Un specialist din Ministerul Sănătății și un expert din afara MS confirmă „diferențele de mii de morți COVID neraportați”

De Alexandra Nistoroiu, Cătălin Tolontan

vineri, 23 aprilie 2021, 10:37

De Alexandra Nistoroiu, Cătălin Tolontan

La momentul demiterii lui Vlad Voiculescu, spitalele COVID raportaseră în Alerte.MS aproximativ 33.000 de decese COVID, cu peste 7.000 de morţi în plus faţă de cifra oficială, comunicată către populație din cealaltă platformă, Corona.Forms, susține un om din Ministerul Sănătății. Diferența „de mii de cazuri” a fost confirmată pentru ziar și de a doua sursă, un specialist din afara ministerului, care a văzut și el totalurile din platforme.

La etajul 2 al sediului Ministerului Sănătăţii, într-unul dintre corpurile clădirilor oficiale din Piața Revoluției, există o sală mare. Pe vremuri, era dedicată conferințelor de presă. În pandemie, aici s-a instalat Centrul de Comandă. Oamenii din spațiul lung, aproape ca un vagon de tren, primesc zilnic informaţii care le sosesc pe două platforme:

1. Corona Forms este platforma în care intră informaţii despre toate cazurile de COVID confirmate în România. CNP după CNP, Corona.Forms adună date detaliate despre orice pacient cu un test pozitiv de COVID: starea sănătății, evoluția, externările celor vindecați și raportările celor decedați. Datele din Corona.Forms despre decese sunt adunate indiferent dacă acestea au avut loc în spital COVID, spital non-COVID sau la domiciliu, în azile etc.

Corona Forms livrează cifra zilnică și totalul deceselor către Grupul de Comunicare Strategică. Până joi, 22 aprilie 2021, numărul deceselor de COVID a ajuns la 26.943.

2. Alerte.MS este platforma unde sunt adunate numai informaţii raportate de spitalele din reţeaua COVID și doar cifre, fără date personale. O dată pe zi, un spital COVID introduce aici numărul deceselor din ziua respectivă şi numărul total al morţilor de COVID la care a ajuns. Mecanismul a fost descris atât de oameni din spitale, cât şi de angajați din Ministerul Sănătăţii.

Zeci de oameni cu acces

În mod normal, numărul deceselor adunate în Alerte.MS ar fi trebuit să fie un subtotal din numărul deceselor identificate în Corona Forms. Dar, în practică, numărul din Alerte.MS este mult mai mare, au declarat două surse diferite pentru Libertatea.

Ambii sunt specialiști, unul din Ministerul Sănătății , iar celălalt din afara instituţiei conduse până recent de Vlad Voiculescu. Ambii au vorbit sub condiția anonimității. „La un moment dat, când în Corona Forms erau sub 26.000 de decese (n.r. – cifra oficială furnizată publicului), în Alerte.MS erau undeva la 33.000 de decese”, a spus prima dintre surse. Expertul a cercetat ambele baze de date.

Sursa Libertatea din MS mai spune:
Ba mai mult, există o diferenţă şi mai surprinzătoare. În Alerte.MS au fost cu 14.000 de decese mai mult decât numărul deceselor survenite în spitale COVID, raportate în Corona Forms şi validate de DSP.

Cel puţin 20 de oameni numai din MS ştiau despre discrepanţele semnificative dintre platformele Ministerului Sănătăţii privind decesele COVID. Dar ei nu sunt singurii cu acces la platforme. INSP și DSP le văd, de asemenea. Mai mulți oameni care au acces la platforme au sesizat discrepanțe, mici sau mari, în funcţie de accesul fiecăruia. Inclusiv cei din Centrul de Comandă, unde lucrează și medici rezidenți la partea de statistică a platformelor, au remarcat problemele.

AlerteMS e o platformă fără acuratețe deosebită

În sine, aceste diferențe nu spun nimic decât dacă sunt înțelese sursele lor.

Potrivit specialiştilor care cunosc platforma, în Alerte.MS, care strânge şi date despre numărul bolnavilor internaţi şi numărul paturilor ATI libere şi multe alte informaţii legate de activitatea COVID, s-a întâmplat deseori să existe erori de raportare.

„Nu e o bază de date în care să te încrezi prea mult. Nu e verificată”, spune chiar una dintre cele două surse.

Încă dinainte de demiterea fostului ministru al Sănătăţii se lucra la simplificarea tipului de date cerut spitalelor, ca să uşureze munca acestora şi să diminueze erorile de raportare.

Dar, chiar și imprecisă, Alerte.MS a adunat date care se abat mult de la ceea ce cunoaște publicul, cel care primește cifrele de la Grupul de Comunicare Strategică, care la rândul său le accesează din Corona.Forms.

În Corona.Forms, pentru ca un deces să ajungă să fie contorizat, nu este suficient ca spitalul să declare mort un pacient cu COVID şi să noteze apoi COVID în certificatul de deces. E nevoie de certificarea DSP. Abia atunci, cazul COVID devine un caz colorat în Corona.Forms cu roșu și e adunat la totalul general.

Iar sursele au văzut diferențe și în Corona.Forms.

Cum apare DSP-ul în joc

Potrivit metodologiei de supraveghere COVID în România, orice deces al unui bolnav de COVID se anunţă imediat către DSP-ul din judeţ, care apoi verifică acel caz şi validează sau nu decesul ca fiind „deces de COVID”.

DSP-urile, alături de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, o structură a Institutului Naţional de Sănătate Publică, sunt cele care fac diferenţa dintre un deces cu COVID şi un deces de COVID. Ce înseamnă asta?

Un deces poate fi al unui om infectat cu COVID, dar nu cauzat de COVID, în cazul în care pacientul este, de exemplu, şi victima unei traume care produce decesul sau are un AVC acut, potrivit metodologiei de supraveghere a infecţiei cu noul coronavirus în România.

Doar DSP poate declara un mort oficial de COVID

În dreptul unui pacient din Corona.Forms, doar DSP poate să bifeze celula care marchează drept „deces de COVID” un caz, a explicat un specialist din Ministerul Sănătăţii, care cunoaşte cele două platforme informatice.

„Spitalul poate să introducă la rubrica status cuvântul deces, dar nu este suficient ca acel caz să fie contorizat la decese. Dacă spitalul scrie «Deces», rândul alocat pacientului rămâne verde. El devine roşu doar dacă DSP intră pe CNP-ul respectiv”, a explicat sursa Libertatea.

Altfel spus, DSP e cel care închide fișa pacientului în cazul unui deces de COVID.

Cârstoiu, SUUB: „E de discutat cum s-a stabilit ca DSP să aibă ultimul cuvânt”

Validarea de către DSP este, în sine, un procedeu chestionabil, după cum recunoaște Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgență din București (SUUB), cel mai mare spital din România.

Cătălin Cârstoiu, manager SUUB:
Prin lege, cauza morții este stabilită de medicul curant și de medicul legist. E de discutat cum s-a stabilit ca DSP să aibă ultimul cuvânt. Cert e că noi, spitalele, nu mai avem nimic de spus după ce am trimis cazurile către DSP.

Care este, la nivelul țării, diferența dintre cazurile cu „roșu” și cele cu „verde”, adică în câte cazuri DSP a considerat că decesul are alte cauze principale, este prima întrebare fundamentală. Cârstoiu spune că, până la scandalul care a urmat declarațiilor lui Vlad Voiculescu, „nu am primit niciun feedback, niciodată, de la DSP”. Practic, nu au fost înștințați că li s-ar fi invalidat vreun caz. Dar li s-a invalidat?

„Noi am avut 607 morți de COVID din martie 2020 și până acum. Asta am raportat și în Alerte.MS și în Corona.Forms. Am sunat și la doamna Pistol la INSP și al doamna Nicolescu, la DSP București. Mi-au zis: Vouă nu vi s-a invalidat niciun caz”, a răspuns Cârstoiu acum două zile la întrebarea ziarului. Dar nici el nu a putut spune câte au fost analizate de DSP. Pentru că dacă DSP nu e anunțat și nu închide cazul, CNP-ul decedatului nu e contorizat ca „roșu” și nu se adaugă la total.

Managerul Spitalului Universitar spune că e liniștit și completează: „Am senzația că Vlad Voiculescu nu a înțeles sistemul de raportare”.
Oameni care au văzut platformele insistă că există diferențe la mai multe spitale între numărul de morți înregistrat faptic și raportat în Alerte.MS și ceea ce Corona.Forms a reținut ca morți și a dat mai departe Grupului de Comunicare Strategică pentru cifra de aproape 27.000 de decese de până azi.

Peste 1.500 de decese din Corona.Forms nu sunt în numărătoarea oficială

„În platforma Corona.Forms există 1.500-1.600 de rânduri verzi, la care însă spitalul unde a fost internat bolnavul COVID a notat «deces» la statusul pacientului. Acestea nu sunt numărate în cifra actuală a deceselor din România”, povesteşte specialistul din Ministerul Sănătăţii.
„Nimeni nu ştie câte din aceste decese au fost raportate către DSP și au fost invalidate, potrivit definiţiei de caz. Sau câte din aceste decese au fost notate de spitale direct în Corona.Forms, fără ca spitalul să le mai notifice DSP-ului, aşa cum cere legea. Și au rămas «agățate», neraportate”, a explicat specialistul din MS pentru redacție.

Sursă a Libertăţii:
Este posibil ca o parte din spitale să fi crezut că îşi fac treaba dacă notează decesul în Corona.Forms, dar de fapt, să fi notificat aşa sute de decese pe care nu le-a numărat nimeni

Ce s-a întâmplat la Colentina

Vlad Voiculescu dăduse două exemple de spitale, unde existau discrepanţe mari: Colentina şi ROL2 Otopeni.

Omul din MS confirmă situația de la Colentina: „La un moment dat, Colentina avea 693 de morţi în Alerte.MS şi numai 72 de decese COVID cu roşu, deci anunţate şi validate de DSP în platformă. În cifra oficială totală care se comunica publicului apăreau doar acelea 72, nu şi restul, ceilalţi pacienţi erau încă verzi în Corona.Forms”, spune omul din MS.

Sursă a Libertăţii:
Colentina şi alte spitale poate că interpretaseră greşit şi nu știau că degeaba marchează decesele în Corona.Forms, dar dacă nu le anunţa pe toate la DSP – sau dacă DSP nu le valida pe toate -, atunci aceste cazuri nu intrau la total. Și nu au intrat.

Consecința e că nu s-au înregistrat toți morții de COVID în Corona.Forms și, mai departe, în raportarea publică venită de la Grupul de Comunicare Strategică. Conform acestui specialist, dar și celeilalte surse care a văzut datele din platformă, din afara MS, există mii de decese care, din diverse motive, nu au ajuns în cifra curentă de 26.943 de morți de COVID din România.

„Nu e vorba că un spital precum Colentina ar ascunde morți, dovadă că i-a raportat în Alerte.MS, dar e clar că sunt diferențe”, a insistat expertul.

Dr. Cauni, manager Colentina: „Am raportat corect, că or fi diferențe, asta e treaba DSP, nu a noastră”

Contactat de Libertatea, managerul de la Colentina, dr. Victor Cauni a răspuns: „Am întrebat și eu colegii, nu știu exact sistemul, ne-am făcut treaba, dar cum împarte DSP cifrele, chiar nu cunoaștem noi”.

Întrebat la ce „împărțire” se referă, managerul de la Colentina nu a putut detalia, insistând că informațiile spitalului se opresc în etapa furnizării datelor.

„Noi am raportat corect, că or fi diferențe, mari, nu știu, asta e treaba DSP, nu a noastră” a declarat dr. Cauni, venit recent manager, din postura de șef al secției de urologie a spitalului bucureștean.

Sursă a Libertății:
Dacă în cei aproape 27.000 de morți actuali declarați în total, Colentina nu are contorizați 700, cum spune că a introdus în Corona.Forms, ci mult mai puțini, înseamnă că aceștia n-au fost „înroșiți de DSP”. Altfel zis, nu apar încă în raportări, deși sunt decedați de COVID de multă vreme.

Managerul de la Colentina a mai adăugat că „noi suntem realmente copleșiți de cazuistică. Și ne gândim nu doar la bolnavii COVID, ci și la celelalte specialități medicale din spital, în care Colentina a investit, și care de un an nu mai pot deservi pacienții cu suferințe. Chiar nu știu mai mult despre aceste cifre, credeți-mă, DSP-ul să vă răspundă dacă există mari diferențe”.

Erorile umane, o altă posibilitate

„Există şi posibilitatea reală ca unele dintre decesele în plus din Alerte.MS să fie şi nişte dubluri”, spune specialistul din Ministerul Sănătăţii. „De exemplu, într-o zi, un spital să fi trecut în loc de numărul deceselor din acea zi, numărul total al deceselor de până atunci, ceea ce practic ar fi dublat cifra pe un spital. La un spital mare, asta ar putea însemna câteva sute de decese în plus în Alerte.MS. Dar astfel de erori ar fi trebuit să fie uşor identificabile”.

Specialistul crede că: „Ar trebui verificat cu fiecare din spitalele COVID dacă au comunicat către DSP toate decesele. Vă pot spune că un spital COVID mare, care a fost spital COVID toată pandemia, nu avea nici măcar un deces COVID cu roşu în Corona.Forms! Ceea ce ar însemna ori că acel spital nu a comunicat către DSP decesele COVID, ori că i-ar fi fost invalidate toate, ceea ce e imposibil”. Specialistul nu a dat numele spitalului.

Spitalele mari au peste 600 de decese, Balșul a ajuns la 400, Nasta la 300

În termenii colectați de Libertatea direct de la spitale, clinicile mari de Covid, cum este Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara, au ajuns până pe 20 aprilie 2021 la 650 de decese COVID de la începutul pandemiei.

Balșul, potrivit informațiilor furnizate oficial ziarului, are peste 400 de decese și nu cunoaște decât de un singur caz nevalidat de DSP, lucru confirmat atât de spital, cât și de sursa care a văzut raportările din cele două platforme.

Institutul „Marius Nasta” se apropie și el de 300 de cazuri de deces raportate.

Specialist din Ministerul Sănătăţii
Întrebarea este: câți oameni care au murit nu sunt incluși în cei aproape 27.000 de morți declarați oficial? O verificare în Corona.Forms este relativ ușoară, se poate lua caz cu caz fiecare deces „neroșu”, dar pare că nu există voința pentru a afla adevărul. Am impresia că, politic vorbind, se consideră că recunoașterea onestă a problemelor și recalcularea deceselor ar afecta cifrele raportate către organismele europene și, automat, „performanța” României în pandemie, inclusiv în fața propriei populații.

Libertatea a solicitat Ministerului Sănătății, secretarului de stat Andrei Baciu, precum și INSP datele publice ale totalurilor din Alerte.MS și din Corona.Forms. De asemenea, ziarul a solicitat și numărul de morți conținut în cifra totală de la anumite spitale, dar autoritățile nu au furnizat nicio informație.

Andrei Baciu a răspuns redacției că „sunt conștient de faptul că această confuzie trebuie risipită și că timpul e un factor important”.

„Eu m-am ocupat de campania de vaccinare, nu sunt un specialist în subiect, dar indiferent ce arată datele, ele trebuie cunoscute de către public”, a mai spus Baciu, însă după acest dialog ministerul nu a reacționat.

Comentarii (4)Adaugă comentariu

Katz Ir-Sen  •  23 aprilie 2021, 11:30

D-le Tolontan, va rog sa va prezentati demisia din functia de Ministru al Sanatatii in care va numesc chiar acum . Eu cand vad asa ceva simt ca trebuie sa dau jos pe cineva. Nu sunteti un om de echipa, publicati date de interes national care nu este si al poporului. Poporul sunt eu.

Dezvăluirile voiculesciene  •  23 aprilie 2021, 12:52

Wow! Senzaţionalele dezvăluiri senzaţionale ale talentatului domn Vlad Voiculescu, fiul talentatului domn "Victor" Voiculescu... Oare când scrieţi un articol despre turnătorul dovedit la Securitate Vasile "Victor" Voiculescu ******. Iar băieţelul lui, continuând aceeaşi tradiţie securistă, ţine informaţiile la sertar: dacă rămâne pe funcţie nu le dă prostimii - dar dacă e demis, scoate iepurele din joben! Hopa! Ia uitaţi morţii!! Priviţi şi vă minunaţi!!! În filmul Cernobâl, securiştii ascundeau adevărul pentru că ei chiar credeau în mod greşit că aşa este bine. Dar Vlad Voiculescu a ascuns adevărul pentru a se folosi de el la momentul potrivit. Robotul Vlad Voiculescu are un buton de MORALITATE care se activează în funcţie de interesele personale. Iar butonul ăsta de MORALITATE este numai pe bază de morţi. Mulţi morţi. Probabil îl moşteneşte pe tăticu... Aş citi cu plăcere o investigaţie precum Dosarul Shanghai despre cum băieţii deştepţi din justiţie apără băieţii deştepţi precum Vasile "Victor" Voiculescu. Sau o investigaţie despre domnul torţionar Rafila, care "pentru o pâine mai albă" şi-a băgat în pământ semenii. Iar băieţelul lui e probabil milionar în euro. *** Concursul pentru postul de la Bucureşti oare s-a dat într-o zi de joi sau de vineri? Că postul era dat de luni. Cum au răzbit prin viaţă beizadelele de securişti, turnători şi torţionari? Beizadeaua Bancorex Burduja cum a ajuns la Harvard? Cu ce bani? Cu bani cinstiţi sau cu bani de la Bancorex? Acum nişte ani aveaţi zeci sau sute de comentarii, domnule Tolontan. Semn că ceea ce făceaţi însemna ceva. Acum dacă aveţi zece la o postare. Mi-ar plăcea să citesc, din nou, despre lucruri care chiar înseamnă ceva. Mie nu îmi este indiferent că cei care iau deciziile sunt oameni murdari, impostori, şantajabili, cu un parcurs prin viaţă datorat ticăloşiei părinţilor, care put a corupţie şi fac numere de circ cu oameni decedaţi. Măcar să ştim şi noi cine este Unchiul Nic sau secretele succesului fulminant al acestui Vlad Voiculescu, mare profitor din morţi şi băiatul lui "Victor". Unii spun "să nu acuzăm copiii pentru faptele părinţilor". De acord cu ei. Nu senatorul Alexandru Rafila a omorât oameni în anii 50. Justiţia e de aceeaşi părere. Cum rămâne cu drumul prin viaţă al copiiilor care au profitat DIN PLIN economic şi politic de faptele părinţilor? Drumul lor a ajuns unde a ajuns DATORITĂ FAPTELOR PĂRINŢILOR. Dacă tatăl lui Alexandru Rafila ar fi fost strungar şi nu torţionar, băiatul lui nu mai vedea Bucureştiul nici în poze. Şi acum muncea în Spania. Dacă nu dispăreau nişte milioane de euro de la Bancorex, mai făcea beizadeaua Burduja studiile la Harvard? Nu acuzăm copiii pentru faptele părinţilor, dar CV-urile copiiilor sunt marcate SEMNIFICATIV de activităţile părinţilor. Dacă Rafila, Burduja şi Voiculescu plecau de acasă de la 18 ani, pe bune dacă îmi păsa cine au fost părinţii lor sau ce au făcut. Ce fel de educaţie securistă a primit Vlad Voiculescu, dacă el ascunde morţii cât timp îi convine şi se foloseşte de ei când interesul îi dictează? Vă rog frumos să nu cenzuraţi termenii de securist, turnător, torţionar. În cazurile de faţă vorbim despre adevăruri recunoscute în justiţie şi fapte istorice. Eu nu contest susţinerile lui Vlad Voiculescu, poate sunt adevărate. Problema mea este că oameni ca Vlad Voiculescu, Alexandru Rafila sau Sebastian Burduja fac pe moraliştii pe banii mei la stat. Şi asta este problema de fond a României: că vrea să obţină rezultate diferite, dar cu aceiaşi oameni de fiecare dată.

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Anca t  •  23 aprilie 2021, 18:44

Stiti care este Next Level? Cei ce valideaza informatiile primite de la spital( implicit se intelege ca acele cauze de deces au fost parafate de Specialisti, nu de personalul de la serviciul de contabilitate sau runos al spitalului), SA VALIDEZE SI PROTOCOALELE TERAPEUTICE PENTRU DIVERSE AFECTIUNI, si, de ce nu, si Protocoale Operatorii. Daca ai facut facultatea de medicina dar specialitatea ta NU ARE LEGATURA CU PRACTICA Clinica MEDICALA , E ABSURD SA VALIDEZI ceva in care tu NU AI EXPERTIZA. IN BAZA CAREI EXPERTIZE CLINICE VALIDEAZA DSP-UL SAU INSP- UL? ATAT DE GROTESC DE MARI SA FI DEVENIT ORGOLIILE celor ce populeaza VREMELNIC, aceste institutii, dar mai ales a celor ce Au FOST DE ACORD cu ASTFEL DE PRACTICI??? RAMAI MUT. FIECARE DISCIPLINA MEDICALA ISI ARE SENSUL SI ROSTUL EI. TOTUL ESTE SA ITI CUNOSTI LIMITELE SI SA TI LE ACCEPTI. Asa greu pare, dar nu este, daca ai Onoare si Respect pentru Profesia ta.

Traian  •  24 aprilie 2021, 7:43

Inca mai platesc sponsorii reclama pentru VeVe ? Au USR-istii bani de aruncat aiurea, se pare

Comentează

Știrile momentului pe tolo.ro

No items