O zi din anii ’80

E mai mult decît un podium, e mai mult decît o anchetă. E o amintire. 

vineri, 5 decembrie 2008, 10:17

E mai mult decît un podium, e mai mult decît o anchetă. E o amintire. 

Puţine topuri rămăseseră în picioare în România. Nu din lipsa valorilor, ci pentru că totul se contractase. Se trăia subteran. Medicii, profesorii, artiştii sau actorii aveau ierarhiile lor sentimentale. Nu ieşeau la suprafaţă pentru că în prima pagină a ziarelor şi în programele îngheţate ale televiziunii, era să scriu televiziuni 🙂 , exista un singur cîştigător. Unicul, în toate domeniile.

Înainte de Crăciun, se petrecea o mică minune. „Sportul” publica, pe pagini întregi, ierarhia mult aşteptată. Cel mai bun fotbalist… Era vremea vacanţei. De dimineaţă, ore întregi, ziarul era cercetat pînă cînd literele deveneau mustăţile unor insecte misterioase, care se alergau între ele pe hîrtia poroasă.

Cel mai bine se citea la ţară. Puneai tălpile pe sobă şi, în răgazul căpătat pînă în clipa cînd simţeai că te ustură şi le trăgeai iute de atîta căldură, sorbeai cu cine a votat antrenorul Universităţii Craiova sau preşedintele de la Baia Mare. Existau şi opţiuni locale, dar, de regulă, ele primeau un loc onorific pe podium. Nimic din coaliţiile Eurovisionului de azi. Apoi urmau covrigul înmuiat în lapte şi preferinţele lui Gheorghe Nicolaescu sau Eftimie Ionescu. Contau şi jurnaliştii. Ioan Chirilă era, ca şi în scris, mereu altfel decît majoritatea.

După-amiaza cădea repede afară, la joacă, şi, cînd se lăsa seara, lumina pîlpîia. Sau era oprită cîteva ore. Ziarul te aştepta liniştit, pe mileul de sub televizor. Înainte de culcare urma încă o tură printre tabelele frumos aranjate. A doua zi, cînd pereţii erau reci, mirosea a fum şi a cenuşă aruncată peste zăpadă, simţeai paginile jilave, puţin umflate. Soba începea să chiţăie de la coaja udă a lemnului, în odaie era din nou cald şi literele din „Sportul” prindeau putere… Sameş… Augustin… Cămătaru… Gică Popescu… Hagi…

Aşa am copilărit noi.    

Comentarii (54)Adaugă comentariu

lc dr  •  5 decembrie 2008, 22:24

Bravo.Chiar bravo. Am 35 de ani si asa am apucat sa traiesc si eu o vreme.

radu  •  5 decembrie 2008, 22:31

fumos articolul!…imi trezeste multe nostalgii placute…ai dreptate, Tolo, asa era…multumesc!

Cit  •  5 decembrie 2008, 22:43

Fericit erai ca gaseai Sportul… desi probabil ca venea impreuna cu Scanteia…

johnson  •  5 decembrie 2008, 23:13

da, o copilarie „chinuita”, dar plina de carti, de sperante si in care era parca era mai mult respect si solidaritatea intre oameni;
vremuri care nu erau dominate e indivizi agramati si inculti agresivi cum sunt multi cei care astazi isi expun frustrarile in tribunele stadioanelor, pe bloguri …
nice catalin.

ps. ar fi frumos un proiect prin care s-ar publica electronic editiile saptamanalului „FOTBAL” din anii ’70

Bibi  •  5 decembrie 2008, 23:21

Catalin,

Te rog nu ne mai chinui pe noi, astia nostalgici dupa ani ’80. Destul ne chinuim singuri. Ciudat, pentru toti ceilalti aceasta perioada este considerata cea mai grea din era comunista. Oare de ce nu le-o fi placut ?
Niciodata un lucru nu este mai valoros decat atunci cand este interzis sau greu de obtinut: o carte, un video, un salam de Comtim, un Eurovizion (dintr-ala mai corect), Europa libera, etc.

Am zis cumva „o carte” ? Ce-i aia ??!

toto  •  6 decembrie 2008, 0:33

johnson, era un singur agramat care facea cat toti de acum, acele vremuri au fost penibile, ar trebui sa va puna Tolontan si niste discursuri de la congres sa vedem daca va mai amintiti cu placere. magazine goale, cozi la carne si butelii, ratii la ulei si zahar, 40 l benzina pe luna, 2 ore de program la tv cu tot cu telejurnal, apa calda din 2 in doua zile cate doua ore, curentul electric intrerupt de la ora 10 seara la 6 dimineata, discoteci care tineau de la 8 la 10 seara, munci agricole neplatite, ziare din care nu aveai ce sa citesti, carti la pachet, una bunicica, alta foarte proasta, frig, intuneric, cam asta imi amintesc eu de anii ’80.

Epigonul  •  6 decembrie 2008, 0:42

anii 80 – cu tabuuri si-ncercari
90 – cu succese si ratari
2000 – cu sperante si blazari…

Robert  •  6 decembrie 2008, 0:55

Si eu as vrea sa tanjesc dupa vremurile acelea…din pacate sau fericire am ajuns pe lume prin 86, cu putin timp inainte de o performanta inegalata in fotbalul romanesc………si rau imi pare cu nu am gasit inca titlurile si nici articolele integrale ale ziarelor de pe atunci…poate ma va ajuta cineva.

Bun articol

Epigonul  •  6 decembrie 2008, 1:03

Asociez si eu caldura sobei cu talpile si lectura, nu neaparat a ziarului… Totusi, lasand la o parte numele ziaristilor amintiti de tine, ma intriga unul anume: Modesto Ferrarini!
Suna exotic in lumea noastra mica. Cine se ascundea sub acest nume? Cine erai dumneata, domnule Modesto Ferrarini?! 🙂

done  •  6 decembrie 2008, 1:17

bai,
minunat articol ai scris

aproape de marele Chirila

felicitari ! ! !

Bibic mascat  •  6 decembrie 2008, 1:23

De asta e Tolontan cel mai bun.
Stie sa atinga la co.arda sensibila.

john  •  6 decembrie 2008, 6:11

pai adica cum vine asta, „era rau, groaznic chiar, dar erau carti”?!?!?! adica, vezi, Doamne,acum nu sunt carti. pe vremea aia erau cateva carti care treceau de cenzura si se batea lumea pe ele si cam atat. nu era nimic altceva interesant de facut, asa ca cititul ramanea cam singura preocupare de umplut creierul si timpul liber. nu se punea problema banilor, ca bani erau, pentru ca nu puteai sa-i cheltui pe lucruri normale precum mancare, gigacalorie, detergent, sampon, etc, asa ca ii dadeai pe toate cartile care apareau si care se puteau citi. o sa ziceti ca acum nu sunt bani de carti. nu e adevarat. sunt aceiasi bani, dar exista lucruri pe care se pot cheltui banii si nu mai raman asa de multi pentru carti. pe langa chestiile normale precum mancare, gigacalorie, detergent, sampon, etc., exista si alte chestii precum abonament la celular, internet, excursii in Europa, HBO, etc. Asa ca lasati-o mai moale cu nostalgia, ca nu tzine.

misha  •  6 decembrie 2008, 6:29

regretam vremurile si nu regimul.

karlsberg_vs_ursus  •  6 decembrie 2008, 8:07

Domnule Tolontan,

Cat adevar,in acest articol!

Bine venita romantarea subiectului,in acest articol.Bravo!
Este adevarat,se vota in masa.
Era,pot spune,unicul loc in care puteai,liber si nesilit de nimeni,sa-ti alegi,prin vot,idolii.

arh. Gheorghe Petresciu  •  6 decembrie 2008, 8:36

BUN ARTICOL, DESI, NU I-MI PLACE NOSTALGIA. VREAU SA VAD FOTBAL DE CALITATE AZI, NU SA DAU INAPOI TIMPUL, PENTRU A VEDEA UN FOTBAL DE CALITATE. PREZENTUL ESTE IMPORTANT PENTRU MINE, DAR RESPECT MARILE GLORII DE ALTADATA.

c3zar  •  6 decembrie 2008, 9:20

Felicitari!!!!esti cel mai talentat si inspirat…poate tocmai de accea esti printre singuri editorialisti pe care il mai citesc.Incep sa imi aduc aminte…frumos era…

ba(la)nel  •  6 decembrie 2008, 9:29

Bravo Tolo…super articol…erau vremurile cand stateam la coada sa prindem Sportul…si era Nea Vanea…

Ovidiu Miron  •  6 decembrie 2008, 10:06

Eu am 25 ani si am copilarit intr-un mod poate nu la fel de restrictiv, dar la fel de romantic. Tata m-a dus pe stadion la varsta de 5 ani. Fratele meu avea 3 ani si jumatate. Desi Focsaniul n-a avut o echipa de prima divizie, mergeam in fiecare saptamana sa urmarim cate un sport.

Fotbal, handbal, rugby, baschet.

Tin minte si acum o masina Dacia veche si rosie in care parca ne ingramadeam tot cartierul. Tata ne tinea in brate si ne punea in tema cu cine jucam si ce se spune despre meciul respectiv. Asa am aflat pe la varsta de 7 ani ca s-ar putea sa fie blat cu Selena Bacau 😀 .

Am plans cand ne-a batut Suedia in 94′.

Am prins anii de umilinte in cupele europene. De asta nu ii inteleg pe acesti pesimisti care se vaita de rezultatele din Liga Campionilor. Liga Campionilor! Atunci ne bateau Skonto Riga, Polonia Varsovia ori Pobeda Prilep. FC Bruge(cu Mendoza in echipa 🙂 ) matura cu Dinamo. Domnul Cohn declara apoi:”Suntem campioni, care-i problema?” !!!

Am prins vocea disperata a lui Emil Gradinescu: „Dolha nu iese, Dolha nu iese, nu se poate…” la meciul de cosmar al Rapidului de la Anderlecht.

Asta faceau echipele noastre in cupele europene.

Am prins calificarile nationalei si apoi fumurile, prafurile si andresanele celor din noua generatie.

Am crescut cu Gica Hagi. Si acum traiesc cu speranta unui nou Gicu Dobrin pe care l-am vazut doar in poze si filmulete.

Si de pe la varsta de 13 ani am citit aproape zi de zi editorialele lui Catalin Tolontan. 🙂 Apoi am devenit un cititor tolo.ro foarte exigent 😛 .

abba  •  6 decembrie 2008, 10:06

frumoasa copilarie….

explorish  •  6 decembrie 2008, 11:27

cataline, sa traiesti. a uns la inima.

bibi, nu ne-a placut tot ce aminteste toto. eu zic sa te cauti de „sindromul stockholm”.

johnson, se pare ca acea „solidaritate” era conditionata de conditiile limitative, sau de necesitatea supravietuirii colective in conditii limitative, si nu de calitatea oamenilor. cel putin, mie asta-mi face impresia din ce s-a intamplat dupa ce am scapat de „jug”.

BABILONUL IMOBILIAR  •  6 decembrie 2008, 11:48

…Da, „batrane”! 🙂

Daca prindeai Sportul, mai ales cu Topul, fericire maxima! Bineinteles, ti se punea Scanteia la „pachet”. Oricum „tov” Ceasca nu lipsea nici macar in Sportul, primele 2 pagini…Iar cand avea Sportul 6 pagini, rara-avis?!

Vremuri…
Totusi, o recomandare: in ziarele de azi, de sport, publicitatea ucide mult din informatia reala din ziarul scris. Poza la articol, jumatate de pagina publicitate si…cateva randuri. E drept, alte vremuri acu’…
Poate, totusi, pe ici-pe colo, „prin punctele esentiale”…

hmirceah  •  6 decembrie 2008, 13:49

Da te apropii de Chirila si asta e bine. Ca si pe multi altii m-a uns la inima articolul, e normal am 41 de ani.Bravo.

Bibi  •  6 decembrie 2008, 13:53

Explorish, imi pare rau, cred ca m-ai inteles gresit. Am vrut sa spun ca intr-o perioada ca aia se formau caractere. Poate de-aia nici nu prea vezi multi in politica din generatia noastra. Si supravietuim, nu-i asa ?

Sindromul Stockholm nu are succces la generatia noastra. Mai ales daca ai fost student in Timisoara in timpul Revolutiei.

Sunt mandru de generatia mea si de amintirile noastre.Mai vreti inca o dovada ? Uitati-va cum dialogam noi pe blog-ul asta si comparati cu altele.

ba(la(nga))nel  •  6 decembrie 2008, 14:41

Superb articolul. Depanarea amintirilor placute inseamna desfasurarea unei parti din suflet in fata cititorilor.
Multumesc pentru aceasta desfasurare.

Eugen  •  6 decembrie 2008, 14:52

Foarte frumos D-le Tolontan, sentimental, dar nu asa atzi copilarit dvs . Asa am copilarit eu !!!. Din 1959 sunt pe stadion,oare va spun ce va urmatoarele nume ?:
Remus Lazr
Cici Manolache
Emil Mitaru
Ioan Igna
Branzei
Curcan , ce portar , Romania ar da 10.000.000 de euro sa-l inlocuiasca pe Lobont un talent de conjuctura
Lotzi Lereter
Simion Surdan
Ciosescu
Aud de anchete celebre, facute la comanda!!! Catzi fotbalisti de la Steaua ( pardon CCA sau TSKA ?) sau Dinamo ( asa se zice si la Moscova ? ) au castigat frumosul trofeu ? Catzi din ROMANIA ???????
Cum poate hartia sa suporte asertiunea faptul ca Ioan Chirila vota altfel??? Vota altfel sa fie diferit ***ioanitoaia***, Nicolescu si altii *** . Pentru noi, daca mai avetzi o umbra de rusine si constinta , lasati textul cu soba , bunicul, caldura , Romania bogata populata de oameni harnici si cinstiti. Spuneti un singur lucru clar si raspicat : NU AVEM PE CINE ALEGE ACEST AN , FOTBALUL ROMANESC E CONDUS DE NISTE ……. va las metafoerele , sa zburde in voie . In aceasta tara , acum , se joaca un alt joc .

bogdan arad  •  6 decembrie 2008, 14:58

excelent, ma regasesc…

stelistul  •  6 decembrie 2008, 15:01

Dl Tolontan ce nume ai citat .Si pe langa aceia cati mai erau Ce vremuri . Acum 0000

cilioaia  •  6 decembrie 2008, 15:23

Am trait acele vremuri si imi aduc amainte si acum de acele anchete atat de asteptate. De exemplu cea de final de ’83 cu 3 nationale masculine in prim plan: fotbal – calificata la Euro ’84 dupa ce batuse Italia, rugby – castigatoare a Campionatului European dupa ce batuse Franta si cea de handbal care a castigat Cupa Mondiala dupa ce a invins URSS. Ce vremuri…!

sevilla86  •  6 decembrie 2008, 16:59

Frumos! Astazi citim ziarul pe internet-dar numai are acelasi farmec!Unde e mirosul proaspat de cerneala?

Dragos  •  6 decembrie 2008, 17:51

Mai Cataline, mai. Cum ne arunci tu uneori in butoiul cu melancolie…. Mai bine zi ceva de gigi sau de turcu sa ne treaca repede.
salutari!

Dan  •  6 decembrie 2008, 17:52

Bun articol Tolo,la fel de reusit ca cel cu mingea de 18lei. Pacat ca uneori presa sportiva de azi seamana cu mingea de 13 lei-totdeauna ovala si se desumfla la soare.

mariko san  •  6 decembrie 2008, 18:10

Eu am avut ,,noroc,,sa moara un vecin si m-am abonat la scinteia tineretului ca sa ma pot abona si la ziarul sportul.Asa aveam si lunea o pagina serioasa de sport in scinteia tineretului.Locuiam la sat si acololo era limitat numarul de abonamente.Vremuri interesante…

Serban  •  6 decembrie 2008, 18:25

Cand citesc sau aud despre cum ati copilarit la tara,asa ma apuca o melancolie gandindu-ma la frumusetea Bucurestiului inainte de a da voi navala in acest oras…devenit acum doar un sat urias..

pentru sERBAN  •  6 decembrie 2008, 19:28

sERBANICA tata, pe mine ma apuca nostalgia Bucurestiului de inainte de a te naste tu.
Ce curat era aerul…………

mm  •  6 decembrie 2008, 20:18

Smiorcaielile unui mic escroc sentimental care nu s-a maturizat nici azi.

Mihai  •  7 decembrie 2008, 11:28

Felicitari domnule Tolontan,iti meriti premiul cu prisosinta!

Diaconescu Anton  •  7 decembrie 2008, 13:30

Stimate domnule Serban,aveti perfecta dreptate.Dar,vai,noi cei nascuti si crescuti in Bucuresti,cu parinti,bunici,strabunici bucuresteni suntem pe cale de disparitie.Orasul e al lor,cei veniti de la tara,din sate uitate de Dumnezeu,cu apucaturi neaose de oameni care habar nu au de eticheta,de buna crestere…Ei nici macar nu inteleg la ce va referiti dar,intuind ca nu vor fi niciodata ca noi ne dusmanesc reactionand precum cel care v-a dat o replica total deplasata si de prost gust. P.S. Am vazut ca aveati postata o replica ce a fost ulterior scoasa,probabil ca voi fi si eu cenzurat.Sper ca veti apuca sa cititi randurile mele asigurandu-va de respectul meu!

Gazeta ExtraSporturilor.  •  7 decembrie 2008, 14:49

Felicitari Cataline. Si pe mine m-a uns la suflet editorialul acesta. Asa am copilarit si eu cu anchete de sfarsit de an.Din pacate astazi numai beneficiem de asa ceva. Nu mai este farmecul de altadata,si aici au contribuit cea mai mare parte din ziaristii tineri fara experienta. De aceea am inceput sa cumpar ziarul din ce in ce mai rar.
Faceti ceva si aduceti farmecul de altadata,cand faceam colectie la „sportul”.

Serban(pt dl Diaconesc)  •  7 decembrie 2008, 16:10

Am citit inainte de a fi si domnia voastra cenzurat.Aveti mare dreptate,acestea sunt vremurile.Trist dar adevarat,traim avand drept modele pentru copii nostri oameni ca Becali,Mihaela Radulescu,Mutu…Iar cei de la aceasta gazeta nu fac exceptie.Cu consideratie,Serban Ionescu

mihai  •  7 decembrie 2008, 19:27

In atentia tov-ilor Serban si Diaconescu!
Doar pentru faptul ca sunteti din mos stramos nascuti si crescuti in Bucuresti,nu inseamna ca
sunteti buricul pamantului.Nu trebuie sa-i dispretuiti pe provinciali,care sunt tot oameni
ca si dv.Nu sunteti cu nimic superiori lor,ci dinpotriva,dupa dispretul pe care il aratati??….Nopte buna si sarbatori fericite.

Red  •  7 decembrie 2008, 20:35

Foarte bun. Se spune ca fotbalistii erau amatori profesionisti. Azi exista numai amatori(cu unele exceptii), ba chiar fotbalisto-manelisti. Ce sa regretam?

forum romania inedit  •  7 decembrie 2008, 20:57

Ar trebui ca sa ia aminte copii astia ,ca sa nu se mai intoarca vremurile alea !

Mihai  •  7 decembrie 2008, 21:48

Eugen, sa-ti zica Tolontan cum a fost furat Marcel Raducanu la aditionarea punctelor ca sa nu iasa pe primul loc.Asta apropos de corectitudinea anchetelor, atunci si acum.

Diaconel  •  7 decembrie 2008, 23:21

Serbanica,vesti proaste prietene.
Am confirmarea de la evidenta populatiei ca tu ai fost infiat de actualii tai parinti. Tatal tau natural se numea Diaconescu si era taran neaos din Vascauti.

mihai  •  8 decembrie 2008, 9:55

Felicitari!Cu toată dictatura și socialismul științific impuse, eram mai curați și de multe ori mai fericiți ca acum. Acest popor se autodistruge cu modele de pițipoance și băieței de bani gata.

Florin  •  8 decembrie 2008, 11:39

D-le Tolontan,

Va scriu acest mesaj si recunosc ca nu v-am citit postarea pe acest blog. Este o ultima incercare disperata de a vedea ceva de calitate in ziarul la care lucrati chiar daca m-am relaxat de mult ca se poate intampla acest lucru. Va scriu d-voastra fiindca va apreciez.
Sunt un microbist infocat de mic dar imi mai plac si alte sporturi….si datorita d-voastra in mare masura dispar din atentia publica sau li se acorda un spatiu mult prea mic.
Intr-un moment in care fetele noastre obtin rezultate fantastice la handbal voi scrieti de Becali si toate satra lui de prosti. Chiar „tagetati” mereu oamenii „low-level”, manelistii prosti si cu prost gust? In afara de blogurile d-voastra si a altor cativa chiar nu mai am ce citi de calitate.
Acest tip de gazetarie facuti de cei ce scriu articole pot sa-l fac si eu neavand pregatirea jurnalistica necesara. Va rog din tot sufletul sa luati masuri si sa impuneti calitate si „negrisorilor” din jurul d-voastra, a lui Andrei Vochin, Buzarin si a celorlati care sunt buni la voi in redactie. Invatati-i si pe acesti licurici ce inseamna sa scrii ceva de calitate.
Multumesc

Octavian Stancioiu  •  8 decembrie 2008, 12:10

Superb articol. Domnule Tolontan, mi-ati amintit de copilarie… Erau vremurile in care globalizarea parea ceva SF. Sa va dea Dumnezeu sanatate!

bb  •  8 decembrie 2008, 12:15

D-le Tolontan, intoarcerea catre trecut(desi suna pleonastic), va prinde binisor. Ca si intelectual al fotbalului ce pretindeti a fi apelati mai mult la aceasta varianta.

Vlad  •  8 decembrie 2008, 14:05

Frumos articol, felicitari. Parca scrieti mai bine cand nu atacati pe nimeni.

Cătălin Tolontan  •  8 decembrie 2008, 14:23

vlad, bb, octavian stancioiu: multumesc si eu!

Comentează