INVESTIGAȚIE Gabriel Țuțu, directorul ROMARM reținut de DNA, făcuse o escrocherie și avea interzis să vândă polițe de asigurări, dar a fost numit să conducă 15 fabrici strategice de armament

marți, 31 ianuarie 2023, 5:53

Printr-o firmă de consultanță, exact ca în cazul anchetat de procurori, Țuțu a fost implicat în falimentul societății de asigurări Forte. La fel ca în cazul tuturor falimemtelor din asigurări, cel al Forte a fost platit din fondurile adunate de stat de la plătitorii de polițe. ASF a constatat în 2016 că există „îndoieli rezonabile referitoare la capacitatea și probitatea morală a domnului Țuțu Gabriel de a-și exercita atribuțiile corespunzătoare funcției” și i-a interzis ca, vreme de cinci ani, să facă parte din conducerea unei societăți de asigurări. Exact pe perioada restricției, el a fost numit director general al ROMARM, care înglobează 15 uzine, fabrici și un institut de cercetări, de importanță strategică.

Printre acuzele aduse de procurori la reținerea lui Victor Pițurcă și a lui Gabriel Țuțu, este și implicarea unei firme de consultanță prin care Țuțu a pasat măști neconforme, în pandemie, de la prietenii săi, către spitalele COVID ale MApN.

Cu 7 ani în urmă, tot o firmă de consultanță i-a fost fatală carierei lui Gabriel Țuțu într-un alt domeniu.

Nu și-a trecut în CV-ul oficial ROMARM perioada de la firma de asigurări

Fostul ofițer SRI a făcut parte, în perioada aprilie 2015 – iulie 2016, din consiliul de supraveghere al companiei Forte Asigurări Reasigurări SA, fiind vicepreședintele acestuia.

Funcția din asigurări și perioada aferentă nu au fost trecute în CV-ul oficial al lui Țuțu, aflat pe site-ul ROMARM, ci doar pe pagina sa de LinkedIn.

„Consiliul de supraveghere răspunde nu doar de solvabilitatea companiilor de asigurări, ci de toți parametrii de funcționalitate și integritate”, a explicat un specialist din ASF pentru Libertatea care era statutul lui Țuțu.

În cazul lui Țuțu, ASF a constatat că „a efectuat operaţiuni comerciale care afectează patrimonial societatea Forte Asigurări Reasigurări SA şi favorizează persoane aflate în relaţii speciale cu aceasta”, în iulie 2016.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a depistat că Țuțu a derulat contracte de consultanţă cu Forte Asigurări Reasigurări SA în calitate de beneficiar şi a iniţiat litigii utilizând informaţiile deţinute în calitate de membru în conducerea societăţii, lezând drepturile celorlalţi creditori ai societăţii (asiguraţi, beneficiari etc.).

Interdicție 5 ani și amendă 50.000 de lei

„Practic, aflat într-un evident conflict de interese, Țuțu a escrocat și compania unde era membru în conducere, dar și pe toți creditorii acesteia, adică oamenii și firmele care se asiguraseră la Forte”, a explicat același expert din ASF, sub condiția confidențialității.

ASF a mai descoperit că, printr-o decizie luată și de Țuțu, „a fost favorizată efectuarea de plăţi aferente unui contract de consultanţă, în detrimentul creditorilor de asigurări ai societăţii”.

În final, președintele ASF din acel moment, Mișu Negrițoiu, a decis că există „îndoieli rezonabile referitoare la capacitatea și probitatea morală a domnului Țuțu Gabriel de a-și exercita atribuțiile corespunzătoare funcției”.

În decizia ASF cu numărul 1.359 din 7 iulie 2016 s-a hotărât că Țuțu e amendat cu 50.000 de lei și are interdicție de a ocupa orice funcție care necesită aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru o perioadă de 5 ani de la comunicarea deciziei de sancţionare.

Odată cu publicarea în Monitorul Oficial el nu mai putea ocupa o funcție de conducere într-o companie de asigurări. Nici măcar la un broker mic de asigurări.

Libertatea nu a identificat, pe portalul Curții de Apel București, vreun dosar în care Țuțu să fi contestat decizia în 30 zile. Acesta a părăsit în iunie 2016 compania care urma să dea faliment.

La fel ca în cazul tuturor falimemtelor din asigurări, cel al Forte a fost plătit din fondurile adunate de stat de la plătitorii de polițe.

Numit șef peste un conglomerat de armament

Din decembrie 2019, când era încă sub restricție în domeniul asigurărilor, Gabriel Țuțu a ajuns într-un alt domeniu: producerea și comercializarea de armament. El a fost numit director general la ROMARM, cel mai important producător şi exportator de produse militare din România, aflat în subordinea Ministerului Economiei.

ROMARM nu este o simplă companie, ci un conglomerat care conduce principalele fabrici de armament din țară, 15 la număr. În plus, coordonează și nou-înființatul Centru de excelență în cercetare, dezvoltare și inovare București.

Pe lista responsabilităților lui Țuțu se numărau, până la reținerea de către DNA de ieri, fabrici extrem de cunoscute în România și străinătate, precum Fabrica de Arme și Uzina Mecanică din Cugir, Arsenal Reșița, Tohan, Uzina Mecanică Mija, METROM Brașov și altele.

Înțelegerea MApN, descoperită de Libertatea

Luni, 30 ianuarie 2023, DNA i-a reținut pe Victor Pițurcă, fost selecționer al echipei naționale de fotbal, și pe directorul ROMARM, Gabriel Țuțu, pentru afaceri din pandemie. Cazul contractului de 11 milioane de lei a fost descoperit în februarie 2022 de jurnalistele Libertatea Mirela Neag și Adriana Oprea.

Libertatea a dezvăluit că, brusc, în instanță, Armata s-a răzgândit și a declarat că, de fapt, măștile erau conforme. În comunicarea DNA de luni, Țuțu și Victor Pițurcă sunt urmăriți penal atât pentru afaceri cu măști false, cât și pentru cumpărarea unor utilaje neconforme de către ROMARM, care nu au produs niciodată măști utile.

În toamna lui 2020, ROMARM vânduse 60.000 de măști dintr-un total de 3,7 milioane produse de ei. Medicii din spitalele militare constataseră că măștile ROMARM, dar și cele livrate prin intervenția lui Țuțu, nu opreau germenii și, prin urmare, nu preveneau infecțiile.