”Lider al unei grupări de criminalitate organizată”, Wang Yan se apără în fața judecătorilor cu relațiile sale la vârful statului chinez: ”În 2010, l-am însoțit pe Xi Jinping în Suedia și Finlanda”. Xi este acum președintele Chinei!

miercuri, 25 aprilie 2018, 6:59

• Deși părți importante din activitatea rețelei de pedofilie inițiate la restaurantul ”Shanghai” au fost secretizate, ziarul a găsit documente rămase publice, în arhivele tribunalelor.
• Acestea arată că Wang Yan, ”pericolul pentru siguranța națională” care a semnat contractul cu Cupru Min, s-a prezentat judecătorilor drept înalt oficial al statului chinez!
• ”Sunt vicepreședinte, cu statut de membru permanent, al Ministerului Chinez al Afacerilor Externe”.
• În plus, Wang n-a ezitat să rostească în apărarea sa numele fostului și actualului președinte al Chinei.
• Rugată de ziar să comenteze informațiile, Ambasada Chinei n-a negat afirmațiile cetățeanului său.
• În același timp, Wang este numit de SRI ”lider al unei grupări de criminalitate organizată transfrontalieră”.
• Ca și în celelalte episoade, fiecare dezvăluire a ziarului este probată cu documente.

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Nici statul român și nici cel chinez n-au niciun chef ca această afacere să fie cunoscută.

La fiecare zece pagini secretizate, abia descoperi o pagină publică.

Așa se scrie istoria rețelei de pedofilie și trafic transfrontalier ”Shanghai”, expusă în 2004 de Poliție, SRI și DIICOT.

Organizația criminală, își spuneau ”frați” între ei, a apucat să fie judecată public între 2005 și 2007 de către trei instanțe, până la Înalta Curte.

Dintre toți șefii, cad numai doi lideri, chinezii Mihai și Sam.

Ei primesc condamnări minime, cinci ani de închisoare, din care fac jumătate.

• Scapă ofițerii români înregistrați de chinezi când făceau sex cu fetele, unele dintre ele minore.
• Scapă lideri importanți ai organizației, precum Wang Yan.
• Scapă funcționarii din Ambasada Chinei și oficialii corupți din statul român.

”Sunt vicepreședinte al Ministerului Chinez al Afacerilor Externe”

Despre Wang există, în dosarul public 719/D/P/2005, mărturii repetate.

Potrivit acestora, el își teroriza propriii compatrioți, mână în mână cu polițiști români cumpărați de chinezi!

Iar când Wang Yan este prins din nou, în 2012, de către SRI, cum conduce tot o rețea de crimă organizată, el scapă doar cu retragerea cetățeniei.

În fața instanței, Wang se apără spunând că este ”vicepreședinte al Ministerului Chinez al Afacerilor Externe”.

Și rostește două nume: Hu Jintao și Xi Jinping.

Hu Jintao și Xi Jinping sunt fostul și actualul președinte al Republicii Populare Chineze.

Hu Jintao (stânga) și Xi Jinping, fostul și actualul președinte al Chinei. Wang susține că i-a însoțit pe ambii în vizite făcute în Europa

”Strict secret”

Wang Yan ajunge în 2013 la Tribunalul București, pentru că a contestat retragerea cetățeniei, primul chinez zgornit de statul român în ultimul deceniu!

Autoritatea Națională pentru Cetățenie ia decizia și Wang Yan, pe numele său românesc Alexandru Ioan, face apel la instanță.

Ce a descoperit concret SRI despre Wang Yan de a solicitat retragerea cetățeniei reprezintă o parte secretizată a dosarului, la care presa și publicul nu au acces.

Notele nr. 001955289/16.07.2012 și 1971412/13.09.2012 sunt secret de stat, nivel de securitate ”Strict secret”.

Dar lucrurile nu pot rămâne așa!

Avocatul a avut acces la probele SRI

Conform Legii siguranței naționale, Wang este numit ”pericol la siguranța națională” și ”conducător al unei organizații care a subminat statul român”.

Chinezul beneficiază de un avocat cu certificat ORNISS, pentru că, potrivit Constituției României, nimeni nu poate fi judecat pe probe secrete față de el însuși. Tu și apărătorul ales aveți dreptul să cunoașteți probele.

Avocatul lui Wang, reprezentanții ANC, SRI și judecătorul, doar ei, văd aceste dovezi.

În schimb, apărarea lui Wang e nesecretă și există în arhiva Tribunalului București.

Ce spune el?

”L-am însoțit pe Xi Jinping în Suedia și Finlanda”

Wang Yan, stânga, într-o vizită efectuată în China pe 17 octombrie 2010

”Îmi sunt îngrădite cele mai elementare drepturi și mai ales dreptul de ședere în România alături de familie și dreptul de a mă deplasa în interesul afacerilor. Am în România afaceri și proiecte de dezvoltare în derulare de zeci de milioane de euro, am familie și copii, iar prin retragerea cetățeniei voi căpăta statutul de apatrid. Am pierdut cetățenia chineză implicit la data acordării cetățeniei române (06.05.1999), așa cum prevede legislația chineză”.

În plus, își enumeră calitățile oficiale, situația de business și cea personală:

1. ”Sunt președintele Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie Româno-Chineze”.
2. ”Sunt reprezentantul pentru România și Europa de Est al EU-China Fund”.
3. ”În perioada 12-14 iunie 2004, am făcut parte din delegația care l-a însoțit pe președintele Chinei, Hu Jintao, la Parlamentul României și Palatul Cotroceni”.
4. ”În 2010 l-am însoțit pe al doilea om din China, Xi Jinping, în vizitele efectuate în Suedia și Finlanda”.
5. ”Am pus umărul la ridicarea China Town, investiție de 30 de milioane de euro”.
6. ”Sunt vicepreședinte, cu statut de membru permanent, al Ministerului Chinez al Afacerilor Externe”.
7. ”Locuiesc în România de 23 de ani, am soție și 3 copii, o fată și doi băieți”.

 Wang se prezintă la tribunal drept un oficial al Ministerului de Externe al statului chinez și membru în delegațiile a doi președinți ai Republicii Populare Chineze.

”Mihai și Wang Yan împărțeau banii cu polițiștii”

Cine e și cât de important e Wang Yan dacă participările lui în înaltele delegații continuă și când el se numește Alexandru Ioan și nu mai e cetățean chinez?

Iată ce spun alții despre Wang.

Ce scriu despre el martori și colegi de rețea mafiotă, în dosarul ”Shanghai”, 719/D/P/2005.

În 2004, Wang Yan îl însoțea, așadar, în delegație în România pe președintele Chinei, Hu Jintao.

Tot în 2004, Wang Yan făcea următoarele, aceasta fiind doar o selecție de fapte:

1. ”Mihai, sprijinit de Wang Yan, trimitea polițiști de la Secția 11 la anumiți chinezi acasă, ca să li se verifice vizele. Erau chinezi despre care se știa să pot plăti 10.000 – 15.000 de dolari ca să nu fie deranjați de poliție. După ce poliția pleca, Mihai mergea și discuta cu acei cetățeni chinezi ca să plătească bani pentru a le rezolva problema, sumă care se împărțea cu cei de la poliție și cu Wang Yan”.
2. ”Mihai și Wang Yan se ocupau cu obținerea de vize pentru cetățenii chinezi. În acest sens, chinezii care nu doreau să fie expulzați din România plăteau sume de 20.000 – 30.000 de dolari fiecare”.
3. ”Rețeaua avea legături cu polițiști, comisari din Garda Financiară și ofițeri de la Serviciul de străini, care le rezolvau problemele legate de firme, vize și pașapoarte”.
4. ”Au ales un patron chinez care aproviziona cu pantofi mai de calitate toate standurile din Complexul Europa. Adalisa a rămas cu acel chinez trei zile în apartament. Mihai și Wang Yan i-au arătat afaceristului chinez imaginile făcute în acele zile și i-au cerut în schimb trei containere cu pantofi. Chinezul a refuzat și atunci a fost bătut și i-au luat și containerele de pantofi”.

Tactica de șantaj nu era aplicată de rețeaua de mafioți doar la adresa compatrioților chinezi din România.

Primii vizați erau chiar ofițerii români ”care sprijineau organizația”, cum îi caracterizează DIICOT.

Acești oameni intrați în atenția chinezilor și care au devenit vulnerabili aveau funcții de polițiști, ofițeri din SRI, procurori și comisari din Garda Financiară.

Împreună cu liderul Chinei acasă la Moș Crăciun

Nu e nicio metaforă!

Wang Yan, pe care notele SRI îl numesc ”lider al unei grupări de criminalitate organizată transfrontalieră”, merge acasă la Moș Crăciun cu Xi Jinping.

În 2010, pe parcursul turneului său scandinav, ”l-am însoțit pe Xi Jinping în Suedia și Finlanda”, delegația Imperiului Celest poposește la Levi, în Laponia.

Wang Yan spune că e acolo, cu ei.

Iar Ambasada Chinei, căreia ziarul i-a solicitat o reacție, nu a negat afirmațiile cetățeanului său, până în acest moment.

Colaj realizat în 2010 din imagini de la întâlnirea lui Xi Jinping cu simbolul Finlandei, Moș Crăciun

Adevărurile de netăgăduit, an după an

Faptele care te amețesc:

În 2012, Xi este ales președintele Chinei, devenind cel mai important lider chinez al ultimei jumătăți de secol.

În 2013, Wang pierde cetățenia și apoi procesul din România, unde îl invocă pe Xi.

În 2014, statul chinez îi redă urgent cetățenia și pașaportul lui Wang, iar statul român uită că l-a declarat ”pericol pentru siguranța națională”.

Tot în 2014, autoritățile de la București îi oferă un drept de ședere pe cinci ani.

În 2017, Wang semnează un contract de exclusivitate cu compania strategică Cupru Min!

Într-un dosar de trafic transfrontalier către UE și lider al EU-China Fund!

Cine este, de fapt, Wang Yan?

Cum își permite el să fie, simultan, într-un dosar de pedofilie și trafic transfrontalier către UE, dar și ”reprezentant pentru România și Europa de Est al EU-China Fund”?

EU-China Fund e o operațiune cu finanțare nedeclarată, dedicată colaborării dintre UE și China.

Siteul se deschide cu fotografii cu Jean-Claude Juncker, președinte al Comisiei Europene, Donald Tusk, președintele Consiliului European, și partenerii chinezi.

Deschiderea site-ului EU-China Fund Management Ltd, unde Wang este reprezentant pe România și Europa de Est

Cine este Wang?

Și cum are Wang curajul să se apere numind doi președinți ai Chinei în instanță, ca dovezi elevate ale legăturilor sale?

În timp ce SRI îl acuza că a comis ”fapte care pun în pericol siguranța națională a României”.

Chiar, cine este el?

Și cum poate fi Wang și ”lider al unei grupări de criminalitate organizată transfrontalieră”, și semnatar al unui contract cu o companie strategică a statului român?

Întrebările adresate de ziar către Ambasada Chinei, către Eu-China Fund și invitația la un interviu pentru Wang Yan au rămas fără răspuns.

Secretizările sunt treaba statului, informarea este dreptul cetățenilor.

Cine este Wang?

Și ce victime a mai făcut în România?

În ziarul de mâine.

CUPRINS: Toate capitolele din investigația GSP în cazul „Shanghai”