Fostul ministru al justiției Tudorel Toader cere „daune morale de 2 milioane de lei”, negând orice legătură cu o lege care a înfuriat societatea

vineri, 31 martie 2023, 10:54

de Cătălin Tolontan

Jurnalistul George Arun a publicat, pe 2 iulie 2022, în Deutsche Welle, articolul intitulat „Închisorile din România: gândaci, ploșnițe și suicid”.

Textul se referă la următoarea temă: „Ce se întâmplă cu deținuții după ce sunt eliberați din închisoare? Unii recidivează și se întorc după gratii. Alții recidivează tocmai pentru a se întoarce după gratii, neavând pe nimeni, neavând nimic”.

Arun pornește de la datele oficiale, unde apare și numele lui Tudorel Toader. Este singura referire din articol la demnitar: „16.200 de deținuți au fost eliberați din închisori în baza Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu, lege promovată de fostul ministru al justiției Tudorel Toader în guvernarea PSD. În 2019 legea a fost abrogată de Parlament și de președintele Iohannis. Dintre deținuții eliberați, 1.834 aveau condamnări pentru omor, iar 762 – pentru viol”.

Ziaristul prezintă și celălalt versant al realității penale din România. Analiza lui nu este nici pro și nici anti vreunuia dintre curentele de gândire din justiție.

De pildă, Arun notează: „În România, nu de puține ori arestarea preventivă este un abuz din cauza faptului că instanțele de judecată nu prezintă o motivare legală temeinică”.

Ziaristul continuă: „Cele mai frecvente argumente în favoarea arestării preventive sunt acelea că inculpatul reprezintă un potențial pericol public sau că va încerca să se sustragă justiției. Această procedură nu se aplică însă și infractorilor vedete, demnitari sau foști demnitari, oameni de afaceri corupți, șefi ai clanurilor mafiote care tocmai asta au făcut – s-au sustras justiției părăsind țara pentru a trăi în paradisuri ale infractorilor. În prezent, peste 4.450 de infractori nu sunt de găsit sau se află în țări cu care România nu are acorduri de extrădare. Justiția cu dublă măsură a funcționat și în aceste cazuri”.

Ziaristul amintește și de problema supraaglomerării: „Vor fi voci care vor spune că sunt de partea pușcăriașilor”, scrie el.

Articolul se încheie astfel: „Mulți își caută un loc de muncă, însă devin mulți dintre cei mulți fără nicio speranță. Societatea îi expulzează în virtutea etichetei de pușcăriaș pe care o poartă toată viața. Sunt însă, probabil cei mai mulți, care își iau viața de la capăt. Se integrează în rândul lumii cu implacabila etichetă de pușcăriaș. Au ieșit mântuiți din închisoare? Mulți probabil că nu. Dar au această șansă până la moarte”.

Pentru acest articol, fostul ministru Tudorel Toader cere să primească două milioane de lei drept despăgubire, de la publicația germană DW și de la George Arun. Acum avocat pledant, Tudorel Toader solicită și eliminarea textului.

Argumentele celor două părți

Tudorel Toader consideră, conform cererii de chemare în judecată trimise Tribunalului Iași, că amintirea sa ca inițiator al legii recursului compensatoriu în articol reprezintă „încălcarea onoarei, demnității, reputației și vieții private, cu semnificative prejudicii de imagine”. Asta pentru că, afirmă fostul demnitar, el nu a promovat legea recursului compensatoriu, cum a scris ziaristul.

Doru Costea, avocatul jurnalistului George Arun, a argumentat în întâmpinare că Tudorel Toader era ministru în acel moment, responsabil al politicilor publice legate de justiție și că n-a făcut nimic față de modificarea inițiată de propriul guvern.

„În momentul cel mai propice pentru a da curs nemulţumirilor sale privitoare la o lege de a cărei susţinere se dezice în prezent, ministrul justiţiei lasă proiectul legii aşa cum a fost el modificat în Parlament, NU formulează nicio obiecţie de neconstituţionalitate şi nu numai că nu se prezintă personal la CCR (aşa cum a făcut-o în repetate rânduri în promovarea unor acte normative iniţiate de coaliţia politică aflată la guvernare), dar nici măcar nu trimite Curţii Constituţionale obiecţiile/nemulţumirile/inadecvările la care face referire acum”, a notat avocatul ziaristului.

Primul termen al procesului de la Tribunalul Iași este 6 aprilie.

Foto: Hepta