi credeti asta,nu aveti toate informațiile.După Londra,după o mare dezamăgire,una dintre ele a mers mai departe alături de colege noi,fără experiența,altele provenite de la alte arme etc.A menținut echipa in topul mondial.Asta înseamnă echipa nu tusele aritmetic adunate. Eu zic sa insistati mai bine pe echipamente,sa nu va opriti.Fetele ,indiferent de punctele adunate,s-au simtit umilite in satul olimpic după cum chiar au declarat.Insistati pe anchete,eventual si pe sistemul de premiere.Va multumesc,domnule Tolontan.Important pentru noi si pentru ele este să insistati.

Adrian  •  26 august 2016, 12:50

Cred ca in dorinta de a scrie ceva diferit, v-ati indepartat total de spiritul de echipa ce le-a adus pe aceste 4 fete pe podium. Daca nu ma insel, la Londra, Gherman a fost si atunci cea care a strans cele mai multe tuse dar rezultatele nu au fost aceleasi, din pacate. Deci, vedeti dumneavoastra, nu datorita faptului ca Simona a avut +9 a adus aurul Romaniei. Si nici datorita faptului ca Pop a luptat senzational cu Rusia. Si nici datorita tusei senzationale a Anei din asaltul cu USA. Si nici datorita tusei pe plus a Loredanei din finala. Ci, mai mult ca sigur, datorita tuturor combinate.

zica  •  26 august 2016, 13:18

Dle Tolontan ai terminat cu anchetele noesecuriste si acum faci un articol care nu foloseste nimaniu.La spitalul Faurei inca sant dezinfectanti Pharma so pe ei.

Cristian  •  26 august 2016, 13:22

"Daca vrem sa ne dam seama de ideile noastre asupra divinitatii, vom fi obligati a recunoaste ca prin cuvantul "dumnezeu" oamenii n-au putut numi niciodata decat cauza cea mai ascunsa, cea mai indepartata, cea mai necunoscuta a efectelor pe care le vad ; ei nu se folosesc de acest cuvant decat atunci cand jocul cauzelor naturale si cunoscute inceteaza sa le mai fie vizibile ; de indata ce pierd firul acestor cauze sau de indata ce mintea lor nu mai poate urmari lantul , ei rezolva dificultatea si isi sfarsesc cercetarile numind dumnezeu pe ultima dintre cauze... Ori de cate ori cineva ne spune ca "dumnezeu" este autorul unui fenomen... de fapt ce altceva face decat sa inlocuiasca intunericul propriei sale minti cun un sunet pe care s-a obisnuit sa-l asculte cu veneratie ? " CARL SAGAN -"Cosmos" In context, in permit sa mai adaug articolul domnului Horatiu Pepine, din 9 noiembrie anul trecut , indeosebi ultimul paragraf: " În esență, omul modern s-a îndepărtat de religie chiar dacă nu știe și nu consimte acest lucru. Așa cum scria Marcel Gauchet, ”cine spunea religie spunea antecedența a ceea ce are sens și autoritate instrinsecă” or, astăzi chiar și omul care se duce la biserică revendică autonomia deplină a propriei persoane și ține tot mai mult să-și definească singur sensul existenței. De aceea s-a și produs declicul acestor contestații atât de vehemente, căci tinerii sau mai puțin tinerii care frecventează muzică rock au sesizat în stilul comunicării Bisericii Ortodoxe o distanță, una inevitabilă, esențială și care nu poate fi acoperită de nicio strategie de comunicare. Protestul îndreptat împotriva ierarhiei BOR nu este o izbucnire de circumstanță, fiind de fapt unul profund antireligios, unul care revendică autonomia persoanei, înscriindu-se pe linia ”ieșirii din religie” care s-a petrecut treptat în spațiul creștin, cu mai mare viteză în lumea protestantă și catolică si ceva mai lent în spațiul ortodox. Indiferent dacă ne plasăm de partea seculariștilor progresiști sau, dimpotrivă, a conservatorilor creștini ar trebui, în primul rând, să înțelegem bine natura evenimentelor pe care le trăim." http://www.dw.com/ro/rockul-religia-%C8%99i-pia%C8%9Ba-universit%C4%83%C8%9Bii/a-18837041

spagasin  •  26 august 2016, 13:25

Au fost puncte cheie in care s-a vazut intradevar spiritul de echipa, de exemplu puteau foarte bine sa piarda meciul cu SUA si s-ar fi naruit totul, dar uite ca n-au pierdut. Ma gindesc ca odata trecute momentele acelea psihologice s-au descatusat si au demolat tot ce au intilnit in cale...

Valentin  •  26 august 2016, 13:28

Sunt amintiri din cea mai luminoasa noapte de la Rio. Felicitari lui Cristi pentru fotografia Simonei in Matrix-Mode.

Cristian  •  26 august 2016, 13:35

Diferenta nu ne mai face demult bine si nu are ce "umanitate " sa mai completeze .... Priviti Siria , ati vazut ce se intampla cu etiopianul Feyisa Lilesa , scrie excelent si Andrei Craciun ...Domnule Tolontan ideea e ca suntem tot mai multi cei ce dam "unsubscribe" de la religie si mitul transmiterii emotiilor din orice fel de biserica ,cu atat mai putin din "catedrala" Jafului bor ne da sentimentul acela ,vorba filmului lui Mircea Danieliuc ,"Aceasta Lehamite"... Cred , cu toata taria, ca triumfurile sportive ale Norvegiei si faptul ca nordicii sunt "Departe de lumea dezlantuita" se datoreaza si acestui fenomen : http://www.atlasobscura.com/articles/thousands-leave-norwegian-church-as-online-registration-backfires Cu admiratie, Cristian

AlterEgo  •  26 august 2016, 15:59

E bine si cu scrima, dar acum, cand lucrurile devin tot mai interesante ,poate totusi va concentrati pe subiectul substantelor dezinfectante. Ati avea atatea explicatii de oferit !

Odette  •  26 august 2016, 19:12

Acei bunici merita o recompensa onorifica pentru ca acei bunici au ramas ,,marfa cea mai ieftina din toate''. Vezi ce talent ai? Of, bunicii!...Mai departe, in sfarsit, am aflat cum se scrie la patru maini! Luminita e toba de sport, iar tu bati campii. Pot sa fiu de acord cu asta! :)) Si virgula cine-o pune? Dar si Cristi Preda merita felicitari! Poze superbe! Nu stu daca isi are rostul neaparat acest articol. Cu totii ne amintim superbul articol din seara aceea, stralucitorul articol cu tonalitati incandescente... De neuitat.

tardelli  •  26 august 2016, 22:42

Gherman a punctat mult in meciul castigat la pas cu Rusia.Ana in schimb a fost mai buna in meciurile grele cu Sua si China.E ca si cum ai spune ca un fotbalist e mai bun ca a dat 7 goluri cu San Marino.Nu inteleg de ce a fost scris acest articol ...

Moshu  •  27 august 2016, 7:49

@ t... ,, ...Luminița e tobă de sport, eu bat câmpii." Afirmatia (ta) (ne) spune... TOT !!!!!!

Odette  •  8 septembrie 2016, 12:24

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  8 septembrie 2016, 13:23

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  8 septembrie 2016, 13:44

De ce esti tu nesimtit? Pot sa explic pe langa motivele pe care le stii deja. Fiindca eu nu sunt *** aia ordinara de udrea, iar tu te-ai purtat ca si cand as fi fost aia si nu meritam decat 3 cuvinte. Ai inteles? Sau parca aveam holera, ciuma, ceva care se lua. Magar si nesimtit! Scorpion distructiv si infumurat degeaba.

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  8 septembrie 2016, 14:01

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  10 septembrie 2016, 0:18

Nici nu stiu de ce naiba ma supar. De parca n-as stii ca un Scorpion e bun doar intre picioare... in rest, vai de el!

Odette  •  10 septembrie 2016, 11:39

,, ... n-as stii ..."? Aoleu! Nici n-am vorbit bine despre secsul cu un Scorpion ca am si uitat toata gramatica!!! Conditionalul este ,, n-as sti ", fara doi ,, i ". Dar stii ca exista o creatie simfonica extrem de erotica, un adevarat act secsual de la prima nota pana la ultima daca o asculti cu atentie? Bolero-ul lui Ravel. Nu stiu cum am ratat experienta asta sau, poate, am vrut s-o ratez, insa nu e timpul pierdut. Nu cred ca un Scorpion badaran e adecvat. Asta e un exemplu ca muzica clasica nu e deloc plictisitoare daca stii s-o simti.

Odette  •  11 septembrie 2016, 0:29

Si totusi, ce ma supara? Incapatanarea ta vecina cu grosolania care nu o data a sunat ca o promisiune de a nu face pe plac nimanui. Socotesti asta un titlu de glorie. Iar eu iti spun ca degeaba te bati cu pumnul in piept in fata unei fiinte ca mine, o extrem de alintata fiinta dintotdeauna. Suntem in doua filme diferite. Nici vorba sa-mi placa alta abordare. O alintata e o alintata si-i place acest confort emotional. Zbirii sunt in alt film prost si greu de suportat. A nu face pe plac nimanui ma duce cu gandul ca iti faci niste placeri de unul singur... Sa revenim la Bolero, atunci! Cel mai expresiv, cel mai orgasmic e Celibidache. Insa cel care impune un tempo adecvat, pe placul meu, e Andre Rieu despre care eu am vorbit prima data in RO, acum vreo 15 ani, cand nimeni n-auzise de el si toti se minunau de concertele lui. Nici nu te solicita prea mult, sunt doar vreo 6 minute: https://www.youtube.com/watch?v=LwLABSm0yYc

Odette  •  12 septembrie 2016, 6:59

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  12 septembrie 2016, 18:15

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  12 septembrie 2016, 18:39

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  12 septembrie 2016, 19:16

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  12 septembrie 2016, 20:04

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  12 septembrie 2016, 20:19

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  12 septembrie 2016, 20:30

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  12 septembrie 2016, 20:49

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  12 septembrie 2016, 20:58

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  12 septembrie 2016, 21:28

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  13 septembrie 2016, 0:08

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  13 septembrie 2016, 15:15

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  13 septembrie 2016, 15:55

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Odette  •  14 septembrie 2016, 6:04

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Cristian  •  27 septembrie 2016, 19:34

Dacă le luăm separat niciuna din fete nu ar fi ajuns pe podium. De altfel asta s-a întâmplat la individiual. Gherman și Pop au adus victoria în meciul cu Rusia, meci în care Popescu a avut o pasă proastă. Dacă în echipă nu era decât Ana Maria, România s-ar fi oprit în semifinale. Așa cu 3 campioane care se sprijină una pe alta, România a reușit totuși să câștige o medalie de aur. Din păcate singura!

Comentează