Distrugerea spațiului verde din orașele României s-a amânat pentru la toamnă, din cauza caniculei

miercuri, 19 iulie 2023, 10:19

Cătălin Tolontan

Secretul prin care oameni importanți au devenit aliații dezvoltatorilor imobiliari.

Cu 23 de zile în urmă, o femeie, Simona Bucura-Oprescu, șefa Comisiei pentru Administrație a Camerei Deputaților și viitorul ministru al muncii, a anunțat că nu va introduce în obișnuita ședință de luni Codul Urbanismului. Decizia a fost a coaliției de guvernare, potrivit mărturiilor politicienilor, consemnate de jurnaliști.

Conform Ordinului Arhitecților din România, codul va avea ca efect diminuarea dramatică a spațiilor verzi din toate localitățile. Organizația arhitecților spune că, odată votat, documentul va da startul unei epoci a „dereglementării, care înseamnă extragerea de sub incidenţa legii, în detrimentul interesului public general”.

Arhitecții observă că nici până acum legile urbanistice nu s-au respectat în România, dar că acest cod ar însemna cu adevărat supunerea oamenilor și locuirii la îndemâna celor bogați și puternici.

Pentru că nu a fost discutat în comisie, Codul Urbanistic nu a putut intra în plenul Parlamentului și s-a amânat pentru toamnă, spre satisfacția societății civile și a primarului Capitalei, Nicușor Dan. Mai sunt 45 de zile până la deschiderea sesiunii parlamentare.

Interesele imobiliare care ar beneficia de schimbarea legii își afirmă forța. Într-o declarație fără precedent prin suprapunerea afacerilor și politicii, Victor Căpitanu, unul dintre patronii dezvoltatorului imobiliar One United Properties, a declarat la un forum organizat de Ziarul Financiar: „Avem ce construi, chiar dacă administraţia actuală a Capitalei ar mai primi un mandat”. Dar poate că nu mai primește.

Cum au devenit oameni importanți aliații firmelor imobiliare

Mobilizarea nu e doar a câtorva puternice companii rezidențiale, ci și a oamenilor care au cumpărat apartamente în dezvoltările imobiliare aflate uneori la stadiul de promisiuni. E un secret bine păstrat pentru marea scenă publică felul în care interesele imediate a mii de oameni, de regulă puternici, au fost contrapuse celor care vor să păstreze spațiile verzi. Cum s-a întâmplat?

Unele dintre firmele de proprietăți rezidențiale au cedat blocurile „societăților de proprietari” încă din faza de proiect.

După ce au devenit „acționari” ai dezvoltării imobiliare, familii care au dat avans pentru apartamente evaluate între 200.000 și 500.000 de euro și-au văzut investițiile blocate. Acești oameni sunt, pe bună dreptate, furioși.

Cei mai mulți au muncit din greu și sistematic, ca angajați sau antreprenori, ca să-și cumpere aceste locuințe. Interesul lor material coincide cu cel al dezvoltatorilor. Codul Urbanistic ajuns în Parlament reprezintă, printre altele, o colecție de derogări prin care se șterg abaterile de la lege pentru construcțiile prezente și viitoare. Nu doar firmele, ci și mulți oameni vor beneficia.

Fără circulația informației și fără protestul societății civile, totul s-ar fi rezolvat pe răcoare, în 27 iunie. Pentru că temperatura dezbaterii a crescut, legea s-a mutat în toamnă.

O altă lege, a spațiilor verzi, a fost împinsă imediat în Parlament, dar n-a ajuns nici ea în plen. Apoi, Parlamentul European a votat „Legea pentru restaurarea naturii”, un act specific al protecției zonelor verzi. Informații de ultimă oră vorbesc despre „intenția de a ignora ce s-a votat în PE”.

Între timp, s-a așternut canicula. Temperaturile au urcat la 40 de grade. Există o scenă teribilă în cartea „Ministerul pentru viitor”, scrisă de Kim Stanley Robinson și dedicată schimbării climatice, o schimbare care e deja aici. După săptămâni în șir de temperaturi de peste 40 de grade, rețeaua electrică și cea de susținere a vieții din orașe a căzut. În blocuri, în case, s-a așternut umbra morții. Nu mai există nicio diferență între cartiere bune și cele aglomerate. Se suferă la fel peste tot.

Într-un gest disperat, oamenii ies din locuințele care nu-i mai protejează și se duc, în procesiuni de mii și mii de ființe speriate, către bălțile de la marginea orașelor. Precum strămoșii lor primordiali, locuitorii încearcă să se aline în mediul acvatic, în ceea ce le-a mai rămas din natură.

Femei și bărbați, bătrâni și copii, muncitori, șoferi, arhitecți, profesori, medici se adăpostesc toți în apa caldă, până la gât, căutând acel grad Celsius care poate face diferența dintre viață și moarte.

Învinsă de vânătorii-culegători care s-au întors din trecutul brutal al istoriei și care, în numele lăcomiei, au preluat puterea, o întreagă civilizație stă în apă și așteaptă să treacă valul de foc. Dar nu va trece.

Foto: Hepta