De ce a fost Emilia Șercan elogiată de unul dintre cei mai importanți jurnaliști de investigație din istorie

joi, 19 mai 2022, 10:53

De Cătălin Tolontan

Presa românească, de investigație și nu numai, a ajuns la un nivel de recunoaștere și eficiență internațională care îi deranjează pe politicienii de la București pentru că nu își mai pot prezenta nestingheriți, în afara țării, versiunea despre „o Românie bine condusă”.

Reporterul american, Walter Robinson, a venit la București și a făcut o reverență în fața jurnalismului de investigație din România, în special în fața Emiliei Șercan. Walter Robinson este șeful echipei de investigație „Spotlight”, cea care a descoperit abuzurile sexuale din Biserica catolică. Jurnaliștii de la Boston Globe au primit mai întâi acuzele, apoi suspiciunea și, în final, recunoștința unei întregi comunități, cea a locuitorilor din Boston. La scurt timp, lumea înaltului cler și cea a credincioșilor s-a zguduit, până la Vatican. Dar pentru asta a fost nevoie ca echipa de reporteri „Spotlight” să expună în fața propriului public catolic abuzurile și complicitățile. Când faci asta, primești circumspecție. Nici peste ani aprecierea nu șterge întru totul scepticismul. Dar informația rămâne.

„Știu că o fac pe Emilia să se rușineze spunând asta, dar tu ești eroul meu. Și voi toți sunteți eroii mei”, a spus luni Walter Robinson, la Gala Superscrieri de la București.

Un episod

L-am văzut cu câteva săptămâni înainte pe Robinson, în țara lui. Gazeta Sporturilor și Libertatea au avut bucuria să fie invitate ca speaker la Logan Symposium 2022, conferința care se ține anual la University of California, Berkeley și unde participă o bună parte a elitei jurnalismului de investigație din America. Peste 100 de ziariști s-au întâlnit, cu o vibrație aparte, după doi ani de pauză.

Au fost prezenți, printre alții, Steve Engelberg, redactor șef la ProPublica, alături de câțiva colegi ai săi, Ron Nixon, liderul echipei de investigații de la Associated Press, Azmat Khan, ziarista de la The New York Times care a expus prețul uman al „victimelor colaterale” produse de armata americană, David Barstow, primul ziarist cu patru premii Pulitzer, acum șeful catedrei de jurnalism de investigație la Berkeley și care a ținut să prezinte elogios investigațiile din România.

Experiența Libertății și a Gazetei Sporturilor a fost descrisă în panelul alocat tacticilor de dezinformare ale guvernelor și marilor companii, potențate de politica rețelelor de social media, alături de Brandy Zadrozny, cunoscuta ziaristă de la NBC News și Jeff Horwitz, expertul în politicile Facebook de la Wall Street Journal.

În acest cadru de profesioniști redutabili, reținuți prin definiția profesiei, Walter Robinson e privit cu un respect aparte. Când l-am auzit în SUA lăudând investigațiile din România am zis că e mai bine să vorbim puțin când obținem un pic de apreciere. Oricum, documentarul „Colectiv”, cu traseul său internațional și forța exprimată la nivelul publicului de acasă și de pretutindeni, a stârnit enorm de multă adversitate în zona establishmentului politic din România. Și nu doar în mediile politice.

Când Walter Robinson a repetat la București reverența de la Berkeley am zis că e bine ca publicul să aibă dimensiunea a ceea ce înseamnă asta. O avem pe Emilia Șercan și avem sute și sute de jurnaliști care încearcă să-și facă treaba. Jurnalismul românesc a ajuns la un nivel de vizibilitate și de iterații pozitive care nu s-au mai repetat probabil de când un articol al lui Cornel Nistorescu era preluat de marile ziare americane.

Acum, Paul Radu, unul dintre fondatorii RISE conduce o mare platformă mondială de jurnalism de investigație. Cristian Lupșa, de la DOR, a lucrat la o importantă redacție americană de jurnalism de calitate și are legături profunde în presa de acolo. Și mai sunt exemple de raporturi internaționale. Iar Emilia Șercan este un exemplu atât de greu de întâlnit în lume încât curajul ei a devenit o emblemă a presei.

Dar, astăzi nu e vorba de un nume sau altul, ci de conștientizarea la nivel global a unei forțe profesioniste clădite în timp în jurnalismul din România. Tocmai de aceea munca presei de la noi este extrem de deranjantă pentru dublul limbaj al politicienilor români care conduc țara și care vor să se prezinte afară drept reformatori și pro occidentali.

De aceea, guvernanții au și dat drumul vânătorii de ziariști, ca să nu existe o contrapondere la versiunea lor asupra treburilor țării.

În toată țara, zeci și zeci de procese, amenințări și o ostilitate periculoasă la adresa presei sunt simbolurile regimului Iohannis. Pentru că de acolo, de la Palatul Cotroceni, se dă tonul. Ciucă, Piedone, Băluță, toți sunt intermediari. Numai că oamenii știu exact ce nume este scris pe tabela de marcaj.