miercuri, 8 ianuarie 2014, 10:02
Pe pagina întîi a acestui ziar scrie „Anul 90, numărul 5”.
În toamna lui 1924, cînd Gazeta Sporturilor apărea în mîna băieților care anunțau știrile în oraș, România era a treia țară europeană cu un ziar de sport. Exista Gazzetta dello Sport, exista L’Auto-Velo, strămoșul celor de la L’Equipe, dar spaniolii de la Marca aveau să apară abia în 1938.
Una dintre primele tipografii ale Gazetei Sporturilor a fost Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, cel pe care un pasionat al presei interbelice, Dan Tudoroiu, l-a reperat într-o clădire azi dezafectată, deținută de Loteria Română pe o stradă de lîngă Cișmigiu.
Au trecut 90 de ani de atunci.
Ne-au rămas 15 euro din 100
Aniversarea găsește presa scrisă din România într-un moment delicat. Gazeta Sporturilor a rămas singurul ziar de sport pe hîrtie, lucru fără precedent în cei 24 de ani de la Revoluție.
Mereu au existat două, trei sau chiar patru cotidiene de sport. Dar vremurile s-au schimbat.
Din fiecare 100 de euro pe care îi încasa din publicitate în 2008 un ziar românesc, au rămas doar 15 euro în 2013, și asta dacă adunăm chiar și publicitatea încasată pe site! O prăbușire greu de absorbit, dar pe care Gazeta și alte titluri au izbutit s-o traverseze.
Desigur, există apologeți din tribul Pol Pot al internetului care ne explică de ce e bine ca ziarele și revistele să moară repejor, ei făcînd asta din postura celor care n-au produs nici un ban în viața lor în media.
Mai mult, majoritatea dintre ei trăiesc și acum datorită bazei economice a jurnalismului clasic, fie că e vorba de ziare, reviste, radiouri sau televiziuni.
Media e o piață de muncă și creativitate care a adus profituri morale și frumoase și care a făcut un serviciu social pe care-l băgăm de seamă mai ales cînd începe să lipsească.
Așadar, mai ușor cu lecțiile! Chiar și acum, în ani grei, cifra de afaceri anuală de aproape 8 milioane de euro a clasicului ziar Gazeta Sporturilor este cît jumătate din ce rămîne în mînă întregului internet românesc (cu sute de siteuri și bloguri), practic rămășițele de după încasările google, facebook, yahoo! Cam 15 milioane de euro iau siteurile autohtone, în timp ce google, facebook și yahoo încasează peste 30 de milioane! Dacă nu credeți întrebați-l pe Dragoș Stanca!
8 milioane de euro, cît aduce un ziar bun plus siteurile lui, e un vis pentru televiziuni cu nume, precum România TV sau Realitatea TV și e aproape la fel de mult pe cît încasează din publicitate Antena 3, liderul posturilor de știri.
Și, în pofida acestei cifre enorme încasată predominant de la tarabele de ziare, ceea ce se sugerează este: renunțați voi la aceste venituri de milioane de euro pe care românii le plătesc ziarului și produselor sale și poftiți în minunatul univers digital, unde să murim cu toții la mila publicitarilor și a google! Tare!
Lumea joacă, Google cîștigă
Veniturile din internet sînt puține pentru că internetul nu răsplătește producătorii de conținut nicăieri în lume.
Cine înțelege ce înseamnă o cădere a veniturilor din publicitate de 85% în 5 ani devine mai atent cu judecățile la adresa supraviețuitorilor.
Lumea digitală e minunată, dar ei i se potrivește o butadă din sport. Așa cum fotbalul e sportul în care se întrec două echipe și cîștigă întotdeauna nemții, la fel internetul e o industrie unde se luptă milioane de jucători și cîștigă doar google!
Și nu e vorba aici de România, ci de piețe mult mai dezvoltate. Murdoch și Apple, împreună, au închis The Daily, o publicație electronică în care au investit zeci de milioane de euro, dedicată tabletelor și construită meseriaș de un grup de media și de cea mai inovativă companie de tehnologie a lumii!
Gaura de 300.000 de euro
La finalul anului trecut, o firmă de difuzare a dat faliment, încă un faliment în seria ultimilor ani. Ceilalți editori suferă și ei. Dispariția difuzorului PressPoint a adus Gazetei o pierdere de aproape 300.000 de euro. Cu alte cuvinte, banii din publicitate au scăzut, iar cei din difuzare nu vin!
La intrarea în hala redacției, acolo unde, pe pereți, veghează fotografii uriașe cu unii dintre cei mai importanți ziariști și scriitori ai istoriei Gazetei, Ioan Chirilă, Eftimie Ionescu şi Fănuș Neagu au clipit mărunt în fața mașinilor de scris Optima.
Ei sînt moștenirea ziarului, la care nu avem de gînd să renunțăm. Ei și sutele de mii de cititori inaudibili, însă loiali pasiunii sportive, pentru care o informație încă atent cîntărită și o poveste frumoasă contează.
Cînd va trimite yahoo un corespondent de război?
Pe mine nu mă impresionează carnavalul de miștouri la adresa presei, derulat pe internet și, mai vizibil, la cîteva televiziuni.
Ca jurnalist de presă scrisă am ajuns un mucegai cu pretenții imperative, așa că nu mai am ce pierde. De pildă, pot scrie frontal că Mircea Badea și Radu Banciu, doi realizatori al căror talent special l-am consemnat, bat cîmpii atunci cînd vorbesc despre sila publică stîrnită de ziare!
Mă refer la ei pentru că sînt doi oameni inteligenți și cu mare expunere. Ei greșesc din beția unei superiorități care le-a luat ostatice empatia și simțul măsurii. Faptul că ei sporovăiesc cu majuscule nu le dă mai multă dreptate. O vorbă veche a lui Nicolae Iorga.
Și nu ziarele le apăr, ci mă întreb cum și dacă va continua jurnalismul, o profesie care, deocamdată, a funcționat în redacții cît de cît puternice, dedicate și disciplinate. Vorba unui jurnalist american: „Anunțați-mă cînd își trimite yahoo un corespondent de război la Bagdad!”. Și americanii au pierdut enorm, minus 60% la publicitatea în ziare, pe un interval de 9 ani, în timp ce publicitatea pe site-urile ziarelor le-a crescut doar cu doar 6% din 2007 pînă azi! (sursă NAA).
De ce s-au săturat românii
În România însă, dacă oamenilor le e lehamite de ceva, cred că, în primul rînd, e vorba de pervertirea jurnalismului. Care se vede nu numai la ziare, ci mai degrabă pe televiziuni. De partizanatul pixelilor, fără precedent în cei 24 de ani de democrație. De agresivitatea ideologică și de discursul unilateral de pe micul ecran, de aia mi se pare că s-au săturat românii!
Poate greșesc, dar asta cred. Mi se pare că nu ziarele, revistele sau site-urile editorilor, cu toate prostiile, erorile, exagerările și slăbiciunile noastre, au îngrețoșat publicul, ci malformarea profesiei.
Din instituții care strîngeau oamenii laolaltă în fața unei cutii magice, televiziunile au ajuns, prin voința patronilor, anexe de partid. Sînt și ziare poziționate astfel, dar am senzația că posturile TV au fondat norma neagră a profesiei. Desigur că există și canale neaservite, dar pare că vocea și realizările lor nu ajung la public.
Pentru povești întregi
Și adevărul e că, în cea mai lipsită de inspirație zi a lui, un ziar sau un blogger nu produce atîta stricăciune precum o preaputernică televiziune.
Cît de întinsă e năruirea? „Realitatea nu încape pe un ecran cu diagonala de 60 de centimetri. Pur și simplu avem nevoie de presa scrisă pentru a spune poveștile în întregimea lor”, scria acum cîțiva ani șeful unei mari rețele mondiale de publicitate.
O țară nu poate trăi în ritmul cazon bătut de televiziuni. Sau poate, dar arată precum România, care oscilează între isterie și letargie.
Milionul de imagini și ideea
Avem nevoie de nuanțe, de pauze de respirație, de schimburi de idei și de convingeri formate pe informații redactate cu bună-credință. Nimeni nu garantează că nu greșim, dimpotrivă, uneori o comitem rău, dar cîtă vreme rămînem drepți, avem o șansă.
„O mie de cuvinte nu fac cît o imagine. Dar un milion de imagini nu contează cît un concept, cît o idee”, scria gînditorul italian Giovanni Sartori.
În acest caz, ideea a împlinit 90 de ani.
Cristian • 8 ianuarie 2014, 10:24
Inca o data, felicitari!
GOSMAN CRACIUN • 8 ianuarie 2014, 10:47
Pentru mine este o mare placere sa va citesc si o fac de 23 de ani.Dar ma intreb de ce si de unde atit de multa URA!?!
Epigonul • 8 ianuarie 2014, 10:53
Următoare victimă din presa scrisă pare a fi Pronostic Sportiv, o revistă aflată şi ea la „mila” difuzorilor.
victor L • 8 ianuarie 2014, 10:55
„ideea” insa a ajuns jos de tot, mai rau ca de la 100 de euro la 15, a ajuns preş la un penal:
„Ultimele zile petrecute complet în închisoare de patronul Stelei: „Avem acceptul, Gigi iese!”
de Cătălin Popescu • 08 Ianuarie 2014″
tactic-zone • 8 ianuarie 2014, 11:02
pe langa ce scrii tu, adaug si eu: nu ziarul de harite a scarbit cititorul, ci ziarul online si a lui sete de click-uri. daca ziarele pe hartie mor si se trece in online, va invinge superficialitatea, ideea ca tot ce conteaza, in conditiile in care totul e gratis ,doar click-ul conteaza, sa atragi click-ul internautului pt reclama ! sunt mai importante titlurile decat contitnutul ! in ziua de azi jurnalistul online bun este cel care compune cel mai tare titlu, nu importa ce contine articolul. asa ca, desi aveti si voi bube in cap, SA NU MURITI INCA !
Sud Steaua • 8 ianuarie 2014, 11:24
Foarte frumos articolul, pentru mine este cu adevarat motivational desi lucrez intr-un domeniu diferit. Desi uneori din comoditate m-am mai multumit cu „rasfoirea” online a Gazetei, ma declar fanul hartiei si al mirosului de tipar si voi ramane un cumparator frecvent al editiei tiparite, la fel cum desi folosesc cu succes noile cuceriri ale tehnicii in fotografia digitala, mereu voi prefera fotografia tiparita pe hartie si pastrata intr-un album clasic. Multe momente de mari satisfactii prilejuite de sport le-am asociat cu nerabdarea de a iesi dis de dimineata la chiosc si a vedea, chiar acolo, langa chiosc, cum au ales sa descrie cele intamplate ziaristii mei preferati. Unul dintre acestia sunteti domnia voastra si doresc sa va multumesc si sa va urez la multi ani!
bulgar • 8 ianuarie 2014, 11:31
In loc de felicitari pot spune doar RUSINE GSP!
Continuati cu o minciuna care dateaza de 24 de ani, aceea ca fiind continuatorii Gazetei sporturilor interbelice si postbelice. Puteti spune oricui, nu mie, care de 30 ani studiez presa romaneasca in salile de lectura a Bibliotecii Academiei Romane, abaiblioteca Academiei si Central Univerditare din Cluj-Napoca, Biblioteca Judeteana din Baia Mare, etc.
Spre stiinta voastra si a celor care citesc GSP, ultimul nr al Gazetei sporturilor a aparut la 18 aprilie 1947, pe cand varianta comunista a Gazetei,”SportulPopular” aparea inca din 20 martie 1945, si devenea Sportul la 11 noiembrie 1967.
Cum puteti sa mentineti aceasta minciuna si dupa atatia ani?Chiar „gasca” voastra cande erati la Prosport contestati acest drept Gazetei.
Voi sunteti urmasii Sportului comunist nu a Gazetei!
Terminati cu dezinformarea si arogarea unor merite care nu va apartin!
teddy • 8 ianuarie 2014, 11:35
foarte frumos scris !
subscriu acestei idei a presei scrise si a informatiei primite pe suport de hartie. chiar ieri am vazut in metrou un contrast enorm. stateau una langa alta doua doamne care citeau. prima citea o carte despre comportament iar cealalta folosea un eBook reader. pur si simplu simteam nevoia sa dau si eu pagina cand o facea doamna cu cartea in timp ce eBook readerul nu imi inspira absolut nimic. mi se pare ceva extrem de banal fiind inconjurat toata ziua de tablete, laptopuri, calculatoare si monitoare gigant datorita jobului.
astept cu nerabdare sa postez un comentariu la aniversarea celor 100 de ani ! pacat insa ca trebuie sa o fac digital si nu pe un oracol de genul celor care le faceam cand eram mici la scoala si tineau locul unor albume cu colegii.
circul_ghencea • 8 ianuarie 2014, 11:35
La multi ani Gazetei pe orice suport va aparea in continuare.
Dar parca fara hartie nu mai are niciun farmec. Fara hartie isi pierde identitatea, raman doar niste pixeli in oceanul www.
Editia printata va ramane cartea de vizita a oricarei redactii serioase din lumea asta (parerea mea). Varianta GSP pe hartie este la fel ca timbrul pentru colectionari, doar cei pasionati cu adevarat inteleg asta.
Va multumesc GSP pentru eforturile voastre. Succes!
Steaua1986forever • 8 ianuarie 2014, 11:37
„Anunțați-mă cînd își trimite GSP un corespondent de război la Bagdad!” ar putea sa iti raspunda rau-voitorii. Insa, e adevarat, parca din 2 tabloide (gsp si celalalt) parca voi sunteti un pic mai sus, probabil si asta a dus la transformarea „celuilalt” intr-un blog cu foarte multe femei goale, titluri de tip „Ramai prost daca nu dai click aici”, „Incredibil frate” iar voi ati ramas un blog cu mai putine titluri bombastice (dar prezente totusi), articole prost scrise, pline de greseli flagrante de limba romana (nu e vorba de greseli datorate „vitezei” ci a necunoasterii elementare a regulilor limbii romane”, deci, per total, voi sunteti mai buni, asta e 100% sigur, insa nu pot sa va laud fara sa nu mentionez si sutele de greseli pe care le faceti aproape saptamanal.
popicoo • 8 ianuarie 2014, 12:02
Gazeta Sporturilor nu mai exista de cand a murit Ioan Chirila. Daca voi numiti jurnalism sportiv ceea ce faceti azi, nu ma mai mira ca lumea priveste si cumpara cancan-uri.
RC • 8 ianuarie 2014, 12:11
Bravo!
cititorul • 8 ianuarie 2014, 12:14
Doar pentru editorialul asta si a meritat sa dau banii pe ziar. Cum spunea Salinger. „Un text bun este atunci cand simti nevoie sa-i strangi mâna autorului”.
cabrera • 8 ianuarie 2014, 12:14
Am cumparat ziarul zilnic timp de multi ani,am fost o data de la 2 Mai la Mangalia sa-l iau,din pacate se fac cel putin 6 ani de cand mi-e groaza sa-l deschid.PS: M Badea inteligent?
Cătălin Tolontan • 8 ianuarie 2014, 12:21
7, bulgar: esti de o violenta care spune ceva despre tine, nu despre noi. Niciodata n-am sustinut ca Gazeta Sporturilor a fost singurul nume purtat de acest ziar. A avut mai multe nume de-a lungul timpului. Si au coexistat, e adevarat. Vei putea citi in acest an aceasta istorie si te vei putea exprima si tu cu punctele de vedere contrare.
Asta e diferenta. Suportam puncte de vedere contrare.
IBogdan • 8 ianuarie 2014, 12:29
90 de ani de cand ii pupati apasat pe Venus si steaua.
Paul • 8 ianuarie 2014, 12:32
Aplaud cu sinceritate acest articol cat mai ales intreaga dumneavoastra activitate.
Steaua1986forever • 8 ianuarie 2014, 12:42
Catalin, fara suparare, in loc sa il „pui la punct” pe cel de la nr.7 mai bine ai face acest lucru cu colegii tai mai putin inzestrati (din multe puncte de vedere) care scriu „miau” ca pisica prin versiunea online. Aproape zilnic observ greseli grave in articolele online. Si nu doar de limba romana. Sau titluri care nu au nicio legatura cu articolul in sine. Daca doresti, pot sa vin cu exemple. Despre „echidistanta” la anumite articole nici macar nu mai vorbim, uneori am impresia ca sunt articole scrise in galeria adversarilor echipei despre care este vorba in acel articol. Si nu vorbim numai de Steaua aici (cam 90% din articolele voastre rautacioase, desigur, sunt despre echipa cu cei mai multi fani, e firesc intr-un fel), sunt atacate apoi Rapid cu articole rau-voitoare (cam locul 2 dupa Steaua), Dinamo si apoi Cfr (cel mai putin atacata inclusiv in perioada cand „era pe val”)
Lucian Vâlsan • 8 ianuarie 2014, 12:57
Bun articolul. Foarte bun.
Problema e că vine în cel mai nefericit context cu putință – contextul în care Gazeta s-a mânjit deja grav de tot de desertul turcesc în care se scaldă și restul mediei românești.
Articolul ăsta și-ar fi atins scopul acum 5 ani. Poate și acum 3 ani.
Acum, însă, tare mi-e că-i prea târziu. Sper să mă-nșel și să nu fie mult prea târziu dar tare mi-e că nu mă-nșel.
Exemple de azi:
1. Eric nababul – brazilianul se umple de bani
Titlu bombastic dat unui articol slab și care până la urmă nu ne dezvăluie vreo sumă fabuloasă. Aș zice chiar că arabii îl plătesc sub valoarea lui – având în vedere sumele care se-nvârt în piața zonei cu pricina.
2. „Avem acceptul, Gigi iese!”
Pe bune?! Fără comentarii…
3. „Meciul de pe 18 ianuarie nu a fost cumpărat de nici o televiziune din ţară”
Și cu gramatica stăm prost. Încă nu s-a auzit în Gazetă că pronumele de tipul „nicio”, „niciun”, etc. se scriu împreunat. Și are acuș 10 ani noua regulă.
4. „Directă a lui Mutu, croşeu al lui Doroftei » Dialog fabulos”
Fără comentarii…
Și astea-s doar așa culese fix din prima pagină. Dacă încep să iau bookmark-urile din ultimele 3 luni, de pildă, aș putea scrie o carte.
Vedeți dumneavoastră, domnule Tolontan, nu-i problema că „uneori” Gazeta o comite rău. Problema e că „uneori” ăla s-a transformat de mult în „zilnic” iar cu textul ăsta dați impresia că sunteți în negare…
La mulți ani!
Marian • 8 ianuarie 2014, 13:02
Sa vedem ce o sa fie cand din fiecare 100 de euro pe care îi încaseaza din publicitate în 2008 un ziar românesc, o sa ramana doar 1 euro în 2016.
camolot sucit • 8 ianuarie 2014, 13:06
90 de ani e o vârstă când te aştepţi la orice!
Ofer bocitoare ieftine , colivărese aşijderea… tot tacâmul , superoferte pe sistem early booking!
marian • 8 ianuarie 2014, 13:09
Momentul imi cere sa spun „La multi ani GSp”. Si chiar spun acest lucru: va accesez zilnic (in mod repetat) pe net, din cand in cand cumpar editia tiparita, uneori imi dau cu parerea despre una-alta pe site-ul dvs. Analiza economica facuta de dl. Tolontan este impresionanta, dar nu o suspectez de o maxima sinceritate. Ma rog, nu e treaba mea, piata merge inainte, ca si viata. Altceva as vrea sa spun: indiferent de Google sau de impozitari, GSp-ul de astazi este o publicatie slaba, care nu se poate compara cu marele ziar din anii 1960-1970, chit ca era vorba de „Sportul popular” sau de „Sportul”, pe care (ca si Sud Steaua) le asteptam de la 4 noaptea la coada de la chiosc (pe Dudesti, la nea Nicu) si le „devoram” inca de pe drumul spre casa … Vanea, Mache, Urziceanu, Chiose, Ochialbi si altii, carora le cer iertare ca nu i-am amintit. Scrieti si curatati ziarul de murdaria cu care suntem injectati zilnic, dle. Tolontan. Mai vorbim la centenar.
Dragos Valentin • 8 ianuarie 2014, 13:13
Va citesc de fix 30 de ani…
Multi ani frumosi inainte!
Ionut • 8 ianuarie 2014, 13:16
Bravo Catalin,
Stim cat costa sa tiparesti un ziar si sa il transporti si apoi sa astepti banii de la distribuitori.
Dar ati rezistat si TREBUIE sa rezistati in continuare. Incerc si eu sa contribui la acest lucru cumparand zilnic ziarul.
La Multi Ani Gazeta!!!!
Andi • 8 ianuarie 2014, 13:24
Dezinformare ca la manual. Nu aveti nicio legatura cu vechea „Gazeta”.
Poate ca sunteti urmasii sinistrului „Sportul Rosu” al lui Mitica Dragomir, pe care l-ati slujit, l-ati tradat pentru „Prosport” si apoi ati tradat iar pentru Felix. RUSINE !
Cristian Daniel LUNGU • 8 ianuarie 2014, 13:37
Felicitari Gazeta Sporturilor, felicitari Catalin Tolontan!
La multi ani!
bogdan lebu • 8 ianuarie 2014, 13:38
la multi ani!
brod • 8 ianuarie 2014, 13:51
„De agresivitatea ideologică și de discursul unilateral de pe micul ecran, de aia mi se pare că s-au săturat românii!”. Aşa e. Dar atunci, cum puteţi compătimi cu unul ca Mircea Badea?!?
Personal, consider că presa s-a năruit renunţând deliberat la cititorii (şi) de cărţi, mulţumindu-se cu vulgul, că era mai numeros. Dar mai lesne de manipulat. Şi care s-a plictisit. Articolul dlui. Tolontan are un ton de sfârşit de lume. Lumea presei, deocamdată. Din păcate, cred că are dreptate. Viitorul pare la fel de substanţial ca şi conţinutul & stilul unui Mircea Badea.
Cătălin Tolontan • 8 ianuarie 2014, 14:14
22, marian: ziarul despre care vorbiti avea 8 pagini, iar apoi 4 pagini. Este ziarul care in momentul in care Steaua a cistigat CCE i-a oferit pag 1 lui Nicolae Ceausescu.
Fara a spune ca tot ce s-a scris inainte de 1989 era o prostie, pentru ca au fost si lucruri valoroase, cred ca sinteti intr-o eroare atunci cind spuneti ca un ziar din anii 70 sau 80 era mai bun decit un ziar din 2013.
Dar cred ca inteleg de unde vine aceasta nostalgie. O am si eu, cind confund felul in care copilaria, adolescenta sau tineretea ma faceau sa receptez lucrurile cu lucrurile in sine 🙂
19, lucian valsan: poate ca sintem in negare, e adevarat ce spuneti, dar si dvs sinteti in negare cind vorbiti despre ziar si veniti cu exemple din site 🙂
andy • 8 ianuarie 2014, 14:22
Frumos,se vede ca ai talent,mai ales dc nu scrii de Steaua.
ba(la)nel • 8 ianuarie 2014, 14:28
Felicitari Gazetei! A fost frumos si pe vremuri, cand stateam la cozi sa prindem un exemplar, ca sa citim cronica unui meci, scrisa de Ioan Chirila, Eftimie Ionescu, Ion Cupen sau Radu Cosasu. Fara nici o suparare, nici un ziarist din cei de azi nu se poate apropia de stilul „Nea Vanea”, ale carui carti se vindeau ca painea calda. Si nu erau doar carti despre fotbal sau cronici ale meciurilor, erau carti din care invatai multe, iti imbogateai cultura generala. Cine poate, sa caute cartea „Rasucind fusele orare” si va intelege ce-am vrut sa spun. Nea Vanea for ever.
zeusdinolimp • 8 ianuarie 2014, 14:39
La multi ani,Gazeta!Pana anul trecut mai cumparam editia tiparita a ziarului de la chioscurile de presa.Anul acesta insa, imi voi face abonament la Gazeta digitala,ca de,trebuie sa tinem pasul cu tehnologia…
Prevad intr-un viitor nu prea indepartat disparitia presei „pe hartie”,se vor bucura si ecologistii dar mai tare se vor bucura cei pe care i-ai amintit tu,Cataline,in editorial.Sa auzim numai de bine !
marian • 8 ianuarie 2014, 14:41
V-ati suparat, domnule Tolontan ?!! OK, m-ati pus la punct, desi la ora 12:21 i-ati raspuns cititorului 7, bulgar ca suportati punctele de vedere contrare. Ma rog, nu s-ar zice, dar stiti ce ? Nu conteaza parerea mea, pe care mi-o asum in ciuda bobarnacului cu care m-ati onorat dvs., dar daca cititi cu atentie o sa vedeti ca opinia mea nu este catusi de putin singulara. Imi cer scuze si promit sa va deranjez si alta data, daca voi avea motive, desigur. Si sa va mai spun ceva, d-le. Tolontan: sunt sigur ca n-o sa ma credeti, dar la cei 60 si ceva de ani ai mei cred am citit multa presa, romaneasca si straina, tiparita si virtuala, am fost abonat multi ani la presa straina, etc. etc. Nu ma justific fata de dvs. si nu-mi arog nici un fel de merit din asta (presa a fost pasiunea mea si asa-mi trebuie !), dar stiu sa fac diferenta intre jurnalismul de excelenta si alte specii. Zau …
Cătălin Tolontan • 8 ianuarie 2014, 14:55
33, matian: nu m-am suparat, doar v-am contrazis. Nu sint de acord ca ziarele de dinainte de 1989 erau mai bune decit cele de dupa, atita tot.
Dimpotriva, respect dialogul cu dvs, daca acceptati si dvs ideea ca un dialog nu inseamna ca cineva arunca reprosuri precum pietrele, iar celalalt le primeste.
popicoo • 8 ianuarie 2014, 15:02
Domnule Tolontan, copii sau nu, alte vremuri sau nu, eu mai am in arhiva personala numere din SPortul de dinainte de 1990. Mustea de informatie sportiva pura, iar articolele si cronicile erau scrise de oameni care iti transmiteau ca au cultura (sportiva si nu doar)si mai stiu si limba romana. Din pacate, aceste lucruri nu se mai gasesc in Gazeta de azi, asa cum nu s-au gasit nici acum 2, 5, 10 ani.
in continuare va luptati cu perceptiile oamenilor. Atata vreme cat eu va consider un ziar de o slaba calitate din punct de vedere al sportului, nu trebuie sa va luptati cu perceptia mea. Feedback-ul poate fi acceptat sau nu, se poate incerca o modificare de comportament sau nu. Insa un lucru nu mi-l puteti spune – ca nu este asa cum percep lucrurile. Asa cum nici eu nu ma lupt cu perceptiile dvs. daca dvs. considerati ca faceti un ziar de sport, ca faceti jurnalism sportiv, e ok. Mai important este cum anume ma convingeti pe mine, cititor de presa sportiva ca faceti presa sportiva.
Iar exemplele de pe site pe care vi le da antpostatorul meu (ce barbarism)sunt valabile si pentru editia tiparita.
Si mai interesant este daca se doreste schimbarea acestei perceptii de catre cei care fac ziarul. Ce spuneti ?
Sau nu aduce bani? Hmmmm, si asta doar pt ca publicul cere sa stie ce face Mutu prin cluburi sau Tamas cu vodca sau Nikolic cu taxiurile? Publicul de sport ? Cand a fost ultima data cand ati publicat rezultate si comentarii din alte sporturi decat fotbalul nenorocit din Romania? Stiti ca exista Cupe europene la handbal? Competitii europene la baschet? Curse de biatlon, schi, schi fond? Competitii de volei, hochei sau raliuri? Noroc ca am net si pot sa-mi iau rezultate sau comentarii de pe net. Chiar daca le mai gasesc pe site-uri din alte tari. Ma ajuta si la dezvoltarea pe parte de limbi straine.
Gazeta Sporturilor aia adevarata a murit, dle Tolontan. Ce exista acum este doar un produs comercial, amestec de cancan si fotbal, cu cate un editorial de exceptie si cateva foarte bune. Si cam atat. Adica un Prosport de pe vremuri, cu cateva mici imbunatatiri.
Ioan Chirila, Emanuel Fantaneanu, Ioan Cupen, Radu Cosasu, Eftimie Ionescu, Romeo Vilara. Catalin Tolontan, Ovidiu ioanitoaia si cam atat. De azi. In conditiile in care am apucat sa citesc ziarul de atunci vreo 3 ani. Pe cel de azi il citesc de vreo 23 de ani. Indiferent cum s-a numit sau cine l-a condus. Doar ca nu mai mult de jumatate de pagina. Conteaza ?
bulgar • 8 ianuarie 2014, 15:13
Nu acceptati ideea ca sunteri uzurpatorii adevaratei Gazete!
Asumati-va acest lucru!
Si va mai rog un lucru:Faceti presa sportiva nu can-can!
bulgar • 8 ianuarie 2014, 15:16
Si unde-i aniversarea?
Ar trebui sa fie abia in septembrie! Sau vreti sa numiti pompos „2014 Anul Gazetei Sporturilor”!
vasim • 8 ianuarie 2014, 15:17
Felicitari pt cei 90 de ani de aparitie!
Cred ca situatzia presei scrise e delicata.
Dar parerea mea este ca exista un viitor!
Acest viitor trebuie totusi planificat tinand cont de presa online care are un rol tot mai important.
Gsp cred ca in momentul de fatza sunt foarte bine pregatitzi din acest punct de vedere site-ul gsp este pe primul loc din site-urile de presa din Romania!
Ar trebuie ca versiunea pt tablet si smartphone (versiune mobile) sa fie inbunatatzita!
In rest va doresc succes in continuare!
O sa cumpar oricand cu placere un ziar scris de sport(sau revista de sport cu aparitzii saptamanale sau lunare)!
Cătălin Tolontan • 8 ianuarie 2014, 15:22
35, popicoo: sigur ca parerea dvs conteaza. Faptul ca un produs e comercial nu o iau insa ca pe o insulta. Daca poti promova lucrurile de valoare, de care amintiti si dvs, intr-un mod comercial, e ok. Nu avem alte surse de venit, nu sintem sustinuti de stat, daca nu vindem, nu aparem, e simplu.
Dar avem pretentia, sau impresia, ca facem lucrurile respectind anumite principii ale profesiei si muncind mult in zone serioase. Nu sint de acrd ca tot ce merita citit e cite un editorial. Sint reportaje, investigatii si analize f bune.
Manasse • 8 ianuarie 2014, 15:33
„Faptul că ei sporovăiesc cu majuscule nu le dă mai multă dreptate. O vorbă veche a lui Nicolae Iorga.”
Se ştie clar că doar Moartea vorbeste cu majuscule 😀 😀 (courtesy of Terry Pratchett).
dana iancu • 8 ianuarie 2014, 15:40
La multi ani echipei GSP, si in mod deosebit LMA Mariei Andreis si Mirelei Neag (i just love them!)! Va multumesc ca existati si in ziar si online, fiecare cu avantajele lui!
Am citit comentariile; e socant „bulgarul”: pt un tip care petrece atit de mult timp in biblioteci, se exprima ingrijorator de cu spume! Pacat. Am retinut insa mesajul, si raspunsul CT.
niko • 8 ianuarie 2014, 16:12
decas sa fiu sclavul turnatorului felix mai bine mor
Tolontan, despre lupta presei scrise şi pervertirea jurnalismului la TV. “Badea şi Banciu bat câmpii”. | Reporter Virtual – stiri exclusive | Pe urmele stirilor • 8 ianuarie 2014, 16:15
[…] Tolontan publică astăzi un text de referinţă despre lupta pentru supravieţuire a presei scrise. În condiţiile în care volumul publicităţii […]
bulgar • 8 ianuarie 2014, 17:41
PT.DANA IANCU
Spumele sunt la tine stimata doamna. Eu am spus doar un adevar!
Daca inghititi toate gogosile pe care vi-le servesc stimabilii gesepisti e problema voastra.
Eu nu le inghit si nu suport falsul!
Robert • 8 ianuarie 2014, 17:56
Marian, cu toata experienta ta data de varsta, eu iti spun ca am inca o colectie consistenta de ziare din anii 90-92, de sport si nu numai. Tin minte ca, la 10-12 ani ai mei de atunci, asteptam cu nerabdare sa cumpere parintii ziarele dimineata, inclusiv pe „ala de sport” pentru mine, ca sa stau uneori si cateva ore sa le citesc. Asa, ingalbenite cum sunt acum, le recitesc si imi dau seama de naivitatea lor si limba de lemn in care sunt scrise, lipsa de consistenta si de valoare pe alocuri. Faptul ca le asteptam cu nerabdare, din motive mai degraba sociale, si ca mi se parea o lectura deosebita atunci, nu le face neaparat (mult) mai bune decat cele din ziua de azi. Dar, sigur, nostalgia e o „boala” interesanta!
Pe de alta parte, domnule Tolontan, nu puteti separa site-ul de editia tiparita si asa sa scuzati titlurile si articolele mediocre din online, date ca exemplu corect mai sus. Sau, daca vreti sa le separati, folositi un brand diferit, se practica peste tot. Pana una alta, mizeria din online, cu multe articole scrise de, sper, copii cu putina educatie si stiinta jurnalistica (cu care, in locul dumneavostra, mi-ar fi rusine sa fiu coleg de altfel), este motivul pentru care nu voi cumpara prea curand varianta tiparita!
victor L • 8 ianuarie 2014, 18:59
Mi- scapat, dar te taxez: sa-ti fie rusine, dle Tolontan.
„importanți ziariști și scriitori ai istoriei Gazetei, Ioan Chirilă, Eftimie Ionescu şi Fănuș Neagu”.
Belfegor, ori Radu Cosasu, nu iti spune nimic?
Gabriel • 8 ianuarie 2014, 19:01
Felicitari pentru continuitate si informatiile interesante. 90 de ani si a 3-a gazeta de sport din Europa sunt o adevarata performanta.
Din pacate, articolul continua in stil „online”. Instigare la ura, Mircea Badea sau Antena 3 …
Vorbim despre o idee, despre un jurnalist, despre o informatie culeasa cu dificultate (exemplul Bagdadului), si apoi o separam in idee tiparita sau „online”. Presa tiparita oricum va muri in scurt timp, e ineficienta economic, si, ca orice alta forma de exprimare, este trecatoare.
Ideea e idee, indiferent de forma … vorba lu’ Titu Maiorescu …
cornel • 8 ianuarie 2014, 19:02
Domnule Catalin Tolontan, degeaba va suparati pe cei care va contrazic. Ziarele dinainte de 1990 erau cu adevarat mai bune ca cele de acum. In afara de articolele „comandate” de partid, TOATE celelalte articole au fost extraordinare, indiferent unde erau publicate: ziarele si rubricile de sport erau cu adevarat despre SPORT, ziarele si rubricile de cultura erau cu adevarat despre CULTURA, s.a.m.d….
Imi amintesc de anii cand eram abonat la Scanteia Tineretului NUMAI pentru pagina de SPORT de LUNI, asa de bune erau articolele, mai bune chiar ca cele din SPORTUL…..sau de analizele sportive din FLACARA.
Acum, intr-adevar, nu se mai scrie nimic de partid (partea buna) dar nici nu se mai scrie NIMIC……
Octavian Stăncioiu • 8 ianuarie 2014, 19:26
Revin cu textul corectat:
Consider și eu, ca și ”bulgar”, că ”Gazeta” apărută în 1924 a dispărut în 1947, cea actuală fiind doar – ca să mă exprim în termeni de ”palmares” fotbalistic – continuatoarea ”Sportului Popular”. Sau putem admite că, atunci, în ’47, ”Sportul Popular” a ”absorbit” ”Gazeta” interbelică).
Eu însă vă doresc sa împliniți 200 de ani de existență (mai încolo cine știe ce-o fi…). Ați rămas singuri pe piață pentru ca ați fost superiori (mult) concurenței.
Sunteți acolo câțiva jurnaliști de mare valoare, Ioanițoaia, Tolontan, Vochin, Geambașu, Berceanu și alții. Și sunteți datori, indiferent de criză, societate și performanțe fotbalistice, sa duceți mai departe tradiția cotidianului sportiv al României. În memoria lui Ioan Chirilă, a lui… Bică Beilis și a nenumăraților ziariști de renume care au scris în paginile celor 90 de ani.
Rezistați, crizei și tentațiilor, nu va ”dedulciți” la gravele erori ale ”ProSport”-ului, reduceți ”tabloidizarea” (e suficientă pe site) și duceți mai departe tradiția. Nu sunt sfaturi – cine sunt eu să vi le dau? -, sunt doar păreri ale unui mare fan al presei scrise. Presa aceea cu miros de tipar proaspăt, pe care o savurezi la micul dejun sau în momentele de liniște, atât de rare de vreo 15 ani încoace, pe care ți le mai permite ritmul de mitralieră al Globalizării.
Ramon • 8 ianuarie 2014, 19:28
In capitalismul vest-european au rezistat pe piata cei al caror profit a fost cel putin 0, daca nu pozitiv. De-a lungul secolului, cei intrati in degringolada au sucombat. Ce-i foloseste acum Pro Sportului laudele din 2004-06 ca vindeam mai mult decat GSP. Managementul Pro Sport a fost catastrofal in ultimele 13-15 luni si ziarul a sucombat, nu numai articolele erau o lălăială ci și difuzarea era proastă. Vă puteți felicita că încă existați, dar asta nu înseamnă că va fi la fel peste 2 ani, dacă nu veți mai vinde. Asta este partea bună a capitalismului: rezistă doar cel care vinde. Partea rea este trecerea în șomaj a celor care nu au un cuvânt de spus și plătesc prostiile manageriale (nu incriminez persoane, vorbesc în general).
Eu m-am scârbit de permanenta luptă din presă. Chiar dacă Sportul era mic și aveau limba lor ”de lemn”, era o bună sursă de informații. Acum orice om care n-a produs nimic bun poate scrie în ziar sau pe net. Dar, dacă nu va avea cititori, va sucomba și se va trezi că nu-l mai vrea nimeni.
În cele din urmă, cel care a postat la nr.7 are perfectă dreptate, GSP de azi nu este cea din 1947, care a sucombat tot financiar (prețul și apariția deveniseră prohibite față de Sportul Popular – dar este o poveste care trebuie studiată ca să nu incriminăm numai comunismul – GSP 1946-47 nu mai apărea lunea și nici ceva interesant nu mai avea, față de anii de glorie ai GSP).
GSP 1924-34 avea o apariție de 2-3 ziare pe săptămână, nu este o glorie că era al treilea cotidian de sport din Europa, sportul fiind doar o plăcere, iar lectura evenimentelor doar un divertisment în anii 20.
Vom vedea ce va rezerva viitorul, dacă ați scăpat de concurență nu înseamnă că veți trăi forever. Am apreciat în Pro Sport că dădeau formațiile din L2, ceea ce voi nu mai faceți (deși, la SR, ați perfecționat asta). Ar fi bine, peste ani, aceste formații să fie găsite undeva, așa cum se găsesc cele din 1993-2013. Siteurile acum sunt, peste 5 ani nu știm.