Ambasada Chinei scria către Înalta Curte că traficantul Mihai este ”cunoscut cu un profil social-moral corespunzător”. Mihai și Sam sunt azi bine mersi în România!

marți, 6 februarie 2018, 6:37

• Procurorii DIICOT au dus în fața instanțelor stenograme din care reieșea că fiecare dintre chinezii care erau aduși în România și apoi în UE achita sume de ordinul a 20.000 de dolari.
• Investigatorii au strecurat și un om cu microfon în celulele unde erau arestați traficanții.
• Din înregistrări reiese că chinezul Mihai nu era de capul lui.
• Era sprijinit și din China și din România.
• De altfel, la dosar există o hârtie trimisă de Ambasada Chinei, în care îl apără pe cel care fusese condamnat în primă instanță pentru trafic de persoane și trafic de minore.
• Un stat prudent în diplomație și aspru cu traficanții, China n-a ezitat să sară în ajutorul unui pedofil!
• După apelul ambasadei, următoarele două instanțe au anulat expulzarea chinezilor Mihai și Sam.
• Ziarul are informații că Mihai și Sam sunt, relaxați, în România.
• La fel sunt și ofițerii care au protejat rețeaua și pe care DIICOT nu i-a cercetat niciodată.
• Dintre toți actorii principali ai acestei drame, fetele sunt singurele care au plecat din România!
• Această realitate factuală, ”abuzatorii în țară, victimele afară”, e un rezumat incontestabil al cazului ”Shanghai”.

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Pe 11 noiembrie 2005, ofițerii de informații cu care lucra procurorul DIICOT Olga Vrînceanu interceptează o convorbire în chineză care începe astfel.

Sam: Alo!
Domn: Bună, frate Sam. Cum stă treaba?

Sam: Am vorbit cu el deja. Nu e nicio problemă. Totul e bine. Huli Bei și Chu Wen Kai trebuie să plătească fiecare câte 20.000, după care se duc în Italia. Iar celelalte două, Husao Wei și cu Xin Pan, plătesc 9.000 și se duc în Grecia. Apoi plătesc și restul și mai pleacă. Rămân în Grecia. Ele au plătit deja 10.000.
Domn: Deja au dat 10.000?

Sam: Da, deja au dat. Acum se hotărăște când se pleacă. Eu am vorbit cu el și a zis că e 20.000, dar toți banii înainte nu se poate.
Domn: Bine, ia legătura cu Grecia și cu Bulgaria.

Sumele sunt în dolari.

Procurorul cere un microfon în celulă

Peste puțin timp de la convorbire, au loc descinderile DIICOT, perchezițiile și reținerile.

Sunt arestați doi chinezi și trei români.

Ei sunt doar cei aflați la vedere în rețeaua ”Shanghai”, o afacere (1) de trafic de persoane, (2) de prostituție infantilă și (3) de criminalitate economică.

Ca să obțină mai multe informații, procurorului Olga Vrînceanu cere judecătorului dreptul de a face o înregistrare ambientală în arestul mafioților.

”Măsura e necesară având în vedere prudența de care au dat dovadă la telefoane cei cercetați, pe timpul supravegherii”.

Judecătorul aprobă.

”20 de parteneri și încă unul, cu deosebire SENATORUL”

Ofițerii de informații, probabil cu SRI a cooperat DIICOT în acest caz, dar vom primi răspunsul oficial, conving pe cineva implicat în caz să poarte microfon.

Omul ajunge în celulă cu unul dintre asociații Șefului Mihai.

Are instrucțiuni să-l tragă de limbă pe omul lui Mihai.

Procurorii sunt interesați în special de traficul de persoane.

Mai concret, îi vizează pe partenerii care sunt băgați cu Mihai în această afacere periculoasă pentru statul român.

44 de ștampile de societăți comerciale fictive au fost găsite la percheziții la ”Shanghai”

Echipa lui Vrânceanu fusese șocată după perchezițiile informatice.

Fișierele din calculatoarele confiscate de la ”Shanghai”, aflate acum la dosar, arată cum sute de cetățeni chinezi erau aduși în România pe acte false, prin firme fictive.

Apoi, chinezii mergeau spre UE.

Erau simplii transfugi, erau oameni trimiși cu misiune în Vest, ce Dumnezeu se întâmpla și cum era posibil un asemenea flux de ilegali?

Pasaje din discuția din celulă.

PERSOANĂ CU MICROFON: Și sunt mulți parteneri?
ASOCIAT AL LUI MIHAI: Îți dai seama câți sunt! Sunt vreo 20 și ceva de parteneri și încă unul, cu deosebire SENATORUL. Toți sunt cu el. SENATORUL, dacă l-ai văzut, e ăla cu cărarea la mijloc și cu fruntea mare.

”În China îi împușca! A adus bani mulți cu el aici”

PERSOANĂ: Da? La câți era, dracul să-i ia! Auzi, dar când mi-ai zis mie că ăla e  șeful (nr. Se referă la Mihai). Ăla are față de bulangiu, să mor eu!
ASOCIAT: Când a venit încoace, nu știu ce p… mea era la el în China, da a adus mulți bani cu el aici… Și au mai venit parteneri care au făcut prostii cu el acolo… p… mea ce au făcut ei acolo, dracu’ știe! Și-i căuta în toată China. Că dacă intră în China îi împușcă. Îi împușcă în China, nu mai e pedeapsa cu pușcăria. Te bagă în închisoare trei zile. După trei zile dispar toți gardienii și se face liniște.

PERSOANĂ: Toți ăștia trag la România.
ASOCIAT: Știi de ce? Fiindcă n-au legi. Aici, în România, dacă te prinde, te ține în pușcărie. Vii cu viză de turist.

PERSOANĂ: Auzi, da tu crezi că MIHAI i-a luat?
ASOCIAT: Mihai avea firme din astea care… jumătate din ”Europa” e trecută prin mâna lui. (Neinteligibil) SENATORUL, toată lumea e pe mâna lui.

PERSOANĂ: Și ce față de pămpălău are!
ASOCIAT: Da’ pe nevasta lui ai văzut-o. O blondă de familie, e directoare! (…) O proastă! Păi dacă făcea un copil cu chinezu’ ăsta, îi sugea p… Parchetu’, SPP-ul și SRI-ul, și toată lumea…”.

Pe cine reprezintă, de fapt, Mihai?

Dar cine e chinezul ăsta?

Pe cine reprezintă Zhang Jian Jun, zis și ”Mihai”, și partenerii lui veniți din China cu o grămadă de bani, după cum află procurorii ascultând înregistrarea din celulă?

Cine sunt cei care au cumpărat, cu bani și cu fete minore, zeci de polițiști români?

Nu numai polițiști, ci și comisari de Gardă și alți funcționari publici din România, pe care i-au și filmat pe unii și care le țin secretele în dulap, cu un potențial de șantaj uriaș.

În timp, funcțiile unora dintre acești oameni șantajabili de către chinezi au crescut și au tot crescut.

Și,cînd totuși statul român se decide să acționeze, pe Mihai cine îl apără?

În afara unui fost ministru de Interne, Doru Viorel Ursu, angajat drept avocat, cine îl mai apără pe Mihai?

Ambasada: Mihai are ”un profil social-moral corespunzător”

Pe 10 iulie 2007, Ambasada Chinei de la București trimite către Înalta Curte de Casație și Justiție următorul document.

”Ambasada Republicii Populare Chineze în România prezintă salutul său Înaltei Curți de Casație și Justiție și are onoarea a-i aduce la cunoștință următoarele:

Referitor la dosarul penal 18209/3/2006 la Înalta Curte de Casație și Justiție, Dl. Zhang Jianjun, cetățean chinez, este în prezent judecat.

Fără a considera că este o intervenție, Ambasada roagă a examina cauza în limitele absolutei legislații cu aplicarea corectă a cadrului legal în acest domeniu.

Zhang Jianjun a venit în România în anul 1994 pentru activități comerciale, este căsătorit cu o cetățeană română. Zhang Jianjun a obținut funcția de președinte al Uniunii Tinerilor Chinezi din România, cunoscut cu un profil social-moral corespunzător.

Ambasada Republicii Populare Chineze în România folosește acest prilej pentru a reînnoi Înaltei Curți de Casație și Justiție înalta sa considerațiune.

Ambasada Republicii Populare Chineze în România”

Traficantul tocmai fusese condamnat la 5 ani și la expulzare

Mesajul vine la două luni după ce, pe 11 mai 2007, Tribunalul București îi condamnase pe cei doi chinezi, Mihai și Sam, la 5 ani de închisoare.

În plus, tribunalul decisese ca, după executarea pedepsei, cei doi să fie expulzați.

20 de ani de închisoare era limita maximă pe care o puteau încasa traficanții, ei primind 5 ani

Diplomația exersată a Chinei se vede și într-un mesaj aparent fără mare însemnătate trimis de legația sa din marginea Europei.

Limbajul e elegant, mesajul e subliminal și nu poți reproșa nimic ca magistrat când îl primești.

Mai puțin ideea că te adresezi justiției cu forța diplomatică a Chinei, maestră în rutina relațiilor bilaterale asimetrice.

Grijă diplomatică pentru capul unei rețele de pedofilie!

Dar, în fond, ce mare lucru vrea ambasada?

Insistă doar ca ”Mihai”, cetățeanul său, un tip exemplar, președinte al Uniunii Tinerilor  Chinezi din România, să fie judecat ”în limitele absolutei legislații”.

”Cetățeanul Zhang Jianjun este cunoscut cu un profil social-moral corespunzător” Ambasada Chinei din București către Înalta Curte

Fraza aceasta e de reținut.

Pentru că nu pentru oricine s-ar fi expus o ambasadă.

Mihai tocmai primise o condamnare, e adevărat, nedefinitivă, pentru trafic de persoane și trafic de minore.

Sechestrase și exploatase fete de 14-17 ani.

”Profil social-moral corespunzător” e un pic cam mult zis.

Riscant pentru China să pledeze pentru un mafiot.

Sau nu?

DIICOT explică felul în care se făcea traficul peste graniță

După prima sentință, atât chinezii, cât și DIICOT fac apel.

Procurorii arată că traficul de minori și traficul transfrontalier sunt infracțiuni foarte grave. Pedeapsa de 5 ani este nelegal stabilită, spun procurorii.

Ei expun, încă o dată, cazul.

De ce e grav?

Ca să-i treacă pe chinezi prin România, traficanții obțineau acte false de la oameni din interiorul autorităților noastre.

”Rețeaua condusă de inculpatul Zhang Jian Jun, zis și Mihai, a procurat înscrisuri din care rezultă că migranții chinezi erau fie angajați la diverse societăți comerciale, fie acționari/investitori ai unor firme înființate în mod fictiv”.

”În baza acestor documente, cetățenii străini au obținut drept de ședere în România, ulterior urmând ca membrii rețelei să-i facă să ajungă în state din UE”.

Inutil.

La apel, DIICOT pierde din nou.

În schimb, chinezii obțin ceva prețios.

După apelul ambasadei, justiția nu-i mai expulzează!

Curtea de Apel hotărăște să le păstreze pedeapsa de 5 ani de închisoare, și, în plus, le elimină expulzarea lui Mihai și lui Sam!

Cazul ajunge la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ianuarie 2008, Înalta Curte menține soluția de la apel: cetățenii chinezi pot rămâne în România după executarea pedepsei.

Ceea ce și fac!

”Mihai și Sam sunt amândoi, în prezent, în România”, mărturisește pentru ziar cineva care îi cunoaște.

Sigur că e dreptul lor, de vreme ce și-au executat pedeapsa și sunt acum nevinovați, ca orice om care a ispășit.

Legea s-a pronunțat.

Instanțele îi pedepsesc blând pe chinezi, iar DIICOT îi scapă pe oficialii românii care i-au ajutat

Înfrângerea din justiție a DIICOT, căci așa au perceput-o procurorii și toată echipa care a lucrat la caz, a mers în paralel cu faptul că ei n-au mai continuat cercetările în privința protectorilor rețelei.

Nu e nicio scuză, sunt fapte care se suprapun.

Pe de o parte, procurorul DIICOT Olga Vrînceanu merge în instanță cu un caz pe care îl consideră beton.

Vine în fața judecătorilor cu sute de stenograme, fișiere de la percheziții informatice, acte contabile, mărturii de la fetele abuzate și de la cei care facilitau traficul de persoane.

Și obține un sfert din pedeapsa maximă și nici măcar expulzarea!

Pe de altă parte, același DIICOT, nu se știe încă ce procuror, renunță în ianuarie 2009 să-i mai urmărească pe ofițerii români care au protejat rețeaua.

Chinezii și ofițerii protectori în țară, fetele afară!

Suntem în 2018.

Cum trăiesc personajele principale?

1. Mihai și Sam se găsesc în România, unde fac afaceri în continuare.
2. Ambasada Chinei e calmă.
3. Ofițerii români care au protejat rețeaua ”Shanghai” sunt și ei neatinși. Unii au avansat în funcțiile de la stat, alții conduc afaceri private.
4. Singurele care nu mai sunt acum în țară sunt victimele.

Multe dintre minorele sechestrate și obligate să se prostitueze au plecat în străinătate, și-au întemeiat familii, lucrează cinstit, din greu și speră să se vindece.

În altă parte, lupta împotriva pedofiliei a mobilizat societăți întregi și i-a transformat pe procurori în oameni care nu au avut liniște până n-au atins condamnările dorite.

Oriunde în lumea civilizată, o ambasadă a unui stat pe deplin respectat, precum China, n-ar fi îndrăznit să se compromită intervenind pentru un traficant de minori!

În alte țări, fetele mici au crescut mari, s-au întors și au făcut praf lumea celor care le-au abuzat.

La noi, călăii și protectorii sunt în țară, iar victimele, afară.

Normal, de vreme ce fetele nu au ”un profil social-moral corespunzător”.