Ce s-ar fi întâmplat dacă George Simion ar fi făcut circul de azi în clădirea guvernului de la Kremlin?

luni, 5 decembrie 2022, 3:27

De Cătălin Tolontan

Există o parte bună în manifestările politicianului AUR: se vede clar diferența între o lume unde te poți exprima liber și regimurile autoritare ale căror discursuri și inițiative le preia George Simion.

Imaginile cu George Simion au ocupat astăzi televizoarele. Politicianul AUR a intrat în Ministerul Energiei, a luat locul ministrului la pupitru și a transformat o conferință de presă oficială într-un monolog particular. A continuat să se victimizeze în direct, la TV și pe propriul cont de Facebook, asta în timp ce a defilat, a spus și a făcut ce a vrut el. „George Simion, greu de scos din minister”, buni cei de la Digi. Bruce Willis din peluză.

În timp ce spunea că e persecutat, parlamentarul lua peste picior o jandarmeriță, pe jurnaliste, amenința ministrul, angajații și pe oricine îi pica în raza de acțiune a „angertainmentului” său.

Poți să faci asta în România. E un cost al libertății de exprimare. Sunt țări, imperfecte, unde poți face asta. În Cehia, în România, în Republica Moldova, al cărui regim îl enervează pe George Simion, poți să protestezi.

Unde nu poți face asta? Exact în țările ale căror discursuri și argumente le preia politicianul AUR. Deunăzi, Simion critica România și Republica Moldova, repetând fix ceea ce spun Putin și Lavrov. Ucraina nu merită ajutată, iar „regimul Maia Sandu” din Republica Moldova merită sabotat, a susținut el. De ce nu încearcă George Simion să vadă, pe viu, unde duc ideile pe care le promovează? Ce societate se naște de acolo?

Curajosul lider AUR

George Simion intră în Ministerul Economiei de la Moscova, îl ridiculizează pe ministrul lui Putin, e transmis în direct la televiziunile din Rusia și, apoteotic, dă cu flit jandarmilor. Lumea îl aplaudă pe stradă, în fața Kremlinului. Și îl recunoaște. E același George Simion care se duce la Congresul Partidului Comunist Chinez și face circ.

Mai țineți minte cum a fost evacuat fostul lider chinez Hu Jintao din plin congres, fără ca măcar vreunul dintre miile de participanți să aibă curajul să-l privească? Imaginați-vă cum ar fi arătat Simion acolo, dând din mâini și din picioare în fața prezidiului.

Sau cum strigă George Simion la soldații Gărzii Republicane din Iran și-i sfidează. Proiectați asta: George Simion îl trage de barbă de Khamenei, îl contrează pe Kadîrov și îi ia microfonul lui Xi.

Dar nu vrea să facă așa ceva. Pentru că liderul AUR este susținător nedeclarat, dar fidel, al regimurilor unde stilul său l-ar costa libertatea, dacă nu viața. În România, el obține sute de minute TV de emisie, dar în Rusia ar fi ridicat direct de pe stradă și dacă ar apărea cu o foaie goală în piața publică.

Într-un fel, e bun acest circ. E sănătos. Când suntem critici, pe bună dreptate, la adresa autorităților din țările noastre democratice, riscăm să considerăm că ele sunt complet malefice și disfuncționale și că, la urma urmei, ce diferență e față de Moscova, Teheran sau Beijing? De ce e nevoie să încurajăm Kievul sau Chișinăul? Nu sunt aceleași guvernele, ministerele și funcționarii publici peste tot?

Nu, nu sunt. În cea mai turmentată zi a sa, o democrație imperfectă e mai bună pentru viața oamenilor decât o dictatură ideală.