Dar, conform Swiss Financial Market Supervisory Authority, regulatorul elvețian, banca Axion Swiss, din cantonul de limbă italiană Ticino, a confirmat că „nu am avut relații comerciale cu societatea City Insurance SA, iar numărul de cont 14878488 prezentat de City către autoritatea financiară din România nu a existat niciodată la noi la bancă”.

Ca urmare, sumele de garanție pe care City Insurance pretindea că le are acolo în martie 2021, echivalentul a 615 milioane de lei, nu existau nici ele. City prezentase acte false în numele Axion SWISS Bank, unde nu a avut niciodată bani.

Documentele arată că City a prezentat autorităților un e-mail și extrase de cont false ale băncii elvețiene

Conform constatărilor venite de la elvețieni, puse cap la cap cu documentele aflate în posesia autorităților românești, City a falsificat până și adresele de e-mail ale băncii Axion SWISS și a prezentat extrase false de cont, pentru sume pe care, de fapt, nu le avea.

Oameni din City și complicii lor din afară au făcut bani pe baza acestor sume fictive, sume care nu existau. Dobânda la nimic poate fi, în anumite condiții, foarte mare.

„S-au plătit comisioane la împrumuturi fictive”

Când, în 2022, a fost numită de judecător „lichidator judiciar” al falimentului City, Casa de Insolvență Transilvania (CITR) a alocat 100 de oameni, interni și externi, pentru a analiza documentele firmei de asigurări. Au periat jumătate de milion de pagini, susțin ei.

La un moment dat, CITR a spus public că „City a plătit comisioane la împrumuturi fără substanță economică”.

După aproape doi ani de când elvețienii sesizau Bucureștiul, falimentul City a intrat într-o tăcere generală. Statul a plătit 603 milioane de lei către creditori, ceea ce face din acest caz cel mai mare faliment din istoria asigurărilor din România.

Dar e un faliment sau o schemă de înșelare a celor care i-au dat bani, schemă demnă de Bernie Madoff?

Libertatea a discutat cu Paul Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, și cu Oana Munteanu, managerul de caz care analizează dosarul City din partea companiei de insolvență.

Ziarul i-a întrebat pe cei doi dacă „împrumuturile fără substanță economică” invocate de ei acum 6 luni fac referire la schema dezvăluită inițial de autoritatea elvețiană. Mai exact, dacă Vivendi, compania lui Dan Odobescu, proprietarul City Insurance, a pretins că a împrumutat City în conturile din banca Axion SWISS, conturi care, de fapt, nu existau.

„Da, City a plătit comisioane la împrumuturi fictive”, au confirmat specialiștii casei de insolvență. „Pe împrumuturile care n-au existat, pretinse că vin de la Vivendi, City a plătit comisioane de 83 de milioane de lei”, a explicat Oana Munteanu, managerul de caz de la CITR.

Experții casei de insolvență au întocmit „Raportul privind cauzele falimentului City Insurance”. Documentul a ajuns la toate firmele de asigurări, pentru că ele plătesc către Fond contribuțiile din care se despăgubesc asigurații City. În raport se arată că „rata de solvabilitate a City era, la 31 martie 2021, de 49,36%”.

Specialiștii în insolvență insistă pe ideea că ei nu sunt procurori și că legea le desemnează drepturi și obligații concrete. În privința City, ei au declarat că vor face ceva ce e întâlnit destul de rar în falimente: se vor îndrepta patrimonial împotriva tuturor celor care au condus compania.

Paul Dieter Cîrlănaru, CEO al casei de insolvență care va cere în curând instanței ca toți cei care au condus City să plătească falimentul cu propriile averi

Paul Dieter Cîrlănaru, CEO al Casei de Insolvență Transilvania, a explicat că „există elemente de culpabilitate. Vom cere instanței, în luna februarie, antrenarea răspunderii tuturor persoanelor care au administrat City în perioada analizată de noi, 2017-2021. E al treilea faliment al liderului în piața de asigurări și sunt milioane de familii afectate, sume mari și efecte negative asupra pieței. Ceva e clar că nu merge”.