E foarte bine că DNA investighează achizițiile celor aproape 90 de milioane de doze de vaccin, din pandemie. Cifrele sunt uriașe. Din păcate pentru procurori și din fericire pentru inculpat, uriașe au fost pagubele și în cazurile achizițiilor făcute la Unifarm, iar șeful acestuia, Adrian Ionel a plecat liber acasă, în iunie 2023.

Adrian Ionel a gestionat în pandemie peste o jumătate de miliard de euro pentru măști și alte materiale medicale și a favorizat firme care au livrat produse ineficiente, umplându-le de bani. Așa a sunat acuzarea.

În primă instanță, directorul a primit 6 ani și 8 luni cu executare. La apel, când sentința a devenit definitivă, el a primit un an cu amânarea executării. Ionel a fost achitat pentru mai multe dintre capetele de acuzare: abuz în serviciu, luare de mită și complicitate la trafic de influență. „Fapta nu există”, au decis judecătorii.

Mereu se va spune că „acum nu e momentul”

DNA a susținut că șeful Unifarm, în benzinării și restaurante prost luminate, a făcut aranjamente în urma cărora a cumpărat marfă defectuoasă, care a pus în pericol viața a mii de lucrători din sistemul sanitar. „Fapta nu există”. Tot ce a rămas în picioare a fost „instigare la fals intelectual”.

Desigur, eșecul acuzării într-un dosar nu înseamnă că vei înceta să faci alte dosare în același perimetru. DNA are nu doar dreptul, ci și obligația să descopere adevărul infracțiunilor.

Iar procurorii trebuie să-și facă treaba fără să țină seama de „timpii politicii”. Întotdeauna se poate spune „acum nu e momentul” sau „de ce abia azi?”. Justiția are bioritmul său, să și-l urmeze.

Au renunțat Drulă și Ghinea la ideea de „a sprijini instituțiile anticorupție”?

Problema apare în afara justiției. Prima reacție a USR, prin președintele Cătălin Drulă, a fost aceea de a pune dosarul pe seama alegerilor lui 2024: „Dosare activate când e convenabil politic, în campanie electorală, am mai văzut. Aşa ştiu ei să lucreze”.

„Trăim un moment abject. Securiștii se răzbună”, a spus și fostul ministru Cristian Ghinea.

Pentru cineva care a scris o carte intitulată „Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie” saltul este mare.

Sigur că Ghinea a relatat, în recenta sa carte, momente cu adevărat înfricoșătoare din interiorul unei guvernării unde Armata sau Serviciile secrete își luau partea, în chestiuni de viață și de moarte. Însă una e una și alta e alta.

Spre deosebire de liderii USR, cei cercetați au avut prime reacții firești. Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă au îndemnat justiția să-și urmeze cursul.

Riscul ca 2024 să devină un an electoral al temelor conspirative

Dacă USR merge pe ideea politizării, asta nu va fi decât o aliniere cu ceea ce AUR a început deja. Joi, George Simion i-a acuzat pe cei trei că „Ați încercat să instaurați un regim de teroare medicală în România”. Este același lider care a încurajat, în august 2023, protestul față de vaccinul obligatoriu, deși nimeni relevant din statul român nu intenționează așa ceva.

Mișcarea antivaccin din România s-a relansat în același moment în care, în toată lumea, observăm o creștere de opt ori a numărului de copii paralizați din cauza poliomielitei.

Iar riscul e mult mai larg. Asistăm la o furie antiștiință. Chiar vrem ca atacul la cunoaștere, la competență, la știință să devină temă acută de campanie electorală? Ea oricum supurează acolo, în straturile societății, nevindecată după pandemie.

„Iar problema nu a atât că-l echivalezi pe Moise cu Darwin, ci numărul celor care ignoră cu egală jovialitate Biblia și Originea speciilor”, după cum scria acum ceva vreme Sorin Ioniță. Cât de creștini sunt cei care susțin că omenirea ar fi trebuit să asiste la scenele de durere colectivă a morții vârstnicilor săi în vremea COVID-ului, în loc să se lanseze în cursa descoperirii unui vaccin?

Un caz de un miliard de euro prejudicii la achiziția publică a vaccinului anti-COVID, pare, astăzi, ocazia ideală a intrării într-un an electoral 2024 în care să fim târâți într-o vâltoare a discuțiilor supranaturale. Dar publicul e mai inteligent și România mult mai complex structurată decât atât. Dacă partidele însele țin cont de discernământul oamenilor.