România va face cu peste 100 de milioane de euro o nouă platformă pe care e cardul de sănătate, aruncând ce a construit cu peste 200 de milioane

Surse din Sănătate au dezvăluit de ce cloud-ul guvernamental costă atât de mult: 1,89 miliarde de euro.

joi, 1 iulie 2021, 4:48

de Alexandra Nistoroiu și Cătălin Tolontan

„Un sfert din bani, 400 de milioane, se vor da pe construirea din nou, de la zero, a sistemelor informatice din sănătate, care acum nu merg. Din acest buget, peste 100 de milioane înseamnă doar refacerea platformei Casei de Asigurări, cea care se blochează”, a explicat specialistul.

Un înalt responsabil din Sănătate a contactat Libertatea în încercarea de a face public ceea ce el a numit „încercarea de a trece sub tăcere un eșec de proporții fără precedent, fără ca nimeni să răspundă”.

„Nu am știut cum să explicăm Uniunii Europene că am cheltuit peste 200 de milioane și platforma Casei de Sănătate nu merge, probabil unul dintre marile jafuri ale tranziției. Așa că am băgat proiectul nou în cloud-ul guvernamental din PNRR. Și am cerut încă 400 de milioane de euro”, a explicat acesta.

Informațiile sale sunt confirmate oficial, de documente.

„Singura soluție, reproiectare completă”

În documentul care detaliază PNRR, guvernul României recunoaște eșecul uriaș al investițiilor de sute de milioane cu informatizarea sănătății, derulate în ultimele decenii.

Potrivit documentului PNRR, în prezent CNAS schimbă date într-un mod nestandardizat şi ineficient cu aproximativ 22 de instituţii.

Volumul acestor date fiind mare, procesul este îngreunat, ajungându-se deja la blocaje.
Documentul PNRR

Se ajunge deseori la întârzieri care afectează direct pacientul.

„Având în vedere magnitudinea problemelor și disfuncționalităților, singura soluţie posibilă este reprezentată de redimensionarea PIAS (platforma informatică din asigurările de sănătate – n.r.), standardizarea și actualizarea acesteia la necesitățile actuale impuse de numărul efectiv al conexiunilor și de cerințele de prelucrare a datelor”, susține Guvernul în PNRR.

„Redimensionarea”, „standardizarea” și „actualizarea” sunt eufemisme. Mai jos, în același document, Guvernul folosește termenul „reproiectare completă”.

Singura soluţie este refacerea pe bază de soluţii şi pe baza unei reproiectări complete, rezultată şi din viziunea europeană asupra domeniului sănătăţii.
Documentul PNRR

În limbajul standard al dezvoltatorilor software, o altă soluție înseamnă reluarea procesului de la zero.

Totuși, într-o poziție oficială pentru Libertatea, CNAS neagă că ar fi vorba de abandonarea vechii platforme și spune că, de fapt, este vorba de „o dezvoltare evolutivă a actualei platforme și creșterea capacității tehnologice a acesteia”.

Cum explică Guvernul investiția masivă în platformă denumită în document ”reproiectare completă”, în răspuns ”dezvoltare evolutivă” și de către omul din interior ”unica soluție pentru ceva care n-a mers niciodată bine”?

Date de la 18 milioane de persoane

Potrivit documentului PNRR, o parte din sistemele informatice ale CNAS „sunt perimate şi grav subdimensionate”. Iar în sistemul de sănătate majoritatea fluxurilor de date sunt doar către CNAS, în scopuri de plată.

Activitatea Casei presupune administrarea fondurilor colectate de la contribuabili şi finanţarea serviciilor medicale necesare asiguraţilor. În acest scop, CNAS gestionează platforma PIAS, care cuprinde:

Platforma Casei gestionează date:

Zilnic sunt raportate în platformă peste 700.000 de servicii.

Platforma noastră nu comunică în spațiul european

Echipamentele hardware ale platformei au fost achiziţionate începând cu 2002 şi „majoritatea sunt perimate, end of production, end of line, nu se mai produc piese de schimb pentru înlocuirea celor defecte şi nu se mai poate asigura atingerea obiectivelor funcţionale”, arată documentul PNRR.

Deficienţele tehnologice ale PIAS fac ca CNAS să nu reuşească integrarea corectă cu sistemele informatice ale furnizorilor de servicii medicale din România, dar și din străinătate.

De asemenea, vechimea tehnologiilor şi soluţiilor arhitecturale ale platformei fac ca aceasta să nu poată opera cu modulele recomandate la nivel european (building blocks europene), făcând sistemul ilizibil şi deseori inaccesibil pentru furnizorii sau asigurătorii din afara graniţelor.

În prezent, platforma, este subdimensionată şi „perimată moral şi fizic”, arată documentul PNRR.

Ce promite Guvernul că va face?

Potrivit PNRR, pentru prima oară în România anului 2026 toate instituţiile publice ar urma să fie legate între ele printr-un cloud guvernamental. Costul acestui cloud şi al sistemelor publice digitale se ridică la 1,89 miliarde de euro.

Domeniul care primește cel mai mult e sănătatea: 400 milioane de euro.

Sursă tabel: Anexa PNRR, detaliind bugetul Sursă tabel: Anexa PNRR, detaliind bugetul

Exact un sfert din această sumă totală cheltuită de România în informatizarea sănătății va merge pe refacerea platformei Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Acest subcapitol din buget este intitulat „redimensionare, standardizare şi optimizare a platformei CNAS”: 100 milioane de euro. În altă parte însă, în același document, se vorbește despre „refacere” și „reproiectare completă”.

CNAS: ”Retehnologizarea integrală”

„Este, de fapt, bugetul de construcție de la zero a noii platforme”, confirmă sursa din Sănătate, pentru ziar. De altfel, în răspunsul către ziar, CNAS vorbește și ea despre ”retehnologizarea integrală”.

Termenul avansat pentru proiectele privind digitalizarea Sănătății este anul 2026. Până atunci, PIAS ar urma să funcționeze la fel ca în prezent, deci cu multe sincope.

În același răspuns pentru Libertatea, CNAS spune că: „prin procesele de garanție, mentenanță proactivă și suport intern asigurat la nivel național, se va asigura funcţionarea PIAS până la retehnologizarea integrală”.

Cât a cheltuit deja România pentru digitalizarea Sănătății

Până acum, România a cheltuit următoarele sume pe informatizarea sistemului sanitar, chiar dacă majoritatea componentelor PIAS au funcţionat mereu greoi.

  1. SIUI (realizat de Compaq, preluată de HP, care a subcontractat către Siveco şi Oracle) a costat 123,98 de milioane de euro fără TVA; funcţionează oficial din 2010, dar chiar şi astăzi are probleme de funcţionare;
  2. Dosarul electronic de sănătate (SIVECO, UTI Group) – a costat aproximativ 20 de milioane de euro;
  3. SIPE – „reţeta electronică” (realizat de HP şi SIVECO) – a costat undeva la 10 milioane de euro;
  4. CEAS – cardul electronic de asigurări de sănătate (implementat de HP România şi Novensys Corporation, cu subcontractant SIVECO) cu o valoare iniţială de 25 de milioane de euro – a dat rateuri constant, mai ales în primii ani de utilizare;
  5. La aceste sume s-au adăugat contractele de mentenanţă software şi hardware, câştigate de Teamnet International, companie fondată de Sebastian Ghiță.

Înaltul responsabil din Sănătate care a contactat Libertatea a spus că „evaluarea pentru cheltuielile de până acum este de mult peste 200 de milioane de euro”.

O anchetă Digi 24 din 2016 avansa o cifră de 300 de milioane de euro cheltuită pentru informatizarea Sănătăţii.

Ce va mai însemna digitalizarea Sănătății, pe lângă refacerea platformei CNAS

Proiectul PNRR pe zona de e-health îşi propune şi să extindă rolul platformei în afara CNAS, prin dezvoltarea unor module care să folosească activităţii Ministerului Sănătăţii şi celorlalte instituţii implicate în politici de sănătate la nivel naţional: DSP, Institutul Naţional de Sănătăte Publică sau Agenţia Naţională a Medicamentului.

În plan sunt şi digitalizarea a 200 de unităţi sanitare publice, precum şi instruirea personalului tehnic la nivel local pentru noile module e-health.

Printre modulele noi ale platformei sunt:

În plus, vor fi făcute investiţii hardware (cumpărat calculatoare, de pildă) pentru zonele izolate sau slab deservite de furnizori de servicii medicale.

Cum ar arăta bugetul digitalizării Sănătății

Potrivit anexei care detaliază bugetul, pentru digitalizarea Sănătăţii ar urma să fie alocate 400 de milioane euro astfel:

Deși neagă abandonarea vechii platforme, și CNAS vorbește despre „retehnologizare integrală”

Libertatea a întrebat atât Ministerul Sănătății, cât și Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ce presupune această „reproiectare completă” a platformei Casei. Cum se va lucra până în 2026, când planul e să fie lansată noua platformă? Se mai prevăd îmbunătățiri ale actualei platforme, care funcționează deficitar? Am întrebat, de asemenea, cine va fi proprietarul platformei naționale digitale a Sănătății, pe care acum o deține CNAS.

Ministerul Sănătății a redirecționat solicitarea Libertatea către CNAS. Potrivit răspunsului trimis de CNAS: „Reproiectarea PIAS nu înseamnă abandonarea actualei platforme. Proiectul depus în PNRR presupune atingerea unei dezvoltări evolutive a actualei platforme pentru zona de servicii informatice și creșterea capacității tehnologice a acesteia care să asigure suportul necesar digitalizării serviciilor oferite cetățenilor, într-un spectru cât mai larg”.

Cu alte cuvinte, CNAS neagă că se va renunța complet la actuala platformă, ci spune că se va face o extindere a acesteia.

Potrivit CNAS, în prezent mentenanța componentelor platformei este asigurată de următoarele companii:

La întrebarea Libertatea dacă în următorii ani, până la construirea noii platforme prin PNRR, se vor mai face îmbunătățiri la PIAS, Casa a răspuns: „Prin procesele de garanție, mentenanță proactivă și suport intern asigurat la nivel național, se va asigura funcţionarea PIAS până la retehnologizarea integrală”. Altfel spus, PIAS va funcționa mai mult sau mai puțin la fel ca acum până la „retehnologizarea integrală”.

Comentarii (5)Adaugă comentariu

Marius  •  9 iulie 2021, 17:29

De abia a 3 incercare o sa fie cu noroc...

Mircea Popescu  •  11 iulie 2021, 15:22

Nu mai bine discutam despre cele 100 milioane de euro pe care partidele le iau ANUAL de la cetateni ? O buna parte din suma se duce pe propaganda ! Ce primesc cetatenii in schimb ?

George  •  12 iulie 2021, 16:31

Oare cine plateste rateul primelor implementari unde au fost tocate 200 milioane?

Nicoleta  •  12 iulie 2021, 19:21

Alti bani alta distractie...

Tann Costin  •  25 iulie 2021, 3:17

La o populație de 50 mil locuitori, Franța a cheltuit <100 000 Euro pentru implementarea sistemului prescripției electronice. În România, la o populație de (sa zicem!) 18 mil locuitori, sistemul a fost implementat cheltuindu-se 15 mil Euro. Acestea sunt cifre oficiale, publicate în perioada respectiva.

Comentează

Știrile momentului pe tolo.ro

No items