Ciucă premier: până acum am pus grade pe umăr campaniei de vaccinare, DSP-urilor și unor spitale, acum vrem să militarizăm tot Guvernul

joi, 21 octombrie 2021, 4:25

De Cătălin Tolontan

Există guvernări pro știință, există organizări favorabile deciziilor democratice și există guvernări cazone. E limpede unde mergem. Ca să ieșim din tragedie, ni se propune același cadru de gândire care a favorizat tragedia: unul bazat pe înrolare și supunere.

Generalul Nicolae Ciucă este propunerea PNL pentru postul de premier. Ar fi pentru prima oară în istoria recentă a României când un general ocupă poziția votată de Parlament de șef al guvernului. Sau, mai corect, ar fi prima oară când știm. Noi, civilii, nu avem acces la angajamentele secrete între ofițerii acoperiți sau colaboratori și multiplele instituții de forță ale României. Poate că au mai fost colonei, căpitani, generali sau oameni care au ascultat la dublă comandă, nu știm. Dar știm că, de data asta, ideea de stat aliniat gândirii militare și ierarhiei de securitate națională devine transparentă.

Ceea ce se întâmplă acum nu e decât o încununare a iluziei că „ordinea din armată”, „integritatea serviciilor secrete” și „disciplina cazonă” ne vor salva. Nu ne-au salvat de corupție sau de evaziune fiscală (ofițeri SRI au populat Ministerul de Finanțe), nu ne-au salvat nici de pandemie și, totuși, insistăm.

Încă de la începutul crizei de Covid, guvernanții au avut o apetență pentru militarizare. Unele spitale, Suceava, Sibiu sau Universitarul din București, au primit conducere militară. Universitarul e cel mai mare spital din țară. DSP București, de asemenea, a avut conducere militară. La cabinetul ministrului sănătății au apărut ofițeri. Campania de vaccinare a intrat în subordinea colonelului Valeriu Gheorghiță. Armata de la Institutul Cantacuzino a participat la partea de logistică. STS a primit platforma de programare. Imediat sub prefect, județele au fost conduse de șeful ISU, care e ofițer MAI.

Comunicarea către cetățeni a fost și ea una aspră, în ritm de tobă. De la degetul arătător amenințător al președintelui Iohannis până la amenințările lui Raed Arafat, românii au fost muștruluiți, ca o permanentă chemare la apel, într-un careu unde oamenilor nu li s-a explicat de ce trebuie să fie.

Toată această ideologie și organizare kaki nu a dus unde trebuie. Au existat și lucruri bune, evident, dar rezultatul final este „o tragedie națională de proporții teribile”, conform președintelui Iohannis. Nu doar din cauza militarizării, însă în condițiile militarizării.

Astăzi, ieșirea din tragedie este gândită în aceiași termeni ai planificării inițiale, care a dus la tragedie: se favorizează nu soluții democratice, ci concepte și alegeri cazone. Niciun guvern din UE nu are un general în poziția de lider.

Într-una dintre cărțile sale, Yuval Noah Harari arată cum sistemele de gândire ale Inteligenței Artificiale preferă, când iau decizii, sisteme asemănătoare propriei logici. S-a constatat, spune Harari, că fondurile de investiții bazate pe decizii ale algoritmilor IA cumpără acțiuni la companiile sau fondurile unde depistează raționamente produse nu de oameni, ci de alte forme de Inteligență Artificială. Așa cum algoritmii se recunosc între ei, militarii se încurajează și se promovează reciproc, pentru că au încredere în valorile și gândirea pe care o împărtășesc.

Gabriel Oprea îl laudă pe Ciucă

PNL n-ar fi mers la Cotroceni cu numele generalului Ciucă fără ca președintele Iohannis să fie de acord, în avans. Așa se închide cercul. Fără să vadă altă soluție și resemnat în relaxarea lui proverbială, președintele e îndemnat și îndeamnă la rându-i ca un militar să preia ceea ce, pasămite, civilii au ratat. Dar asta nu e adevărat. Și nu e doar vina lor, ci și a politicienilor care le eliberează din sticlă, ca pe duhuri mântuitoare. Faptul că generalul Oprea, promotorul caricatural al „siguranței naționale”, s-a retrezit brusc pe ecranul Realitatea TV ca să spună „Generalul Ciucă e o soluție bună pentru România” arată care este nivelul discuției. Oprea a invocat „situația excepțională”. Numai că, la noi, s-a dovedit, „situațiile excepționale” selectează mediocritățile, nu competențele în față.

În loc să fie lăsate să-și facă treaba, instituțiile de forță sunt atrase în lucruri la care nu se pricep. Ele nu au fost desenate constituțional ca să guverneze, să facă afaceri și să conducă partide, coaliții, statul.

E fals că suntem aici pentru că democrația noastră a fost una în exces. Nu am eșuat din prea multă dezbatere civilă, ci pe fondul obedienței cu trese ascunse.

Foto: Inquam Photos / George Călin