De unde sunt diferențele invocate de Voiculescu? Spitalele raportează morții Covid cu ”roșu” și DSP-urile îi invalidează pe unii dintre ei, făcîndu-i ”verzi”

Numărul total al deceselor COVID raportat de Guvern este de 25.937 de la începutul pandemiei. Dar Libertatea a obținut confirmarea că spitalele mai trimiseseră și alte decese, care au fost invalidate de DSP-uri

sâmbătă, 17 aprilie 2021, 10:24

Șefa INSP, Adriana Pistol, spune că aceste cazuri refuzate „sunt rare”. Specialiști care au văzut cifrele și nu provin din echipa lui Voiculescu spun însă că „au fost destul de numeroase situațiile în care spitalele au spus ceva și DSP-urile au decis că oamenii nu au murit de COVID”. Situația poate fi clarificată rapid, iar experții consultați de Libertatea spun că ”datele sunt publice, e datoria Guvernului să le publice, fără nume, doar statisticile invalidărilor, din platforma Corona.Forms”.

De Alexandra Nistoroiu și Cătălin Tolontan

Vlad Voiculescu a şocat când a spus, în conferinţa de presă susţinută vineri, 16 aprilie, că România subraportează decesele COVID. Libertatea a discutat cu șefa INSP Adriana Pistol, cu manageri de spitale și cu specialiști care au acces la cifrele din platformele unde se centralizează informațiile referitoare la COVID.

În seara de vineri, într-un interviu acordat lui Florin Negruțiu pentru Republica, Vlad Voiculescu a insistat că „nu e exclus să fie câteva mii de morți în plus” și a explicat că diferența o face metodologia de raportare”. Libertatea a cercetat de unde se nasc diferențele, potrivit oficialităților INSP, unde riscă Voiculescu atunci când compară două platforme dar și unde susțin surse din sistem că autorități nu spun adevărul, ușor de văzut și de oferit publiculu, dintr-o singură bază de date în timp real?

Specialist: „Cifra provenind din centralizarea spitalelor este, într-adevăr, cu mii de cazuri mai mare”

Ministerul Sănătăţii stochează date despre evoluţia pandemiei prin intermediul a două platforme create de STS: Corona.Forms și Alerte.MS. Bazele de date aparțin MS și includ mai multe date. În privința deceselor, platformele conțin:

  1. Corona.Forms – pentru decese, aici ajung datele trimise de spitale şi validate de DSP, sub forma cazurilor nominale, pacient cu pacient pe bază de CNP și de istorie a bolii. (E o platformă vizibilă atât de către spitale, DSP-uri, Institutul de Sănătate Publică şi de Ministerul Sănătăţii – fiecare cu drepturi specifice de acces)
  2. Alerte.MS. – pentru decese, aici sunt introduse doar datele statistice, fără CNP-uri, sunt centralizări zilnice ale spitalelor din reţeaua COVID. (E o platformă unde intră doar spitalele Covid și MS, fiecare cu drepturile proprii de acces).

Alerte.MS are două butoane, unul lângă altul. Când apeși butonul din dreapta, vezi cifra totală a deceselor raportată public. Este cea extrasă din Corona-Forms, baza de date validată de DSP. Această cifră era vineri, 16 aprilie 2021, de 25.937 de decese COVID de la începutul pandemiei.

Când apeși butonul din stânga din Alerte.MS, vezi totalul deceselor COVID raportate de către spitale.

„Numărul deceselor COVID furnizat direct de spitale în Alerte.MS, este, într-adevăr, cu câteva mii mai mare de la începutul pandemiei, decât cel raportat de DSP-uri și comunicat mai departe de Grupul de Comunicare Strategică către populație” Sursă Libertatea

Cazurile „roșii” și cele „verzi”

Vlad Voiculescu a explicat în seara zilei de vineri, într-un interviu acordat lui Florin Negruțiu în Republica și apoi la Digi 24, că diferența provine din ce raportează spitalele și din ce e înregistrat în cealaltă bază de date.

Același specialist din sistem, care a ales să nu-și decline identitatea, a aprofundat însă, într-o discuție cu Libertatea, dincolo de ceea ce a spus ministrul, explicînd și unde Voiculescu poate fi inexact, dar și unde ”problema poate fi mai mare decît ceea ce spune el și unde ceilalți din sistem mint!”.

„Esența problemei nu stă în diferența între cifrele din Alerte.MS și cele din Corona.Forms, de câteva mii de cazuri. Unele dintre diferențele acestea pot fi explicate prin faptul că, uneori, spitalele înregistrează tîrziu în Alerte.MS. Sau înregistrează același mort la UPU, dar și în spital, și asta e o eroare de înregistrare, nimic altceva”, a spus sursa.

„Esența problemei e, însă, la faptul că DSP-urile au invalidat într-un an multe cazuri, iar aceste diferențe se văd chiar în baza ținută cu acuratețe, în ordine, în Corona.Forms”. Și omul detaliază exact cum se fac lucrurile.

Mai exact, fiecare persoană decedată, înregistrată în Corona.Forms, are în dreptul ei culoarea roșu sau verde.

În Corona.Form nu sunt înregistrați toți morții din România, ci doar cei declarați morți Covid de către spitalele care i-au tratat. Și confirmați sau neconfirmați de DSP. Din ce motiv nu a fost validat ca mort COVID?

Cum arată cazurile invalidate: om operat la genunchi și mort de la anestezie, nu e mort COVID, chiar dacă avea COVID

Șefa INSP Adriana Pistol explică de ce, în procesul de supraveghere epidemiologică a pandemiei, direcţiile de sănătate publică au acest rol: ele validează decesele înaintate de spitale drept Covid ca fiind sau nu o moarte Covid.

Adriana Pistol, directorul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)

Se ia caz cu caz. Pentru fiecare deces COVID se verifică dacă au existat documente care să confirme infecţia cu virusul, dar şi dezvoltarea bolii, spune şefa INSP. Doar mai apoi ajung în Corona.Forms.

„Noi (n.r. – DSP-urile) certificăm dacă un caz este confirmat sau infirmat. Noi certificăm dacă decesul respectiv este datorat sau în legătură cu COVID. Vă dau un exemplu: dacă a făcut infarct sau dacă a dat maşina peste el, acel deces nu e de la COVID, chiar dacă avea săracul COVID. Pentru că nu înseamnă că l-a omorât COVID”, explică Adriana Pistol.

„Sau dacă merg şi mă operez de genunchi şi mor de la o reacţie la anestezie şi ulterior se află că aveam COVID, atunci nu îl validăm ca un caz COVID, chiar dacă spitalul l-a considerat așa” Adriana Pistol, șefa INSP

Potrivit șefei INSP, acolo unde există dubii, cei de la DSP trebuie să discute, punctual, cazul cu medicii din spital, care au declarat decesul, pe baza investigaţiilor clinice şi celorlalte documente privind evoluţia pacientului.

– Libertatea: Ştim câte decese COVID au fost invalidate la nivelul DSP-urilor? Există o statistică?
– Adriana Pistol: Nu, cine are timp? Oamenii tre să lucre pe altele. La ce nebunie trăim de un an de zile!

Pistol este însă de părere că sunt rare cazurile când un DSP trebuie să treacă peste ceea ce un spital a considerat deces COVID şi nu se aşteaptă ca invalidările să fie o proporţie semnificativă din totalul morţilor COVID. Nu înţelege cum ar putea fi diferenţe de ordinul miilor între raportări, aşa cum consideră fostul ministru Vlad Voiculescu.

„Șefa INSP nu spune adevărul. Cifra totală de invalidări se poate afla instant din CoronaForms”

Un specialist care cunoaște ambele baze de date susține însă că „șefa INSP nu spune adevărul când spune că nu poate fi făcută imediat statistica prin care să vedem câte cazuri au fost invalidate de DSP-uri de la începutul pandemiei. Cifra totală de invalidări se poate afla instant din CoronaForms”.

Cum? „Avem un număr total de decese înregistrate în Corona.Forms. Dintre ele, le selectăm într-un minut pe cele cu roșu, adică validate. Restul sunt verzi, adică nevalidate, socotite de DSP-uri drept raportate greșit de către spitale morți Covid”, explică el.

Specialistul din sistem nu e partizanul lui Voiculescu, despre care spune că „oricum, nu înțeleg de ce face abia acum această discuție, căci ei au văzut de mai multă vreme diferențele de cifre”.

Cei din MS, spune el, cunoașteau problema cel puțin din martie „când au schimbat ordinul pentru raportarea pe care o fac spitalele în Alerte.MS”.

Cifrele, susține sursa, sunt extrem de importante, „și trebuie făcute publice, pentru că sunt informații publice, sunt statistici”.

Bază de date în timp real, ”bine întreținută și completată omogen de DSP-uri”, conform celor care o folosesc, Corona.Form este cheia transparenței Guvernului Cîțu în acest moment.

Oamenii care utilizează Corona.Form spun că se pot face centralizări ale cazurilor invalidate pe județe, pe spitale, pe perioade, pe cauze. Baza are înregistări valide, nu dublări. ”De pildă, dacă un bolnav Covid a fost internat într-un spital și apoi a ajuns în altul, unde a murit, acesta îl declară, iar spitalul celălalt este doar asociat. Practic, poți afla orice”, au explicat sursele pentru Libertatea.

Există județe care au avut o politică de invalidare?

„Ministerul Sănătății e dator să facă publice informațiile, să știm cu toții câte cazuri au invalidat DSP-urile”, a spus specialistul. Punând cap la cap informațiile, ar fi vital de aflat statisticile pentru cel puțin următoarele clarificări:

  1. E important dacă sunt 5% sau 15% dintre cazuri unde DSP-urile au trecut peste decizia medicilor din spital.
  2. Dacă sunt judeţe care invalidează mai multe cazuri și de ce.
  3. Verificăm cum au evoluat invalidările deceselor în timp și dacă au scăzut, așa cum ar fi trebuit, dacă DSP-urile și spitalele interacționau și își explicau deciziile.
  4. Cum a variat invalidarea deceselor pe plan național înaintea evenimentelor importante, cum ar fi alegerile politice sau Crăciunul.

Cum raportează Institutul „Nasta”

Libertatea a vorbit cu mai mulţi manageri de spital COVID pentru a înţelege mai bine cum se face raportarea.

Beatrice Mahler, managerul Institutului Naţional de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, spune că au la spital trei tablete STS pentru raportare:

  1. O tabletă la laborator, de unde pleacă rezultatele testelor COVID.
  2. O tabletă care varsă date în Alerte.MS (datele statistice: număr de bolnavi internaţi, număr de paturi libere, numărul deceselor). Aici, datele sunt introduse de biroul de statistică.
  3. O tabletă care trimite, în platforma Corona.Forms, informaţii detaliate despre fiecare caz COVID internat la „Nasta”, datele fiind aici asociate numelui şi CNP-ului pacientului. Responsabili de această raportare sunt directorul medical şi, în lipsa lui, o altă doctoriţă.

Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din București. Foto: Vlad Chirea / Libertatea

„Raportarea deceselor este extrem de riguroasă, cel puţin la “Marius Nasta” – spune Mahler. „Nu are acces oricine la tabletele respective, ci doar cele trei persoane responsabile de încărcarea datelor în sistemele informatice”.

Pe lângă cele trei raportări automatizate în platforma, Mahler spune că spitalul mai face o raportare zilnică, prin email, completând excelurile de date cerute de DSP Bucureşti.

Cum se face la „Matei Balș”

Când încarcă date în Corona.Forms ori în Alerte.MS, reprezentantul fiecărui spital nu vede decât ce-a încărcat el însuşi, nu şi cum sunt ulterior centralizate sau folosite aceste date la nivel naţional sau de judeţ, ne-a explicat şi Cătălin Apostolescu, manager interimar la „Matei Balş”.

Dr. Cătălin Apostolescu

Apostolescu spune că „Balş” face zilnic două raportări:

  1. Către DSP Bucureşti – anunţaţi de fiecare deces în parte, „cu nume, prenume, CNP”.
  2. Către Alerte.ms, pe tableta de la STS.

„Ministrul Sănătăţii pe mine mă şochează”

Șefa INSP Adriana Pistol spune că 80% din spitalele COVID din ţară procedează exact ca la „Balş”, adică nu completează informaţiile direct în Corona.Forms.

Potrivit lui Pistol, majoritatea spitalelor trimit DSP-urilor informaţiile despre cazurile individuale, iar ulterior DSP trece informaţia în platformă, validând sau nu decesul drept COVID.

„Ministrul Sănătăţii pe mine mă şochează. De ce naiba nu a făcut nimeni nimic? De ce spune acum, dacă a observat astfel de lucruri? Indiferent cine e ministrul – nu mă interesează numele ministrului decât ca să ştiu cui mă adresez – dacă faci un management al cazurilor şi al unei pandemii, trebuie să verifici şi să îndrepţi erorile. Dar nu judec eu, nu am calitatea să judec”, a comentat Pistol situaţia.

Cum este definit decesul COVID în România

Potrivit definiţiei de caz a Institutului Naţional de Sănătate Publică, decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportat ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.

Comentarii (7)Adaugă comentariu

sxylar  •  17 aprilie 2021, 15:07

Ok, deci medicii din spitale stabilesc că cineva a murit de Covid și apoi DSPul vine și zice că cei care au încercat sau l-au tratat pe respectivul au gresit categorisindu-l ca mort de Covid. (???) Deci "specialiștii" DSP, insp știu mai bine decât medicii fiecare caz în parte. Mda. Doamna pistol e "șocant" ce afirmați dvs (presupunând că citatele au fost făcute cu rigurozitate) și aș mai zice că e șocant ca va așteptați ca oamenii să creadă așa ceva.

Adi  •  17 aprilie 2021, 18:28

"Cuius regio,eius religio" ,baroneală pe față.Adica la Marius Nasta se raporteaza intr-un fel ,iar la Bals in altfel. DSP -ul la randul lui raporteaza cum ii dictează partidul( toată lumea stie cum este numita conducerea DSP intr-un județ) . Adica totul este facut din" poignet" si dupa cum are chef unul si altul, exact ca pe timpul lui Nea Nicu cand se raporta productia la hectar de sfeclă si soia . Intrebare : de ce mai avem nevoie de MS si de INSP , cand fiecare face cum il taie capul? Exact asta trebuia sa faca Voiculescu la MS , sa puna capat acestui haos total , dar din pacate el a dat bir cu fugitii si si-a delegat toate responsabilitatile consilierilor. PS. La DSP cred ca te angajeaza doar daca esti rudă cu Ghiță Pristanda.Iti da test la angajare sa numeri mortii de Covid precum steagurile de la primarie si de la școala de fete.

Nicu  •  17 aprilie 2021, 19:57

Așa, așa, săpați, ca să descoperiți mafia controlului cifrelor și decontărilor, sarabanda tratamentelor pentru stafii și toată mizeria, inclusiv paturilor ATI, mereu ocupate, rar eliberate, ca la mulgătoare... Abjecția unora lipsiți de conștiință pute rău, oricât ar încerca să bage mizeria sub preș. Vedeți de ce unele județe testează și internează cu miile, alte județe, învecinate, de zeci de ori mai puțin: decizia este politică, în loc să fie medicală, voința este în pix, nu în nevoia reală, manageri pe care-i doare la bască...

Traian  •  18 aprilie 2021, 5:32

Credeam ca te-ai plictisit de subiectul VeVe dar daca sponsorii il cer ce poti sa faci ? Prestezi

Ionel  •  18 aprilie 2021, 7:34

Si daca Judetul nu testeaza fiindca plimba ursul de 1 an incercan chipurile sa gaseasca un spatiu pentru laboratorul COVID cum este la Buzau? Si de ce nu au facut o singura tableta care sa se conecteze la un singur sistem, o singura baza de date unde fiecare institutie sa aiba acces in functie de rolul si atributiile ei. Aceasta varianta ar fi eliminat din start posibilitatea omiterii anumitor informatii sau neinregistrarea in toate bazele de date a unei informatii .

azet  •  18 aprilie 2021, 8:03

Asta toamna si iarna ati publicat niste articole cu cifrele de la statistica cu numarul total de morti din Romania. Cred ca este usor de verificat de care dintre cele doua raportari este mai apropiata diferenta de morti dintre lunile analizate si media lunara a anilor obisnuiti pentru a vedea care raportare este corecta.

doilaunu  •  19 aprilie 2021, 9:35

eu as mai face un film.

Comentează

Știrile momentului pe tolo.ro

No items