DOCUMENT EXCLUSIV. Decalogul lucrului la stat, cum apare într-o notă de uz intern dintr-una din instituțiile cu cele mai mari salarii din România: „Nu-ți sprijini oamenii curajoși! Nu lucra în echipă! Nu lua decizii tranșante!”

• Libertatea publică azi concluziile dintr-un document intern al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), care, pe 27 de pagini, arată cum statul eșuează în a proteja asigurații, pentru că ASF practică „o rostogolire a constatărilor de la un control la altul, fără măsuri de ordin operațional împotriva societăților” care nu respectă legea și nu despăgubesc păgubiții.
• În același timp, o plângere a unui angajat ASF la adresa șefilor propriei instituții a ajuns să fie recent investigată de DIICOT, conform unor surse la curent cu dosarul.
• Libertatea publică astăzi, integral, nota internă a ASF. Evenimentele povestite în notă arată cum lucrează statul pe piața asigurărilor, una în care cetățenii și firmele din România plătesc anual mai mult de 3 miliarde de euro, echivalentul a 1,1% din PIB. Privite de aproape, faptele descrise de notă oglindesc un adevărat „Decalog al slăbiciunii lucrului la autoritățile de stat”.

„Stocul de locuințe asigurate a crescut de la 1.850.373 la final de ianuarie 2023 până la 1.903.853 la data de azi. Adică s-au adăugat peste 50.000 de locuințe într-o lună. Depășirea cifrei de 1,9 milioane este o premieră”, a declarat, pentru Libertatea, Cosmin Tudor, director de dezvoltare la Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

20 de euro pe an costă asigurarea unei case, până la valoarea de 20.000 de euro

PAID este o societate de asigurare și reasigurare, cu capital privat, formată însă, prin lege, de companiile de asigurare de pe piață. Conform legii, PAID administrează sistemul de asigurare obligatorie a locuințelor, care acoperă trei riscuri de bază: cutremur – inundații – alunecări de teren.

„Cifra de 1,9 milioane de case asigurate este total insuficientă”

Din cei 1,9 milioane de români care și-au făcut polițe obligatorii pentru case, 1,6 milioane au încheiat și polițe facultative ale locuinței, potrivit surselor din piață.

„Din păcate, cifra de 1,9 milioane de case asigurate este total insuficientă, întrucât fondul total locativ din România are aproape 9,6 milioane de locuințe: 4 din 5 locuințe nu au niciun fel de protecție financiară”, a detaliat Cosmin Tudor, de la PAID.

„De ce nu au oamenii încredere să se asigure? Întrebați la ASF”

„Încrederea oamenilor în mesajul autorităților, acela de a se asigura, este însă foarte mică, pentru că autoritățile nu și-au făcut treaba. În cazurile Astra, Carpatica și City, ASF a lăsat firmele de asigurări să folosească așa cum vor ele banii asiguraților și nu le-a supravegheat. Iar, acum, în 2023, toată piața știe că e o altă problemă uriașă și că ASF ezită din nou să pună piciorul în prag. De ce nu au oamenii încredere să se asigure? Întrebați la ASF”, a spus, pentru ziar, chiar un specialist din ASF, sub protecția anonimatului.

Autoritatea de Supraveghere Financiară

„Da, firmele de bună credință așteaptă o nouă decizie a ASF, care tergiversează, de teama unui scandal cu consecințe pentru propriile funcții și cu efecte politice”, a confirmat informațiile un alt expert, din piața de asigurări.

„Cu cât industria se va însănătoși mai târziu, cu atât vom plăti inutil mai mulți bani. Și cu atât va crește neîncrederea oamenilor în ideea de asigurare”, a mai spus acesta.

Informații și probe despre faptul că ASF știe, dar tolerează firme care nu plătesc despăgubirile către asigurați, se regăsesc și într-un document intern al ASF, intrat în posesia redacției Libertatea. Îl punem, integral, la dispoziția publicului.

City Insurance fusese oprită în Italia încă din 2012

Documentul se numește „NOTĂ de informare privind analiza procesului de supraveghere a SAR City Insurance SA pentru perioada 2014 – 2020”.

Nota face o trecere în revistă a lucrurilor pe care ASF nu le-a făcut și, astfel, a permis funcționarea City Insurance, vreme de ani de zile, fără ca firma să îndeplinească parametrii legali de solvabilitateUn om din piața asigurărilor, care este la curent cu documentul

Nota a fost elaborată în 2021, de către Serviciul Supraveghere și Control Integrat (SSCI), la cererea lui Nicu Marcu, numit președintele ASF în 2020.

Documentul a intrat în dezbaterea Consiliului ASF. „City a fost controlat și, în sfârșit, oprit să funcționeze, în septembrie 2021. Dar apoi, în alte cazuri apărute după, nu s-a ținut cont de ce susține nota despre cum arată un dezastru care nu e prevenit”, a explicat un om din ASF.

Nota arată că, încă din iulie 2012, „societății (n.r. – City) îi fusese interzis, de către autoritatea de supraveghere din Italia, dreptul de a mai subscrie noi riscuri în Italia”. În România însă, City, firma deținută de Dan Odobescu, cumnatul fostului premier Adrian Năstase, continua să-și crească cota de piață.

Cum se devine lider RCA în România: „Comportament neconform în piață și număr mare de petiții”

În 2014-2015, City avea 10%, spune nota ASF, iar în 2019 ajunsese la 40%, printr-o metodă clar identificată de către ASF: „ascensiunea ca nivel de afaceri în condițiile unei conduite neconforme în piață și în relația cu păgubiții (printr-un comportament neconform evidențiat prin constatările ASF, dar și numărul mare de petiții în toată această perioadă)”.

Ziarul a grupat constatările din document în funcție de mai multe comportamente interne ale ASF. Ele oglindesc o matrice de conduite, de repetiții instituționale. Toate descriu, uneori cu putere de simbol, ceea ce am putea numi „Decalogul slăbiciunii lucrului la autoritățile de stat”.

1. Nota consemnează că oamenii din ASF care au intrat, prin cerințele profesiei, în conflict cu City, nu au fost sprijiniți de către autoritate

Echipele de control trimise la City sau șefii acestora au ajuns să aibă plângeri penale din partea firmei de asigurări. ASF nu i-a susținut, spune nota. „În perioada 2014 – 2020, compartimentul din cadrul sectorului asigurărilor însărcinat cu supravegherea City Insurance a avut în medie 6 salariați angrenați în acest subiect, iar 3 dintre aceștia au fost acționați în instanță de către entitatea supravegheată fără ca autoritatea să furnizeze suportul necesar pentru reprezentarea în instanță”, scriu autorii notei.

2. Statul nu alocă resurse unde sunt acestea necesare și rămâne slab față de cei pe care-i controlează

În general, la dispoziția oamenilor care fac supraveghere și control nu se alocă resurse, constată nota. Disproporția dintre cel care controlează și cel controlat este evidentă. City încasa în perioada întocmirii notei 1 milion de euro pe zi, iar actualul lider RCA, Euroins, încasează aproape 1,5 milioane de euro pe zi. Companiile controlate de ASF sunt extrem de puternice, bogate și apărate de avocați și firme de PR.

Societatea (n.r. – City) a fost de cele mai multe ori cu un pas înaintea autorității pe subiectele de solvabilitate și reasigurare, dispunând de un suport solid de ordin juridic și exploatând momentele de schimbare legislativă majorăNota ASF

Și în materie de dotări, statul rămâne deficitar: „Instrumentele IT utilizate nu au fost modernizate, mare parte din supraveghere desfășurând-se pe baza foilor de calcul Excel, nesecurizate, iar nivelul ridicat al birocrației (generat în mare parte de lipsa instrumentelor IT necesare pentru controlul proceselor interne ale instituției) a influențat negativ eficiența și eficacitatea actului de supraveghere și nu numai”, se arată în notă.

3. Măsurile legale sunt tergiversate cu anii

„Constatările de neconformitate cu prevederile legale au fost rostogolite de la un control la altul, pe ani, fără a exista o trasabilitate clară a îndeplinirii măsurilor”, subliniază autorii documentului intern al ASF.

Nota oferă zeci de exemple în care au trecut ani din momentul constatării și până când s-au luat decizii în cadrul ASF, care să aibă efecte autentice. „Practic, procesul demarat în urma controlului din 2014, la care s-au adăugat aspecte suplimentare identificate pe parcurs, a avut consecințe efective prin măsuri operaționale concrete asupra companiei abia în aprilie 2016 prin deschiderea procedurii de redresare financiară pe baza Legii 503/2015. Însă nici măcar momentul aprilie 2016 nu a adus o concluzionare a procesului de supraveghere demarat în 2014”, se indică în document.

„Revenind la conținutul Deciziei 901/18.04.2016, deși se instituie procedura de redresare pe bază de plan de redresare, se constată din nou o rostogolire a constatărilor de la un control la altul, fără măsuri de ordin operațional împotriva societății, cu referire la închiderea tematicii controlului referitoare la creanțe (reasigurători sau alte entități) și la subadecvarea rezervelor de daună”.

4. Lipsa de cooperare și de încredere din interiorul ASF. La stat nu se lucrează ca într-o echipă

În notă apar multe trimiteri la incapacitatea autorității de reglementare de a acționa ca o instituție unită.

„Pe parcursul anului 2016 nu a existat un dialog activ și constructiv între structurile organizatorice din cadrul ASF”, se observă în document. Uneori, departamentele nu-și comunică prompt nici informațiile importante, cele aflate la nivel de alertă. Ca în acest exemplu, unde transmiterea unei informației cruciale dintr-un birou în altul a durat 12 luni: „Deși existau suficiente informații în privința dificultăților societății începând cu 1.01.2016, abia în 13.12.2016 este trimisă (de către SAR DSC către SRAFI) o notificare cu privire la intrarea sau susceptibilitatea intrării societății într-o stare de dificultate majoră”.

DSC este Direcția de Supraveghere și Control. SRAFI este Serviciul de Rezoluție a Asigurătorilor și a Firmelor de Investiții.

Falimentele liderilor RCA s-au petrecut în anii 2015-2021, aceeași perioadă descrisă în nota pe care Libertatea o publică. Dacă, așa cum arată descoperirile presei sau ale procurorilor, managementul companiilor de asigurări care au fraudat statul a lucrat ca o echipă, instituția care ar fi trebuit să-i controleze a fost divizată.

5. Autoritatea statului e pasivă dacă cei controlați nu se conformează

După primul faliment al liderului RCA, Astra în 2015, ASF a acționat permanent cu întârziere, spune nota. Autoritatea a acceptat ca firmele controlate să nu respecte observațiile, recomandările sau deciziile sale. City este exemplul pe care se inistă în notă, însă există multiple exemple de comportament general al ASF.

„Putem trage concluzia că pe parcursul acțiunilor de supraveghere nu a rezultat o corespondență clară între fiecare dintre constatări și măsurile luate împotriva societății pe fiecare constatare în parte. Societatea nu a remediat deficiențele, majorându-și treptat cota de piață concomitent cu deprecierea indicatorilor de solvabilitate și lichiditate”.

De pildă, nota subliniază o dovadă de clemență: dacă societatea nu îndeplinea măsurile impuse, „era pedepsită” cu un nou proces de monitorizare.

6. Se ignoră steagurile roșii. Exemplu: ignorarea numărului de petiții și a proceselor adunate de companie pentru că nu plătește

ASF are în posesia sa numeroase cifre și studii ale pieței. Nota arată însă că fenomenele remarcate nu sunt interpretate sau, dacă sunt, nu sunt folosite pentru a anticipa tendințele.

„Petițiile depuse la ASF referitoare la activitatea City Insurance au ajuns la 4.607 în 2019, (recordul ca număr) având o pondere de 22% din total. Încă din 2015, ponderea acestora în total petiții asigurări crescuse brusc, de la circa 7% în 2014 la aproape 21% în 2015, cu un maxim (ca pondere) de 36% în 2016”, se arată în notă.

„Comparativ cu piața, pentru primul semestru 2020, City Insurance înregistra un nivel de 6,15% al petițiilor RCA raportate la daunele RCA ale societății (petiții transmise) față de 2,55% media pieței (excluzând City Insurance și Euroins)”, mai scriu autorii documentului ASF. Încă de atunci, un alt jucător, Euroins, este alăturat lui City în privința petițiilor.

O altă observație a notei este aceea că nu se învață din experiențele anterioare. Ceea ce a fost confirmat de ceea ce s-a întâmplat în piață după încheierea notei.

La puțin timp după dispariția lui City, unele dintre fenomenele remarcate în notă s-au multplicat la noul lider de piață al RCA, care oricum fusese și el în dezacord, de multe ori, cu regulile ASF: Euroins. În prezent, la trei ani după constatările din notă, apare din nou o diferență uriașă între numărul de litigii ale liderului RCA Euroins și numărul de procese al oricăreia dintre celelalte firme de pe piață. Mai multe date aici.

7. Statul observă posibila corupție privată, de exemplu între Deloitte și City, dar nu face nimic

Pe parcursul activității sale, City a fost ajutată de analizele pozitive ale unor auditori. Ei nu au observat, de pildă, că City a pretins că are într-o bancă elvețiană un cont de 50 de milioane de euro. Contul nu a existat niciodată. Potrivit notei, cel puțin unul dintre aceștia, provenind de la o firmă mare, Deloitte, a fost mai apoi angajat al City. „Ulterior recapitalizării din martie, în luna octombrie 2017, în urma evaluării efectuate de Deloitte (coordonatorul procesului de evaluare a ajuns mai apoi angajat al City Insurance)”.

8. Protecția celor care dau banii nu e preocuparea autorității. ASF nu ține cont de un comportament sistematic al firmelor împotriva asiguraților

Deși City continua să se poarte rău cu oamenii și cu firmele asigurate, ASF nu îi proteja pe păgubiți și nici nu respecta întotdeauna legea. Nota ASF arată: „În urma unui control inopinat în privința comportamentului societății în relația sa cu asigurații și păgubiții, efectuat în noiembrie 2017, societatea a fost sancționată cu avertisment scris. (Decizia nr. 123/25.01.2018)”. Autorii notei nu înțeleg de ce colegii lor au fost indulgenți cu City în condițiile în care asigurații sunt prost tratați permanent.

Nu reiese clar de ce sancțiunea a presupus un avertisment, având în vedere tot istoricul privind încălcarea măsurilor dispuse de către societateNota ASF

9. Atunci când sunt luate, deciziile sunt lipsite de precizie: „Împotriva societății nu au fost adoptate măsuri clare, de natură operațională”

„Astfel au putut fi constatate mereu deficiențe în activitatea societății privind administrarea/lichidarea daunelor, dar și pe aria de supraveghere prudențială. Cu toate acestea, împotriva societății nu au fost adoptate măsuri clare de natură operațională/de business și nici sancțiuni semnificative pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la comportamentul societății în relația cu piața, asigurații și păgubiții (conduita în accepțiunea generală a termenului)”, se mai arată în document.

10.  Autoritatea statului e slăbită de desele schimbări ale funcțiilor de conducere, care vin ca urmare a politizării

Dacă șefii ASF nu-i sprijină pe oamenii intrați în vizorul marilor firme care sunt controlate, cum a reieșit din punctul 1 al acestui „Decalog”, nici conducătorii din ASF nu sunt încurajați în activitatea lor, arată nota. Documentul evidențiază că șefii ASF sunt schimbați des: „În perioada 2013 – 2018, în decurs de cinci ani, pentru Sectorul Asigurări – Reasigurări au avut loc cinci numiri distincte de vicepreședinte”. Nota vorbește și despre frecvența ridicată a schimbărilor șefilor de departamente executive, unde ar trebui să fie specialiști. Documentul nu folosește termenul de ”politizare”, dar există constatări legate de ceea ce rezultă din acțiunea factorului politic.

Nicu Marcu, președintele ASF. Foto: Agerpres

„Asigurarea continuității activității ar putea fi abordată prin crearea și pregătirea continuă a unui corp de specialiști cu experiență și cunoștințe relevante”, recomandă nota ASF, pe ultima pagină.

La doi ani de la aceste concluzii, chiar în acest moment, potrivit unor surse din Guvern, există presiuni politice, uneori internaționale, „întâlniri cu ambasadori în Palatul Victoria”, pentru ca ASF să probeze clemență față de problemele majore din piața asigurărilor.

Nota integrală întocmită de ASF: