Săptămâna cea mai neagră: 1 din 16 oameni înregistrați ca morți de COVID în lume a fost român, deși reprezentăm 1 din 400 în populația planetei

Cu 3.012 de decese înregistrate în ultimele 7 zile, România rămâne țara cu cea mai mare mortalitate curentă, raportată la populație, dintre cele 202 state care figurează în datele Worldometers.

luni, 1 noiembrie 2021, 10:41

Cu 3.012 de decese înregistrate în ultimele 7 zile, România rămâne țara cu cea mai mare mortalitate curentă, raportată la populație, dintre cele 202 state care figurează în datele Worldometers.

România a încheiat săptămâna 25-31 octombrie 2021 cu cele mai multe decese de la începutul pandemiei, în medie 430 pe zi. Incluzând și datele raportate duminică, 31 octombrie, am avut 3.012 decese în ultimele 7 zile.

Statistica săptămânală a deceselor de COVID în lume pe Worldometers. România este pe primul loc la numărul de decese raportate la 1 milion de locuitori într-o săptămână

Conform statisticii Worldometers, în săptămânile lunii octombrie, bilanțul oamenilor infectați și morți de COVID în România arată astfel:

În total, în octombrie am avut 10.623 de oameni înregistrați ca morți de COVID, cea mai letală lună pentru populația țării noastre de la începutul pandemiei.

Cifra de 10.000 reprezintă cam jumătate din toate decesele medii lunare ale noastre, România având în ultimii cinci ani puțin peste 20.000 de pierderi umane în fiecare lună, din toate cauzele de mortalitate.

Femeile și bărbații României care mor infectați cu coronavirus au ajuns aproape la fel de mulți precum cei care mor din boli cardiovasculare (atac cerebral, infarct și alte suferințe), care constituie tradițional prima cauză de mortalitate de la noi, cu o pondere de 60% în toate decesele de dinainte de pandemie.

De la începutul pandemiei avem 1% din toate decesele de COVID ale lumii

În săptămâna pe care am încheiat-o, în toate țările au murit de coronavirus 48.000 de oameni, dintre care 3.000 de victime sunt români. Asta înseamnă că, în ultimele 7 zile, aproximativ 1 din 16 morți de COVID din lume este un compatriot.

De la începutul lui 2020, au fost înregistrați aproape 50.000 de morți în România din totalul mondial de 5.000.000 de decese.

România a înregistrat 1% din decesele de COVID ale lumii, în condițiile în care reprezentăm sub 0,25% din populația totală.

Definiția de caz după care țara noastră raportează decesele COVID a fost de la începutul pandemiei de coronavirus una medie ca raportare. Când înregistrăm decesele, nu exagerăm cu definiţia epidemiologică nici într-o parte, nici în cealaltă, potrivit evaluărilor comparative între statele europene.

În ultima săptămână, țările cu cele mai mari pierderi, raportate la populație, sunt România, Bulgaria, Letonia, Armenia și Ucraina.

Prima sarcină a unui stat: viața și siguranța fizică a oamenilor

Cum competența și seriozitatea oricărei guvernări este dată, în primul rând, de felul în care protejează viața cetățenilor săi, aceste raportări sunt supuse întrebărilor permanente. Anumite regimuri sunt cunoscute pentru înfrumusețarea realității prin cifre false.

Încă de la izbucnirea crizei coronavirusului a fost clar că, de pildă, China, Coreea de Nord și alte autocrații mistifică cifrele.

Dar chiar dacă am înmulți cu 100, un exercițiu totuși implauzibil, numărul de aproximativ 5.000 de decese raportate de China, asta nu ar răsturna raportările la nivel global și nu ar ameliora indicatorii de performanță ai guvernării de criză, într-o țară precum România.

Și la alte criterii ale reacției unui stat în pandemie, cum ar fi testarea, România are un scor mic. Evaluarea dovezilor arată ce țări practică o politică disfuncțională.
În octombrie 2021, la 21 de luni de startul pandemiei, România se află în jurul locului 100 la numărul de teste pe cap de locuitor, între toate statele care și-au pus la lucru resursele materiale, organizatorice, politice și de serviciu public pentru a-și salva locuitorii.

Comentarii (3)Adaugă comentariu

Claudiu  •  1 noiembrie 2021, 14:43

Din pacate domnule Tolontan faceti fix ceea ce il acuzati, pe buna dreptate, pe presedintele Iohannis cand vorbeste despre „statul esuat” ca si cum el nu ar fi un actor in piesa.
Mai exact campania dumoneavoastra de dezvaluri despre neregulile din spital are consecinte mult mai dramatice. Cand ati avut-o, am crezut, ca si dumnevoastra, doar ca va fi mult mai greu sa fiti dumneavoastra tratat cand veti avea o problema medicala. Din pacate unul dintre efecte, absolut devastatoare este prabusirea increderii populatiei in medici si in spitale. Sunt doua consecinte: (1) daca doctorii (care in mintea simpla sunt toti ca unul) au fost in stare sa ascunda infectiile sau sa faca diverse tertipuri in scopuri personale – de ce i-am crede cand ne indeamna sa ne vaccinam? problema este ca daca doctorii sunt necredebili intr-o problema medicala, cine e credibil? (2) daca la spital se ia stafilococ auriu, de ce sa incerc sa ma duc si sa nu ma tratez acasa – si acum doctorii se plang ca pacientii cu COVID vin cand e prea tarziu.
Si in final domnule Tolontan nu stiu daca campaniile cu Hexipharma si infectii spitalicesti au fost manate doar din onoarea profesionala, de a dezvalui adevarul, sau si un pic din ambitie si competivitiate, dar in ochii mei, odata cu ele ati devenit actor. Acum sunteti parte din problema si nu aveti dreptul, cum nu are nici presedintele Iohannis sa vorbiti despre ea, ca si cum ar fi a altora.
Iar acum, aceste articole nu fac sa zdruncine increderea omenilor in stat. Si atunci, ce poate sa faca statul (oricine ar fi reprezentatul sau) pentru a convinge lumea sa urmeze niste indicatii anti-COVID simple? De ce credeti ca nici un partid nu vrea la guvernare – pentru ca nu are parghii sa rezolve problema, campania dumneavoastra sfaramand-o pe cea cu increderea.

??????  •  2 noiembrie 2021, 21:41

@ Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, că se și vaccinează și sunt și restricții, cum sunt statisticile, ?

Aad  •  3 noiembrie 2021, 21:15

Din pacate, totul era previzibil. Rata vaccinarii, respectarea regulilor sanitare, deciziile autoritatilor (in fine, ar trebui schimbata denumirea, sa le spunem „institutii lipsite de autoritate”, nu?)… totul, totul duce aici. De altfel, multe publicatii, multe voci au spus asta de indata ce a inceput relaxarea din mai—iulie.

Comentează