EXCLUSIV. Președintele ASF a primit, în 2022, 15 salarii de câte 12.500 de euro. Unul a fost bonus de „performanță excelentă” pentru anul în care City a intrat în insolvență și ASF a știut că Euroins avea probleme de solvabilitate, dar a lăsat-o în pace

duminică, 19 martie 2023, 6:55

de Cristian Andrei, Daniel Ionașcu, Cătălin Tolontan

Nicu Marcu, șeful ASF, nu a vrut să spună nici parlamentarilor ce bonusuri a încasat el și cei din conducerea Autorității. Dar Libertatea a aflat, din interiorul ASF, că, în 2022, președintele a primit 3 salarii suplimentare, dintre care unul pentru performanța activității sale din anul anterior: 2021. A fost exact anul în care City a intrat în insolvență, RCA a început să-și crească prețul și informațiile despre lipsa de solvabilitate a Euroins au fost trecute cu vederea.

Nicu Marcu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, a avut un salariu net de 12.000 de euro lunar în 2021, conform ultimei declarații de avere disponibile, depusă de acesta în primăvara lui 2022.

Cele mai recente date, confirmate pentru ziar de surse din interiorul ASF, arată că, un an mai târziu, în 2022, președintele a primit în plus trei salarii. Acestea adaugă 36.000 de euro net pe an la venitul de 150.000 de euro anual, provenit din salariile regulate.

În martie 2022, Marcu a luat bonusul de performanță, în mai a luat bonusul pentru „Zilele ASF” și în decembrie a luat bonusul pentru Crăciun. Bonusurile au fost păstrate secrete de către Nicu Marcu chiar și față de Parlamentul României, instituție în fața căreia răspunde Autoritatea.

Nicu Marcu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) Foto: Agerpres

Claudiu Năsui: „Noi am primit un răspuns în bătaie de joc!”

Comisia de buget finanțe din Camera Deputaților a vrut să afle în februarie 2023 care au fost bonusurile încasate în 2022 de președintele ASF și de ceilalți membri ai conducerii.

Întrebarea a fost formulată de Claudiu Năsui (USR) și de Horia Țuțuianu (PSD), în ședința comisiei parlamentare din 7 februarie 2023. Invitați la comisie au fost reprezentanții ASF. Aceștia au precizat că nu pot răspunde pe loc ce prime s-au încasat. Au spus că vor oferi un răspuns în scris, după cum au relatat mai mulți parlamentari prezenți.

Răspunsul n-a venit. Peste o săptămână, președintele Comisiei de buget finanțe din Camera Deputaților, Bogdan Huțucă (PNL), a trimis în numele comisiei o nouă solicitare către ASF.

„Autoritatea de Supraveghere Financiară este preocupată în mod concret să ofere acces la informațiile ce reflectă activitatea și deciziile instituției. Acest proces de transparentizare include și prezentarea veniturilor conducerii Autorității. Prin urmare, veniturile acordate membrilor Consiliului ASF sunt prezentate pe website-ul Autorității”, a fost răspunsul trimis de ASF către Parlament, sub semnătura președintelui Nicu Marcu, pe 16 martie 2023.

De la stânga la dreapta: Claudiu Năsui (USR), Horia Țuțuianu (PSD) și Bogdan Huțucă (PNL)

Pe site nu se regăsesc însă primele încasate în 2022, ci doar potențialele prime și bonusuri. Deputații din Comisie nu știu din primele posibile care au fost încasate și care nu. Și nici cine le-a primit.

Noi am primit un răspuns în bătaie de joc, în care ni se spune să căutăm pe site. Nu ni s-a răspuns practic, am fost trimiși la plimbare. Răspunsul arată respectul pe care această instituție, în teorie subordonată Parlamentului, îl are. Adică nu îl areDeputatul Claudiu Năsui pentru Libertatea

A aflat Libertatea

Exasperarea parlamentarului USR a ajuns atât de mare, încât a dat în judecată ASF ca să obțină aceste venituri. „Vă dați seama ce hal de secretomanie guvernează această instituție? Le e frică să nu se afle”, a adăugat deputatul din Comisia de buget.

Libertatea a reușit să obțină din interiorul ASF răspunsul: 15 salarii a luat Nicu Marcu în 2022: 12 salarii regulate și 3 ca bonus. Unul dintre salariile bonus a fost pentru „performanța excepțională” a anului 2021. Nicolae Marcu nu a fost singurul din conducere care a avut o „performanță excepțională”.

Prim-vicepreședinta ASF Doina Dascălu încasează un salariu lunar de 38.477 de lei, plus o indemnizație de 19.665. Ajunge la 11.600 de euro pe lună, net.

Cei trei vicepreședinți ai ASF, Gabriel Grădinescu, Cristian Roșu și Ștefan Armeanu, au și ei un salariu lunar net de 33.774 de lei, plus o indemnizație egală cu cea a președintelui, 19.665 de lei. Vicepreședinții iau 10.600 de euro net pe lună.

Toți acești 4 oameni din conducere au primit și ei evaluarea de „performanță excepțională” pentru munca din 2021 și, prin urmare, au încasat încă trei salarii în 2022, conform informațiilor ziarului din interiorul ASF. „Și angajații au luat 3 salarii, numai că în cazul multora e vorba de salarii de 6.000-7.000 de lei pe lună, nu de 60.000 de lei”, a spus un om din ASF.

Ce s-a întâmplat în 2021 și care au fost performanțele lui Nicu Marcu și ale unora dintre colegii săi din conducerea Autorității de Supraveghere Financiară?

Prima performanță: ASF a lăsat City să încaseze încă 6 luni bani de la oameni, după ce descoperise că City a escrocat asigurații și statul

În martie 2021, un audit al KMPG a descoperit că City Insurance a mințit și nu are 125 de milioane de euro într-un cont din banca elvețiană Axion Swiss Bank. De fapt, City nici nu avea cont în banca respectivă. Începând din 2017, vreme de 4 ani, ASF fusese păcălită de City. Compania de asigurări afirmase, inițial, că are 50 de milioane de euro, apoi că are 125 de milioane de euro într-un cont care nu a existat niciodată.

Din momentul expunerii unei veritabile scheme Ponzi, a durat o jumătate de an până când ASF a retras autorizația de funcționare a City. Vreme de 6 luni, martie-septembrie 2021, românii au fost lăsați să achiziționeze polițe fără valoare, de la o companie fără solvabilitate și care scosese mari sume de bani din țară.

A doua performanță: după insolvența City începe creșterea prețului la RCA, care se mărește cu 71% în 2022

ASF a retras autorizația companiei City Insurance în septembrie 2021. Tot atunci, City a intrat în insolvență. A început un proces accelerat de creștere a prețului la RCA, care și-a adăugat 71% la cost pe parcursul anului 2022, același an în care președintele Nicu Marcu și-a încasat, în martie, bonusul de „performanță excepțională” pentru munca sa din 2021.

O serie de documente „Restricționate” intrate în posesia Libertății, dar și rapoarte publice, arată că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a știut încă de la începutul anului 2021 că Euroins nu dispunea de fondurile necesare.

În data de 6 ianuarie 2021, ASF a informat pe site-ul său despre auditul realizat împreună cu EIOPA – autoritatea europeană care supraveghează pensiile și asigurările – asupra sectorului de asigurări din România.

În cadrul acestui exercițiu au fost verificate informațiile companiilor de profil din țară. Verificările nu au fost realizate de către ASF, ci de companii de audit. În cazul Euroins, controlul a fost realizat de către PricewaterhouseCoopers.

Minus de 416% la capitalul minim necesar al Euroins

Documentul arată că încă din 2020, Euroins nu avea capitalul necesar.

Concomitent, la calcularea solvabilității conform cu standardele Solvabilitate II, a reieșit că societatea avea un capital minim de -416,86% (MCR) și un capital de solvabilitate de -139,39% (SCR).

Auditorul a identificat în 2021 „deficiențe semnificative” și în legătură cu sistemul de guvernanță al Euroins.

Din primăvara anului 2021 au trecut doi ani până când ASF să constate că problemele Euroins nu s-au rezolvat, ci s-au agravat. Gaura companiei a crescut, în doi ani, la 400 de milioane de euro, iar ASF a declarat insolvența Euroins. În acești doi ani, compania a mai încasat încă peste 800 de milioane de euro și și-a crescut numărul proceselor cu asigurații nedespăgubiți la 102.000 de litigii, Euroins ajungând cea mai dată în judecată instituție din România.

„Performanța excepțională” din 2021, conform evaluărilor interne despre munca președintelui Nicu Marcu și a altor oameni de rang înalt din ASF, a continuat și în 2022.

Serviciul specializat al Autorității a semnalat conducerii cum banii din majorări de capital se întorceau imediat la Eurohold, grupul din Bulgaria ce deține Euroins. Din nou, ca și la City, a mai durat încă un an până la constatarea lipsei de solvabilitate a noului lider de piață RCA, Euroins. Continuarea investigației, în Libertatea de mâine.