A avut curajul să vorbească: „Nu mai avem încă 20 de ani să vindecăm România. S-o facem repede!”

În urma recentei sentințe definitive, fostul Director al Loteriei Române și George Copos sînt în închisoare, alături de trei complici. După 12 ani, „Sursa Zero” din cazul Loteria revine și povestește cum s-a decis să ia legătura cu ziariștii și să ne dea documentele, ”pe care le pregătisem pentru Mihai Tănăsescu, ministrul de finanțe al lui Adrian Năstase, care însă le-a trimis fix la Cristea!”

vineri, 19 septembrie 2014, 10:02

În urma recentei sentințe definitive, fostul Director al Loteriei Române și George Copos sînt în închisoare, alături de trei complici. După 12 ani, „Sursa Zero” din cazul Loteria revine și povestește cum s-a decis să ia legătura cu ziariștii și să ne dea documentele, ”pe care le pregătisem pentru Mihai Tănăsescu, ministrul de finanțe al lui Adrian Năstase, care însă le-a trimis fix la Cristea!”

Spune că n-a vrut să trăiască niciodată într- o lume tristă, înfrîntă, lipsită de speranţă.

Au trecut 12 ani și el e neschimbat ca stil. La fel de rebel, la fel de convins că “dacă tăceam, nu eram eu”.

În vara lui 2002, un email sosea la ProSport. „Parcă ție ți l-am trimis”, își scotocește memoria. Omul pretindea că are documente serioase despre șmecherii inimaginabile petrecute în Loteria Română. Pe atunci, despre Loteria Română nu se scria aproape deloc. L-am rugat pe colegul meu Costin Ștucan să se vadă cu necunoscutul.

“M-a sunat Costin și, în 15 minute de la telefon, ne întîlneam în Cișmigiu”, povestește bărbatul. Omul avusese experienţe care pe altul probabil că l-ar fi împins să renunţe. Dar Costin l-a convins să aibă încredere. Începe povestea.

A trimis un memoriu ministrului Tănăsescu, i-au chemat tatăl la ordine!

– Înainte să ajung la voi, am trimis un memoriu despre neregulile de la Loterie ministrului de finanțe Tănăsescu din guvernul Năstase. Numai că Tănăsescu a luat memoriul și l-a trimis taman lui Nicolae Cristea, șefului Loteriei. Adică celui care ar fi trebuit controlat! Eu n-am știut imediat chestia, dar m-am trezit cu un telefon de la tatăl meu. Tata era în provincie, eu, în București. Bătrînul nu avea nici o treabă cu Loteria, dar l-au dibuit cumva, printr-un amic, și l-au convocat la sediul local al Loteriei.

– Pe tatăl tău?!!!
– Da, pe tata! Eu aveam 26-27 de ani, eram pe picioarele mele, dar așa se lucra atunci. Eram în 2001-2002, timpurile erau altele în România! Presiunile erau mari.

– Acesta este unul din motivele pentru care vorbim. Să amintim oamenilor cum era, ce face diferența și ce opțiuni avem de a accepta sau refuza.
– Îmi amintesc că mi-am făcut un bilet de învoire de la birou și m-am dus la tata. Cînd a ajuns la sediul Loteriei, ăia s-au trezit și cu mine acolo. Au rămas mască. “Vorbiți cu mine, nu cu tata!”. Și au început… că de ce am trimis memoriul… că să mai scriu unul în care să spun că am fost, la rîndu-mi, dezinformat… În fine, prostii din astea, n-am dat înapoi! A doua zi au verificat dacă n-am lipsit nemotivat de la serviciu. Așa se lucra!

“Tot timpul au încercat să mă dea afară că eram incomod. Nu mi-au găsit nimic ilegal și atunci mi-au făcut mizerii. E stilul securistic, există și azi! Cînd n-au nimic împotriva ta, vin cu porcării”

“Cristea cumpăra tot și astupa guri în vremea aceea”

– Și ce-ai făcut?
– Am rămas angajatul Loteriei, mi-am făcut treaba, numai că documentele pe care le strînsesem nu le-am mai trimis la Finanțe, că mi-am dat seama că nu are nici un rost. Am încercat la presă. M-am dus la un ziarist, nu mai contează numele. Conducea o publicație. I-am povestit pe larg, omul m-a înregistrat și n-a apărut nimic. În vremea aia, Cristea cumpăra tot!

“Obsesia lui Cristea era să nu apară nimic despre Loterie. Nici de bine, nici de rău. Nimic! Pentru asta, dădea publicitate ziarelor care mai îndrăzneau să scrie și imediat ele se opreau”

– Dar pînă să începem noi în ProSport, mai apăruse cîte ceva despre șmecheriile din Loterie.
– Puțin de tot. Apărea un articol, maximum două. Eu am fost martor cînd unul din șefi a fost trimis de Cristea cu un contract de 300 de milioane de lei vechi ca să cumpere tăcerea unui ziar, prin 1998-1999. Nu numai că ziarul s-a oprit, dar a și publicat imediat un articol despre faptele bune ale Loteriei. Apoi, tăcerea binecunoscută.

– Ce te scandalizase pe tine de fapt?
– Exact ce i-am scris lui Tănăsescu și v-am dat apoi vouă: corupția generalizată, nepotismul, promovarea incompetenței și abuzurile flagrante în raport cu propriii salariați.

– Uite că, după 12 ani, adresa ta referitoare la “corupția generalizată” a primit un răspuns, dar din altă parte, de la justiție. Cristea și Copos au fost condamnați definitiv la 4 ani de închisoare. Procurorii au scris în rechizitoriu că aranjamentele lor începuseră demult. Exact atunci cînd le dezvăluiai tu.
– Da. Însă chestia aia cu spațiile comerciale, făcută de Cristea cu George Copos, e o picătură din ce s-a întîmplat în Loterie. Lozuri răzuibile tipărite în America în condiții neclare, bilete cîștigătoare despre care Cristea știa unde merg, garsoniere și apartamente cumpărate de Loterie în 1998 la prețuri de 45.000 – 85.000 de euro, sînt o mie de alte chestii pe care nimeni nu le-a anchetat. Plus finanțări la mai multe echipe de fotbal. Plus sediul făcut cu Patriciu. Plus multe altele! Sigur că l-au prins cu mărunțișul 1,5 milioane de euro, OK, înțeleg, asta e. Și pe Al Capone l-au prins cu ce au putut.

– Cum îți explicai atunci complicitatea tuturor guvernelor?
– Cristea dădea peste tot. Noi, din interior, știam asta. Vă ofer un exemplu. Se făceau, pasămite, niște întîlniri cu filialele la Poiana Brașov. Erau invitați oameni din Finanțe, din Ministerul de Interne, de peste tot. Cristea organiza un soi de tombole, cu lozuri de loterie, și toată lumea cîștiga. Cîte un televizor sau alte obiecte de valoare.

– Inteligent, dar tot mită era.
– Sigur că era mită, însă pe vremea aia toți erau mînă în mînă.

“Cristea făcea tot soiul de servicii oamenilor importanți. Pe soția lui Gherghina de la Finanțe a angajat-o întîi ca simplă contabilă și, mai apoi, a devenit șefa serviciului de control financiar intern la Loterie”

– Nu ți-a fost teamă?
– M-am bucurat că voi ați respectat înțelegerea. N-ați publicat nimic pînă cînd n-am fost sigur că voi pleca din țară. Mi-am luat viză de State și primul articol a apărut cu o zi înainte ca eu să plec. Mă puteau bănui, că mă tot judecasem cu Loteria, dar nu mai aveau ce să-mi facă. M-au sunat apoi rudele că niște băieți necunoscuți au stat cîteva zile neîntrerupt în fața blocului meu să vadă dacă se aprind luminile, dar eram plecat deja, pa! Am lucrat o vreme în America. Și, uite, au trecut 12 ani, voi v-ați protejat sursa, vă mulțumesc! Acum nu mai e un secret atît de mare, dar deocamdată nu vreau să-mi apară numele.

– Cînd a început să apară investigația din ProSport ce s-a petrecut în Loterie?
– Loteria era cam așa: Cristea și restul. Restul însemna cam 8.000 de oameni sau 9.000, cîți erau acolo! Se și spunea: “Cînd strănută Cristea, răcește Loteria!”. Omul era incredibil de puternic și de secretos. A supraviețuit tuturor guvernelor. A fost pe bune cu ai lui Iliescu, apoi cu ai lui Constantinescu, i-a supraviețuit o vreme și lui Băsescu. Eu eram, sincer, exasperat că nu se va alege nimic nici din investigația voastră, deși ați continuat- o ani de zile. În 2004 mă gîndeam să-i scriu lui Traian Băsescu un mail. Nici nu știu dacă i l-am trimis. Abia în 2006 l-au debarcat pe Cristea. Intrase în 1993 în Loterie și făcuse tot ce dorise!

“În condițiile astea, după dezvăluirile voastre, Loteria a devenit iadul secretelor! Oamenii se temeau ca de moarte. I-ați luat pe neașteptate, nu credea Cristea niciodată că niște ziariști se vor ține ani de zile scai de capul lui”

– Te-au urmărit și în SUA.
– Da, virtual. Țin minte că într-o zi vorbeam la telefon cu Costin, care era în redacție. Îmi povestea că vi s-a spart o mașină, noroc că păstrați documentele cu rîndul, că vi s-a intrat în căsuțele de mail. Și, în aceeași zi, mi-au spart și mie căsuța de mail și mi-au șters contul!

– Aveau ceva resurse la dispoziție. Nu cred că făceau asta cu departamentul comercial al Loteriei.
– (Rîde) Sigur că nu. Erau angajați în Loterie tot soiul de foști ofițeri, colegi sau amici de-ai lui Cristea. Ăștia aveau legăturile lor pe la fostele locuri de muncă și tot așa. “Foștii” sînt o mare suferință a României, nu mai scăpăm de ei. Cine știe cîți v-au urmărit atunci!

– Erau și contractele uriașe cu grecii de la Intralot, practic o afacere de stat. Ziarul a expus interese mari.
– Da! Păi, contractul cu grecii era de zeci de milioane de euro pe an. Și a ținut 20 de ani!

“Aveam colegi de 30 de ani care se temeau să miște în front că se gîndeau să iasă la pensie din Loterie. Îmi ziceam: cum să ai atît de puțină încredere în tine ca om încît să crezi că dacă te dă afară din Loterie la 30 de ani ți s-a terminat viața?!”

De la amenințări la mită

Tace o clipă. Lucrurile s-au petrecut exact așa cum povestește “sursa zero”. Nu e nici o exagerare. Mai degrabă, totul e prescurtat.

Au fost amenințări pe telefon la adresa jurnaliștilor, au fost presiuni asupra patronatului și asupra noastră, au fost mașini sparte, încercări de mituire, contre și acuze din partea oamenilor din Guvernul Năstase, care îl țineau pe Cristea în brațe. Cei care am lucrat în anii aceia la caz, Rădulescu, Geantă, Ștucan și cu mine, avem povești pentru o viață.

Tot mai mulți oameni din interior și din afară au început să discute sub anonimat cu noi.

La un moment dat însă, protecția s-a crăpat. Alături de Gazetă, unde se mutase echipa de la ProSport, au apărut cu dezvăluiri Cotidianul (sub semnătura lui George Lăcătuș), Evenimentul zilei și B1TV, prin Radu Moraru.

Pînă în ultima clipă, Cristea însuși a continuat să cumpere presă și jurnaliști la bucată. Cu publicitate și chiar prin contracte personale. Potrivit sursei, arhiva Loteriei a reținut toate acestea. Acolo sînt și niște surprize triste.

– Ce ai simțit cînd ai auzit de condamnarea lui Cristea?
– Sincer, mi-a fost oarecum indiferent. Prea mare fusese zbuciumul, ne-am pierdut tinerețea aici! Atunci trăiam totul foarte intens că era vorba de mine, de munca mea și de munca atîtor oameni. Dar cu timpul m-am detașat. Am auzit că prin Loterie îl regretă pe Cristea. Vă dați seama cum au fost directorii care i-au urmat de au ajuns să-l regrete pe cel care le dădea niște prime grase de Sărbători?

– Asta era OK că dădea prime oamenilor.
– Da.  Chiar mă întrebam care era Cristea cel adevărat. Ăla care îmi zîmbea cînd ne întîlneam pe hol, că pe mine nu mă speria, sau ăla în fața căruia nu spunea nimeni nici o silabă? Că unii nici nu aveau curaj să-l salute pe hol și să ridice ochii la el. Un om ciudat, în orice caz. Un om fără față, ascuns, care a participat o singură dată la o tragere loto televizată, aia pentru Loteria Solidarității, a lui Emil Constantinescu. Nimeni nu știa cum arată Cristea. Știe cineva azi cum arată Urdăreanu?

“Nu simt satisfacție să-l văd pe Cristea închis. Ne-am pierdut tinerețea aici! Și pentru ce am luptat dacă România se face bine abia peste încă 20 de ani? Pentru copiii noștri am luptat, bine, recunosc că e o miză importantă. Dar pentru noi va fi tîrziu dacă mai durează încă 20 de ani. Ca om, e important să lupți și pentru sufl tul tău, nu doar pentru copii”

– Nu ești prea optimist în privința României în care ai revenit între timp.
– Mă tot gîndesc la ce mi s-a întîmplat mie acum 12 ani. Și mă întreb dacă nu cumva unele lucruri au rămas la fel. Eu puteam să devin ca ei sau să plec. Am vorbit cu voi, v-am dat documente și am plecat. Ce alegeri are un tînăr care intră azi, în locul meu, în aparatul de stat? Dacă lucrurile stau la fel și dacă ne mai trebuie încă 20 de ani să le reparăm, am ratat! Țineți-vă tari, vă citesc oriunde călătoresc în lume. Nu mai avem la dispoziție 20 de ani ca să vindecăm țara asta! S-o facem repede!

Cinci condamnați
Pe 25 august 2014, Tribunalul București a menținut în dosarul Loteria I pedepsele de cîte patru ani de închisoare, hotărîte de prima instanță, pentru George Copos, Nicolae Cristea, Gilio Giuzepe Roza și Stelian Ioan Rațiu. Un alt inculpat, Gabriel Rogoveanu, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare.

Comentarii (20)Adaugă comentariu

gigelos  •  19 septembrie 2014, 10:28

RESPECT !

nausea  •  19 septembrie 2014, 10:49

Inteleg ca omul asta si-a sacrificat tineretea ca sa clinteasca putin dintr0un sistem corupt. Ca mai stie si alte kestii grave si ca nimeni n-a facut nimic, si nimeni nu va face. Ca cei care inacearca sa se lupte cu sistemul sunt faultati, de la amenintari, la atac cibernetic si chiar incedieri de masini!?

Adica daca voua, ziaristi cat de cat cunoscuti, vi se intampla chestii din astea, de unu fara posibiltiatea sa comunice maselor se alege praful instant, adica mai bine ciocu mic …
Deja ma simt ca in filmul ala, La Piovra, dar fara comisarul Catanni ..

Curiosu’  •  19 septembrie 2014, 10:55

Si totusi, de ce investigatiile s-au limitat doar la „maruntisul de 1,5 milioane euro”?

Jean  •  19 septembrie 2014, 10:56

Buna ziua,
Domnule draga esti mare,bravo tie pentru curajul avut,sincer simt ca ma umflu in pene cand vad ca cineva a avut curaj sa se ia in piept cu sistemul asta ticalosit,pacat ca multi dintre noi nu avem crajul tau,preferam sa renuntam si sa mergem cu valul,dupa mine meriti sa fi chemat in tara pe o functie adevarata in orice sistem…ma inclin in fata dumitale.
Cu respect,
Un domn mai putin curajos

Traiti, tov. gen. Plesita!  •  19 septembrie 2014, 10:58

Da, d-le, ilustrativ interviu pentru continuitatea structurilor, cu tot cu porcariile pe care le-au facut inainte si dupa eliminarea carmaciului.

Increngatura intre nu stiu cat de fosti – erau actuali, stati voi linistiti! – si administratorii banului public sau privat – de pilda, din banci – a colorat in culorile superbe ale rahatului 20 de ani dupa evenimente.

Asta stiau sa faca – sa corupa, santajeze, pacaleasca, sperie – in folosul regimului communist, dupa care au sucit-o si s-au pus la masa, la chiolhanul cu loterii, banci, presa, justitie, sa le fie bine, sa nu le fie rau.

O mare suferinta a Romaniei, corecta observatie. Care sa fie, oare, tratamentul?

rozu  •  19 septembrie 2014, 11:13

Cooperativa „Munca in zadar”… Acolo munciti si voi! Tarisoara asta este condamnata la pieire, prin sinucidere. Adica, ai nostri ne distrug!

Alex  •  19 septembrie 2014, 11:16

Pai daca se adevereste ceea ce spune omul asta, loteria romana se va desfiinta. O gramada de jucatori care au bilete pastrate ca joaca la loterie se pot aduna intr-o comunitate si sa dea loteria romana in judecata. Statul roman cred ca ar falimenta pentru plata despagubirilor.

alex91ro  •  19 septembrie 2014, 11:40

Tot respectul pentru acest om, pentru mine la aproape 23 de ani este un model de urmat.

dragos  •  19 septembrie 2014, 12:52

Lucrurile continua la fel si azi. Nu este zi in care pe prima pagina a oricarui ziar sa nu apara vreo informatie despre porcariile facute de porcii de politicieni impreuna cu „oamenii de afaceri” care roiesc in jurul lor si la nivel central si local fara exceptie. Se poate vedea cum un presedinte de cons jud e implicat intr-o firma prin tot felul de rude si exista contracte intre institutia pe care o conduce si acea firma etc.
Si noi suntem de vina, pt ca permitem sa se intample astfel de lucruri.
Oare cand ne va intra in cap faptul ca politicienii, judecatorii nu sunt niste fiinte fantastice care se comporta ca si cum ne-au facut onoarea de a cobori pe pamant la noi. Fac parte din aceeasi rasa nenorocita pe 2 picioare. Si oricand li se poate trage un sut in fund. Din pacate in fata lor se pleaca capul, sunt luati cu expersii de genul ” Sa traiti sefu” etc. Si astfel li se da nas.
Mie unuia mi se pare chiar mica pedeapsa de 4 ani. Si chiar sistemul asta al pedepselor porin care se da pedeapsa cea mai mare la mai multe capete de acuzare. Sa se cumuleze ca la americani. Sa stea porcul la rece pana crapa. Desi o bataie sora cu moartea ca anexa la pedeapsa le-ar prinde si mai bine.
Se poate spune ca aiurez cu astfel de lucruri. Dar oare dupa atatia ani mai poate prinde RATIUNEA sau BUNUL SIMŢ la astfel oameni? Si chiar si asa, dupa condamnarea acestora Copos si Cristea, Becali, Voiculescu si altii din judete, tot se va continua. Caci oamenii sunt lacomi dupa bani. Pentru multi e singurul motiv care ii face sa se trezeasca dimineata. Altceva nu au in cap.

Imi pare rau pentru sursa voastra dar deja AM RATAT, demult !!! Nu e nevoie de 20 de ani ca sa stii sa faci diferenta intre bine si rau, e nevoie doar de o clipa de gandire, de o fractiune de secunda. Si astfel de oameni nu isi vor acorda niciodata acest mic ragaz.

rapid_visiniu  •  19 septembrie 2014, 13:01

Respectele mele!

alfa  •  19 septembrie 2014, 13:21

se incearca o curatare a fotbalului din bucuresti. avram si gasca lui cheltuie sute de mii de euro pe an, in conditiile in care exista salarii de 300 lei lunar si doar 10 angajati. stim, este un subiect mic, minuscul chiar, pt tine. cataline, avem nevoie si de ajutorul tau.

dice  •  19 septembrie 2014, 13:53

Demn de tot respectul.
Exista oameni care vor sa traiasca normal, fara sa se implice in nicio smecherie aducatoar de bani, care nu tolereaza mizeria, minciuna si hotia oriunde s-ar afla.
Ei sunt micile particule care alcatuiesc SPERANTA.
Isi dau seama ca n-au sanse insa lupta. Si sansele apar.
Ceilalti cred ca totul are un pret.
Chiar asa, voi aveti?

Alex  •  19 septembrie 2014, 14:11

Bravo domnule „Sursa Zero”!
Si eu, ca prostul, joc la 6 din 49 aproape saptamanal :). Poate imi spune si mie cineva daca toti astia care mai aruncam banutii pe un bilet loto avem vreo sansa.

mihai  •  19 septembrie 2014, 15:23

ce-i aia 4 ani pentru cristea, voiculescu, nastase, etc ?
si-au asigurat si a 4-a generatie, deci inca se mai merita sa furi in Romania pentru ca pedepsele nu se cumuleaza ca dincolo, au ei grija sa isi faca pedepsele cat mai usoare.
Si eu am crezut intr-o schimbare a Romaniei, singura schimbare pe care o poti face e sa pleci la fel cum a facut si sursa. Vin altii care vor fura pentru ca asa e facuta legea.
Si pentru ce sa fii ca un martir de la 89 cu masina arsa, urmarit si amenintat doar ca sa-i ia locul altul celui caruia justitia il ia la intrebari pentru 1% din prejudiciul adus statului ? E bine si atat, dar nu e destul. Lasa-i sa se fure intre ei.

Gogu  •  20 septembrie 2014, 0:03

El descrie Romania si nu Loteria. Asa a fost si este Romania. Pentru 3-4 ani de inchisoare 80% din popor s ar baga in rahaturi ca si Cristea.

O pedeapsa era sa l faça sarac pe el si toate neamurile lui care s au imbogatit de la el si vreo 25 de ani de puscarie. Ceausescu il condamna la moarte pentru ce a facut.

Dar la noi in Romania se da de forma 4 ani , executa Max 2 ani si se bucura de furaciuni. Halal tara si popor ca nu ma face inca o revolutie si inca una Pana se curata tara de hoti.

daniel  •  20 septembrie 2014, 2:06

respect pentru tine „fratele meu”
ma bucur ca mai exita romani ca tine
sincer sa fiu ,la o scara mai mica ,am trecut si eu prin asa ceva .si tot sincer zic ca nu am avut curajul sa infrunt adevarul in fata.si eu sunt plecat din tara de 15 ani…am incercat sa-mi fac o viata mai buna, am invatat…am fost olimpic in vremea scolii…am studiat….m-am facut inginer…..am muncit…in romania…pana cand a trebuit sa aleg.. am ales sa plec si nu regret…

respect tot ceeea ce tine de ROMANIA…. e tara mea …aici imi traiesc parintii..prietenii…neamurile…MA ROG LA DUMNEZEU CA INTR-O ZI SE VA NASTE INCA UN „TEPES”….poate atunci ne indreptam spre drumul cel bun

PS… respect Dl. Tolontan….aveti mare curaj…daniel

adi  •  20 septembrie 2014, 5:27

RESPECT!
Eu am plecat din tara infrant ,fara sa am curajul sa spun ceva despre mizeriile de la locul meu de munca.Acest om a facut-o.Bravo lui.
Si cand te gandesti ca in momentul in care justitia a inceput sa lucreze,guvernantii nostri vor sa o faulteze la greu.Trista tara avem.

simt enorm si vaz monstruos  •  20 septembrie 2014, 11:07

Cand citesti un astfel de articol te invaluie un amestec ciudat de satisfactie si deprimare.

Se vorbeste aici despre incununarea unei munci indarjite depusa de niste oameni dedicati meseriei. Dar aceast triumf al dreptatii este ca o picatura intr-un ocean; Romania este sufocata de multi ani de o coruptie institutionalizata (articolul de fata se refera doar indirecat la acest fenomen) si ar fi nevoie de cateva sute sau mii de „surse zero” dar si de cateva sute de Tolontani, Radulesti, Stiucani si altii asemenea lor care nu sunt amintiti aici, ca sa sfarme icebergul coruptiei al carui varf e doar zgariat uneori de cate o ancheta finalizata cu succes.

Mai trist e faptul ca viitorul nu suna deloc bine; puterea politica instalata la Bucuresti si care e pe cale sa acapareze toate „butoanele” incepand cu aceasta iarna, isi trage seva tocmai din construirea si perfectionarea unei coruptii de sistem, in care legile sunt „ajustate” nu in interesul cetateanului de rand ci al exponentilor Puterii si al clientelei politice astfel incat pe viitor acestia sa poata sa fure cu Legea in mana si sa evite „accidente neplacute” precum Dosarul Loteria sau Dosarul ICA.

Ceea ce nu a reusit sa finalizeze Adrian Nastase (cel care e amintit in treacat in acest articol) e pe cale sa fie pus la punct de fostii sai colegi, de discipolul sau care se va instala in curand in fotoliul prezidential ales de niste romani tot mai saraci si tot mai indobitociti de o propaganda agresiv-populista si care, cand sunt chemati la urnele de vot, fie se lasa cumparati, la bucata, cu cate un kilogram de ulei si unul de zahar, inghesuite in cate o sacosa sau intr-o galeata de plastic, fie pur si simplu nu se prezinta („pentru ca sunt scarbiti de toata clasa politica”) deschizand astfel larg portile fraudei electorale, cu liste uriase de falsi votanti care, ca intr-o piesa de teatru absurd, ajung in unele circumscriptii sa depaseasca numeric populatia arondata.
Sub ochii nostri s-a nascut si creste o caracatita care e pune stapanire, incet-incet dar ireversibil, pe societatea romaneasca…

God save Romania!

Despre credibilitate în vremuri de cotitură | Cuvinte pentru suflet și minte  •  23 octombrie 2014, 10:07

[…] zeci, poate o sută de oameni cărora le pasă dacă pot să scriu liber pe blogul meu, dar de investigațiile care au aprins scânteia pentru condamnările unor mari mafioți vă […]

Exasperare | Opinii  •  2 octombrie 2015, 19:41

[…] În combinații erau băgați pînă la gît atît Sokratis Kokkalis, patronul lui Intracom și vechi client al afacerilor cu România lui Ceaușescu, cît și tot soiul de grei din serviciile și ministerele de la București. Cînd se bășică SRI sau DNA că de ce sîntem suspicioși, uite un motiv în plus! Jumătate din timpul unei generații a fost înghițit de complicitatea voastră. În cazul acesta, 15 ani de tăcere. În altele, 25 de ani! Exasperați, unii dintre oamenii care au vorbit cu noi au ales să se care în străinătate. Dacă vreți să știți ce simt, citiți-i! […]

Comentează