joi, 4 august 2016, 7:04
Corespondență din Rio de Janeiro de la Cătălin Tolontan și Cristi Preda – o zi până la deschiderea Olimpiadei
1. Că Simonei Gherman, campioana europeană en-titre și una dintre favoritele lotului României la o medalie la spadă, i s-au rupt doi pantaloni de trening în ziua sosirii aici, asta se poate numi „efectul Rio”.
În sensul că pe Copacabana iarna ține o săptămână pe an, iar o iarnă grea ține două săptămîni, așa încât s-a inventat treningul-tanga.
Numai că treningul Kappa al lotului României s-a rupt nu la antrenament, ci în drum din cameră spre lift. Scrimera mergea pe plat, nici măcar nu urca scări.
2. Că nimeni de la Federația de Gimnastică sau de la COSR nu i-a monitorizat serios starea de sănătate a lui Marian Drăgulescu, de a venit copt de răcit, pe fondul unui astm bine documentat, și i s-au administrat antibiotice la trei săptămâni după declanșarea bolii, o fi o întâmplare.
Cert e că la primele două-trei antrenamente, dintr-un total de șapte-opt câte va prinde aici înainte să intre în concurs, Marian a tras pur și simplu de el, cu forțele vizibil diminuate.
3. Că, tot din „buna înțelegere” dintre COSR și aceeași federație de gimnastică, au uitat să-i asigure Larisei Iordache o sală de antrenament, asta e, poți spune că se mai întâmplă!
Larisa, care e rezerva Cătălinei Ponor, nu stă în Satul Olimpic și nu e în grija CIO. Să califici un minim istoric de doar doi băieți și o fată în concursul olimpic de gimnastică și să ai un lapsus în privința sportivului de rezervă, se întâmplă, dar e nițel rușinos.
Probabil însă că cea mai mare oportunitate ratată de delegația României în aceste prime zile, și care nu mai poate fi reparată, este afișajul din Satul Olimpic.
Mai ales că, de data asta, am avut noroc.
Spațiul unde locuiesc sportivii pe perioada Jocurilor, Satul Olimpic este unul dintre cele mai filmate, fotografiate și expuse global peisaje urbane ale planetei vreme de peste o lună de zile.
Fiecare delegație încearcă să-și semnaleze prezența afișând drapelul țării, simbolul echipei olimpice și culorile naționale.
Mii de televiziuni, agenții și ziare se bulucesc zilnic ca să scoată de aici, din sat, interviuri, filmări, reportaje.
Pe fundal se văd aceste blocuri branduite cu steaguri.
Cu o condiție. Să gândești drapelele mari, inteligent concepute și adaptate construcțiilor!
Cele mai bune unghiuri sunt blocurile care se văd dinspre intrare. De regulă, România nu nimerea bine.
La Rio însă, am avut șansă.
Dar am ratat!
România ocupă trei etaje într-un bloc cu San Marino, Muntenegru și Italia. Delegația de la Roma are 400 de sportivi și domină, evident, blocul.
Noi avem 100 de sportivi.
Am pus trei steaguri care compun unul singur: roșu, galben și albastru. La marile ocazii ale vieții, mic plus mic plus mic dă insignifiant.
Când ajungi la intrarea în sat, în ceea ce se numește „zona internațională”, un univers al forfotei și al întâlnirilor neașteptate, vezi orice mai puțin producția României.
Nu discutăm că zărești imediat blocul Chinei, branduit cu steagurile roșii. Sau pe cel al Germaniei. Acestea sunt delegații uriașe.
De acord, Team România nu se poate compara cu Team GB, britanicii fiind singura echipă din istoria Jocurilor care au câștigat medalii de aur la toate cele 27 de ediții de până acum!
Dar dacă tot ai muncit la brand, dacă ai angajat o agenție de reputație, Brandient, care lucrează nu doar la București, ci și în Singapore și Kuala Lumpur, de ce să-ți tai singur craca de sub picioare
„Nu avem decât trei etaje, ce vreți să facem?”, a răspuns un oficial COSR întrebărilor Gazetei.
Chiar așa, ce să facem?
De pildă, să facem ce au făcut delegații mai mici decât a noastră!
Slovenii ocupă vizual ultimele câteva etaje ale blocului unde locuiesc.
Cu logoul „Feel sLOVEnia”, montat în verde și excelent adaptat zonei, mash-urile lor îți sar imediat în ochi.
60 de sportivi au slovenii la Rio, puțin mai mult de jumătate față de România.
Slovenii sunt mai puțini ca noi la Rio, au proporțional mai puțin spațiu în etaje, dar nu a fost nevoie să cumpere Empire State Building ca să-și marcheze prezența în concert.
Spectacol fac și sârbii, care au pus drapelul stilizat și numele țării, scris atât în alfabetul latin, cât și în cel slav.
Ei au atâția sportivi cât avem noi, dar oricine vede imaginile colegului meu Cristi Preda își dă seama că efortul de reprezentare al sârbilor, și efectul, este de zece ori mai mare ca al nostru.
Polonia, cu GO Poland!, este o altă apariție de neuitat în satul de la Rio. Ca și Croația.
Și nu e ca și cum n-am fi știut încă de acum cinci ani cum vor arăta clădirile Satului Olimpic, ca să ne adaptăm.
Sentimentul e că și dacă l-am fi angajat pe Banksy, cu ideile sale care mișcă o lume, noi am fi reușit să-l facem nevăzut.
Sunt multe întâmplări frumoase pe zidurile acestor blocuri.
Cehia s-a reunificat spectaculos cu Slovacia.
Steagul Insulelor Cook, cu cele 10 stele parcă europene înconjurând drapelul britanic, îți dă senzația că Brexitul este reversibil.
Iar Kazahstanul are un steag care se vede din avioanele care vin la aterizare unul după altul, în frenezia apropierii festivității de deschidere de mâine.
E adevărat că, de data asta, am învins SUA la publicitate, ceea ce e o premieră.
Numai că, din motive de siguranță, americanii nu au vrut să facă vizibil de departe blocul unde stau sportivii lor.
Noi am vrut.
Citeşte şi corespondenţa de AZI a echipei GSP din Brazilia
Opinie Luminița Paul » Surprizele nu vin din piatră seacă
CUPRINS: Aici ai toate corespondenţele din zilele anterioare de la Rio
Rosioru Montaniard • 6 august 2016, 21:56
Tolontane, cand te intorci de la Rio, cauta cartile lui Ioan Chirila despre Olimpiade sau Campionate Mondiale. Poate reusesti sa intelegi cam ceea ce ar trebui sa scrii despre aceste competitii, in timpul acestor competitii. Altfel, sa scrii despre "izmenele" mai mici sau mai mari, mai colorate sau cu mesaje mai inspirate, pe la balustradele din satul olimpic, este de-a dreptul stupid. Altceva mai interesant n-ai vazut pe acolo, sa ne zici si noua?
barbu brailoiu • 8 august 2016, 12:05
Roșioru, dacă pentru unul ca tine (altfel, foarte străveziu la identificare), drapelele naționale ale României și ale altor state sunt același lucru cu niște izmene, înseamnă că ceea ce porți dumneata în izmenele personale este folosit și la ceea ce pretinzi a fi gândirea personală