TOLO.RO
TOLO.RO
joi, 3 martie 2016, 7:04
Pompierii își apără nota ”C” dată acoperișului Stadionului Național, explicînd diferențele de valori și față de ”B”-ul din Italia
O vizită în laboratorul IGSU de la capătul Bulevardului Ferdinand e o vizită în timp.
Aproape de Gara de Est, laboratorul e parte a Centrului de Securitate la incendii. Se intră prin lateralul unei clădiri înalte, dai într-o curte din spate și locul unde se fac experimentele răsare dintr-o anexă cu aspect de magazie.
Sculele sunt relativ noi, dar atmosfera e cea de dependință de uzină comunistă.
Încăperea e cît o garsonieră și, undeva în mijlocul ei, stă spațiul pentru testele de foc: o cameră de 3 metri pe 3 metri. Legată la ea pîlpîie dulapul slim al „unitatății centrale” despre care colonelul Florea Grigore, șeful laboratorului, își amintește că „am achiziționat-o prin 2002, de la englezii care au realizat chiar standardul european de încadrare la foc”.
Începe testul
„O să facem un test ca să vedeți cum merg lucrurile”, spune colonelul.
Nu e un test cu cu Duraskin, materialul acoperișului de pe Național, ci cu polistiren „că tot e acum o discuție întreagă despre polistirenul care izolează blocurile”, îl completează celălalt om care mai muncește acum acolo, îmbrăcat în civil.
Amîndoi instalează polistirenul în încăperea mică, fac reglajele, „aparatul ne va spune ce vrea de la noi”. Se referă la reglajele în timpul aprinderii. Testul va dura 30 de minute și se desfășoară cu un curent de aer de 0,6 metri cubi pe secundă. „Am pus aprinderea incendiului în colțul camerei, zona cea mai periculoasă dintr-o locuință”, spune pompierul. De ce colțul unei camere e partea cea mai periculoasă? „Pentru că se pot aprinde doi pereți dintr-o dată”.
Dar un acoperiș de stadion plasat la 45 de metri înălțime cum se poate aprinde? Colonelul zîmbește: „Aveți răbdare”.
Nu-mi dau seama ce vor să demonstreze cu testul.
Cum nu arde polistirenul
Cele două panouri pe polistiren formează un unghi diedru.
La aproximativ 30 de centimetri e aprinsă o rezistență extrem de puternică. Ea declanșează practic focul, asta după ce o alta, plasată la înălțime, dar departe de perete, a aprins deja un material, ca să creeze o atmosferă de foc „în altă parte a locuinței”.
Pe ecranul desktopului curg parametrii testului. La un moment dat, polistirenul ia foc. E impropriu spus „se aprinde” pentru că materialul alb nu face flacără, se topește mai degrabă la margini, dispărînd centimetru cu centimetru. Ce clasă de foc are polistirenul?. „Calculatorul ne va spune”, răspunde șeful laboratorului.
Am înțeles ce vor cu testul. Acesta e, de fapt, răspunsul laboratorului IGSU la prima întrebare. Ziarul pusese trei întrebări legate de acoperișul Stadionului Național:
1. Cum s-a făcut, în 2012, cînd a avut loc aici primul test, clasificarea membranei la clasă C dacă unul dintre coeficienți, FIGRA, a avut valoarea 105,1 adică unul de clasa B?
„FIGRA e cameleonic”
Răspunsul pompierilor e că „nu noi, ci computerul face automat clasificarea, la finalul testului”. Oamenii arată ecranul: „Pentru polistirenul testat, clasa e B și e stabilită nu de noi, ci de computer”.
Bine, dar de ce ați scris 105,1 în dreptul FIGRA, și nu 170, așa cum spuneți că apare în raportul de încercare?
„Încercarea” înseamnă ce au făcut acum cu polistirenul, în fața noastră.
„Așa e procedura de completare a documentelor”, sună răspunsul. „La finalul celor 6 încercări se face medie atît de FIGRA 0,4, cît și pe FIGRA 0,2 și așa se trece”, susține Florea Grigore. „Figra e un parametru cameleonic”, completează el.
Greu de înțeles, dar ideea de bază, pe care insistă cei doi, sună astfel: nu oamenii, ci softul oferă clasificarea.
„Poate că variază lotul”
A doua întrebare:
2. De ce a variat FIGRA cu aproape 40% din 2012 pînă în 2016, aici, la același laborator?
„Asta depinde de mulți factori. De lotul de material, de exemplu. Sigur că producătorii au niște standarde, dar, știți cum este, loturile sunt diferite”, spun pompierii. Totuși, 40% variație nu e cam mult? Colonelul ia niște tabele, dar din care nu rezultă „media variațiilor la diverse laboratoare”, așa cum susținuse inițial.
„Focul e un fenomen complex, cu multe necunoscute”, intervine și colegul său.
„Nu noi decidem dacă se deschide stadionul”
Cei doi evită să discute concret despre Duraskin și e de înțeles, „pentru că procesul de agrementare e în curs”, dar ceea ce vor ei să se consemneze este că „nu noi, la laborator, decidem dacă un material are agrement și, cu atît, mai puțin dacă se deschide stadionul”.
„Noi doar facem testul, ne asigurăm că respectăm procedura și înaintăm rezultatul”, spun cei doi. Asta așa e, dosarul e acum la Ministerul Dezvoltării. Acolo e comisia care a primit agrementul.
„Italia e mai bogată”
Și răspunsul la a treia întrebare?
Colonelul dă din umeri. A treia întrebare fusese:
3. De ce clasificarea Duraskin la laboratorul din România e „C”, iar laboratorul din Italia a dat „B”?
„Laboratoarele se calibrează, de regulă, între ele. Există diferența normale”, spune colonelul Grigore.
„Da, însă cel din Italia are acreditări superioare și, prin urmare, rezultate cu un grad de acuratețe și de recunoaștere mai mare”. „Nu știu asta. Sigur, Italia e o țară mai bogată, sunt alte condiții, dar noi facem aici ceea ce trebuie”, sună răspunsul lui.
Astăzi e a 130-a zi de cînd nici un spectator n-a intrat pe Stadionul Național.
Lucescu e uluit de ce se întâmplă cu Arena Națională: ”În Franța, se juca la o săptămînă după atentate, noi ținem închis stadionul patru luni!”
Citește AICI amplul interviu din Gazeta de azi cu antrenorul lui Șahtior
brod • 4 martie 2016, 10:56
soluția e simplă: să-și asume răspunderea domnii Burleanu și Iorgulescu! și, dacă doresc, chiar unii susținători publici ai acestei încălcări ai legii, care par a nu ști cât foc deschis se utilizează la meciuri (petarde, fumigene, etc)
Casargoz • 4 martie 2016, 11:37
Calculatorul are o problema de layer 8 la nivelul de utilizator. Adică nici măcar nu e problema de aplicație. Si calculatorul este după cum știu utilizatorii implacabil precum soarta si are o regula numita GIGO. Gunoi introduci gunoi obții. Ceea ce mi se pare miraculos, si in IT asta aduce mulți bani este ca pompierii au un sistem complet automat, care nu necesita intervenție umana. Abia aștept ziua când se vor cere salariul iar contabila le va zice: pai calculatorul nu a vrut sa primiți salariul. Tot atat de linistiti ar sta? Poate ca in acest caz pompierii ar avea tentația sa discute cu calculatorul. Dar am si eu o întrebare, in laboratorul de test, calculatorul este omologat de ISU? Ca asta e genul de întrebări din patria absurdului.
Adrian • 4 martie 2016, 16:04
Toto dragă, “nu ne jucăm cu viețile oamenilor” este un argument cu care nu ai voie să te joci! Chiar dacă materialul în discuție a fost omologat/cercetat/clasificat în Italia, el trebuie omologat/cercetat/clasificat și în România. În România, bune rele, se aplică legile românești nu cele italiene. Faptul că îl folosesc și alții, oricât de importanți ar fi ei, nu este un argument serios pe care să te sprijini. În caz de Doamne ferește ești judecat după legile românești nu după cele italiene. Mă bazez pe o experiență de o Viață și, te rog, crede-i pe Pompieri. Deși am avut destule diferende, controverse cu ei, munca lor, adesea luată în derâdere (ca expresia pompieristic), munca lor merită tot respectul. Adeseori faptele lor sunt adevărate fapte de vitejie. Știu, din proprie experiență, ce înseamnă să fii cercetat de procuratura criminalistică pentru un incendiu/explozie (Sibiu 1987 prim secretar Nicu Ceaușescu - trei morți și cinci copii orfani). Numai faptul că toate normele PSI erau respectate și dovedite cu acte au făcut ca proiectantul să fie absolvit de vină. Altfel îmi putrezeau oasele în beciurile Securității. Lăsați oamenii de meserie să-ți facă meseria! Tragedia Collective, se pare, nu a fost suficientă pentru o învățătură de minte. Sau a fost uitată după patru luni.
Gogu` • 4 martie 2016, 16:30
Rezolvarea misterului e relativ simpla, fara sa aruncam cu noroi pe pompieri, autorul articolului sau Primarie: 1. Verificarea documentelor de calitate - Certificat de Conformitate de ORIGINE cu lot de produs, acreditari omologari si testari (exclus declaratii conformitate importatori). 2. Verificarea la producator a autenticitatii livrarii conform cu COC. 3. Suplimentar, daca sunt dubii, test din materialul pus in opera sau din resturile de material de la montaj (da, se poata taia chiar si un tronosn si se arde in mai multe teste).
Casargoz • 4 martie 2016, 22:29
Draga Adrian, In momentul in care am aderat la piata comuna am fost de acord cu reglementarile unei piete comune. Reglementarea privind materialele de constructii 305 din 2011 spune ca odata testat un material acesta trebuie insotit de declaratia pe proprie raspundere. Daca ISu constata ca materialul nu corespunde acest lucru trebuie semnalat astfel incat acesta sa fie neconform pe tot tertoriul uniunii europene.
Casargoz • 4 martie 2016, 23:31
Întrebarea de baza este nu cum se fac testele in Romania. Întrebarea este: de ce se fac teste in România? pentru materiale testate. Indiferent de justificare( Italia face la fel) tot încălcarea principiilor pieței comune este in fapt. Adică cetățenii europeni pentru fiecare material plătesc 28 de laboratoare.
Adrian • 5 martie 2016, 16:24
Dragă Casargoz, Dacă vrei să duci problema în derizoriu invoci pe Coana Europa. Directivele europene nu sunt Legi și nu se substituie legilor naționale. Cum spuneam mai sus, în caz de Doamne ferește ești judecat după legile românești nu după cele europene. Nu bag mâna în foc că testele italienilor ar fi mai corecte decât cele ale românilor. Din contra. Pot fi la mijloc și interese. Însă, răspunderea este acasă, în România.
lica • 6 martie 2016, 15:16
Draga Tolontan, esti pe fata partinitor cu constructorul.Nu cumva ai facut vre-o vizita pe la el! Ce ai vrea, pompierii sa nu respecte legea?
Casargoz • 7 martie 2016, 0:51
Draga Adrian. Înainte sa scriu m-am uitat un pic la cel a-mi eurosceptic popor european. Si cel mai speriat de incendii, ei poporul din regatul unit au verificat in laborator standardul european, si in urma testetelor au făcut unghie prin care um material din clasa europeană se asimilează cu standardul local. Si nu este vorba de derizoriu Europa comuna are un principiu fundamental: liberă circulație a mărfurilor. Fără acest principiu coana Europa nu exista.
Adrian • 8 martie 2016, 22:45
Dragă Casargoz, Nu confunda. Libera circulație a mărfurilor este una și conformarea la standardele interne este alta. Repet, în caz de dezastru ești judecat după legile românești, chiar dacă tu nu ești de acord și invoci directive europene. De altfel, într-un atare caz sunt sigur că și coana Europa s-ar ascunde sub fustele birocratice de hârtie. Răspundere ioc.
Emil • 10 martie 2016, 7:31
„...Nu știu asta. Sigur, Italia e o țară mai bogată, sunt alte condiții....” ce are dom-le *** cu prefectura? Argumentaţie pueril-conspiraţionistă, la minte de copil de 4 ani, apeviştii ăştia sunt pururi aşa - în 1994, după ce naţionala Ro. a pierdut cu 0 la 1 în faţa Elveţiei, un colonel de armată "ştia el", "elveţienii ăştia au bănci, au banii, au influenţa, de aia domle pierdem noi, ţărişoara asta" şi tot aşa. Vai nouă....
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Dani Coman a demisionat de la Hermannstadt! S-a înțeles cu altă echipă din România
Lovitură MAJORĂ pentru granzi în Premier League! Măsură spectaculoasă, care poate schimba tot
„Iordănescu a tras sforile să revină la națională” » Pițurcă face dezvăluiri tari: „Dacă știam că vine el...” + Scena din avion: „Era transfigurat”