Raportul Comisiei Europene arată că în România s-a pensionat zilnic un magistrat, în medie, în fiecare zi lucrătoare din 2020 și 2021!

marți, 20 iulie 2021, 9:18

Făcut public marți, 20 iulie, raportul CE privind evoluțiile din justiția românească notează că percepția publicului față de independența magistraților s-a ameliorat. Încrederea referitoare la autonomia justiției a ajuns la un nivel mediu, ”ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă în rândul publicului larg în comparație cu anii precedenți”.
”Independența sistemului judiciar este percepută de publicul larg ca situându-se la un nivel mediu (51 %), în creștere de la 37 % în 2020”, scrie Comisia.

Deficitul de independență este livrat în percepția publicului, susține același document, de relațiile dintre Guvern, politicieni și magistrați.

Motivul invocat cel mai frecvent de publicul larg pentru percepția unui nivel scăzut de independență a sistemului judiciar rămâne ingerința sau presiunea din partea Guvernului și a politicienilor.Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România

Una dintre dificultățile recurente este lipsa de resursă umană calificată în justiție, care îngreunează posibilitatea ca cetățenii să beneficieze de procese rapide și corecte.

În 2020 nu s-a organizat niciun concurs pentru angajarea de magistrați

”Regimul de pensionare anticipată pentru magistrați, introdus în 2018, care a permis ieșirea la pensie după 20 de ani de activitate, a fost abrogat de Parlament în martie 2021, în urma recomandărilor Comisiei de la Veneția și ale GRECO; cu toate acestea, aproape 300 de magistrați s-au pensionat în 2020, iar în primul trimestru al anului 2021 – aproape 150”, susține raportul.

Cu 450 de procurori și judecători pensionați într-un an și jumătate, media este de un magistrat retras în fiecare zi lucrătoare de la începutul lui 2020. Iar înlocuirile au întârziat. Pentru că, conform Comisiei, ”în 2020 nu s-a organizat niciun concurs pentru recrutarea de noi magistrați”.

Comisia spune că DNA a crescut

În privința DNA, Comisia susține că ”Numirea unui nou procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție și a altor persoane în funcții de conducere în 2020 a conferit un nou impuls și stabilitate instituțională”. Și exemplifică: ”Acest lucru a dus la creșterea calității investigațiilor și a dosarelor înaintate în instanță. În 2020, DNA a obținut rezultate mai bune decât în 2019, înregistrându-se o creștere a numărului de trimiteri în judecată a unor inculpați cu funcții importante și o reducere a numărului de cazuri nesoluționate”.

În schimb, ”ANI se confruntă cu o oarecare incertitudine în ceea ce privește funcțiile sale de conducere. Funcția de președinte este vacantă din decembrie 2019, iar mandatul vicepreședintelui expiră în cursul acestui an”.

Statul a făcut achiziții fără proceduri integrale în pandemie

Comisia subliniază că Guvernul s-a derogat, în pandemie, de la unele dintre obligațiile achizițiilor publice. ”În timpul stării de urgență declarate în contextul pandemiei de COVID-19, autorităților publice și entităților juridice în care statul este acționar principal li s-a permis să achiziționeze direct materiale și echipamente pentru combaterea pandemiei, fără obligația de publicare în sistemul electronic de achiziții publice chiar și în cazul depășirii pragului (de aproximativ 27 000 EUR) stabilit pentru publicarea în sistemul electronic”.

În aceste condiții, 11% dintre procedurile selectate și analizate de ANI au semnalat probleme. Analiza cheltuirii banului public în aceste cazuri, susține documentul, continuă la ANI.