600 de pacienți din 18.000 spun că li s-au cerut bani sau atenții. 400 au reclamat la linia anti-corupție. Doctorul Gheorghe Borcean: ”Este un proiect ostil medicilor!”

marți, 21 martie 2017, 6:55

• Colegiul Medicilor continuă spună că va da Ministerul Sănătății în judecată chiar dacă rezultatele primului trimestru de colectare a experiențelor pacienților arată că 79% dintre bolnavi sunt mulțumiți de condițiile din spitale.
• Cifra e cu 20% sub cea anterioară, rezultată din vechiul chestionar controlat de spitale, dar arată o satisfacție semnificativă față de sistemul public de sănătate.
• Medicii și asistente punctează chiar mai bine decât spitalele, cu 84% grad de satisfacție din partea pacienților.
• Cifrele furnizate ieri de Ministerul Sănătății, la cererea ziarului, și care provin de la pacienți sunt mai bune pentru sistem decât s-au temut managerii și medicii.
• Cifre mai slabe sunt acolo unde aproape 1 din 4 pacienți (22,5%) recunoaște că a plătit din banii săi medicamente sau materiale sanitare deși ele sunt, în mod normal, gratuite.
• E adevărat că doar 18% dintre cei externați au răspuns la întrebările despre felul în care au fost tratați în spital, ceea ce înseamnă că lipsește opinia majorității.

de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor din România, spune că ”Mecanismul de feedback al pacientului în spitalele publice”, descris ieri pe larg de către ziar, este defectuos și că reprezintă o ofensă adusă cadrelor medicale.

Dar nu numai atât.

Medicul nuanțează: ”Apreciez investigațiile Gazetei, dar de un an încoace oamenii au impresia că orice moarte din spital e din cauza erorilor medicale!”.

Recunoaște schimbările din sistem, dar vede și un pericol.

E ca și cum, explică el, imortalitatea s-a transformat dintr-un vis milenar într-o abordare cotidiană, dureroasă și populistă.

Președintele Colegiului Medicilor ne atrage atenția că ”sunteți pe val ca ziariști, ați reușit anchete care ne-au folosit tuturor, oamenii vă cred și e normal să abordați lucrurile cu echilibru”.

În plus, ceea ce pentru pacienți reprezintă o lăudabilă susținere bipartizană a mecanismului, de la Vlad Voiculescu la Florian Bodog, pentru medicul Gheorghe Borcean este o sfidare.

-Domnule președinte, de ce doriți revocarea” Mecanismului de feedback al pacientului în spitalele publice”?
-Deoarece Ministerul Sănătății nu a respectat procedura de elaborare. Nu a fost suficient doar să-l publice pe site-ul ministerului înainte de aprobare. Trebuia consultat și Colegiul Medicilor.

403 sesizări de la pacienți au fost raportate către responsabilul anticorupție din Ministerul Sănătății imediat după implementarea noului sistem

-Este vorba doar de nerespectarea procedurii? Nu că n-ar fi importantă procedura.
-Bineînțeles că nu e vorba doar despre asta! Din punctul nostru de vedere, acest program este întocmit defectuos. De exemplu, de ce este chestionat doar pacientul care se externează din spitalele publice și nu și cel care s-a tratat în spitalele private?! Iar modul în care sunt formulate întrebările la care trebuie să răspundă pacientul este incorect și ostil cadrelor medicale.

”De ce nu sunt întrebați pacienții și dacă li se pare că sunt suficienți medici în spitale?” Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor

-Adică?
-De ce este întrebat pacientul dacă a fost mulțumit de comportamentul personalului medical și nu este întrebat dacă este mulțumit de alocația de hrană de 15 lei pe zi stabilită de minister? Sau dacă este mulțumit de faptul că o asistentă trebuie să se ocupe de 40 de pacienți? Noi am fi introdus și întrebarea dacă sunt mulțumiți de faptul că trebuie să achiziționeze din venituri proprii medicamente sau alte produse medicale pe timpul spitalizării. Și abia apoi am fi pus și întrebarea dacă doctorii le-au solicitat foloase necuvenite. (Întrebare referitoare la achiziția din banii pacientului este inclusă în chestionarul electronic, dar la momentul interviului nici șeful Colegiului Medicilor și nici jurnaliștii nu știau acest lucru).

-Ați fi dorit un chestionar cu mai multe întrebări?
-Am fi dorit un chestionar corect. Și nu cred că este normal ca un angajat din Ministerul Sănătății, la care ajung răspunsurile, să facă și anchete penale.

-Dar nu face! Răspunsul la întrebarea referitoare la mită ajunge la Ministerul de Interne.
-Cui servește această întrebare? De ce trebuie ca pacientul să se simtă când merge la doctor ca și cum ar intra în cabinetul unui presupus infractor, iar medicul să se uite la pacient ca la un presupus denunțător? Tot chestionarul nu e în regulă deoarece confidențialitatea medic-pacient se extinde la medic – pacient – STS – Ministerul Sănătății-Ministerul de Interne.

-Cum adică este afectată confidențialitatea medic-pacient?
-Vă dau un exemplu ușor de înţeles. Avem o pacientă care se internează la secția de ginecologie pentru o întrerupere de sarcină despre care nu dorește să afle nimeni. Pacienta primește apoi chestionarul pe care tebuie să-l completeze. Toate informațiile nu mai sunt confidențiale.

-Dar are libertatea de a nu răspunde chestionarului. Și numele este anonimizat. 
-Noi luăm cazul în care pacientul răspunde. Toate cazurile medicale trebuie să respecte confidențialitatea medic-pacient. Știți ceva?! Am urmărit și citit anchetele Gazetei Sporturilor de la început. Ați început cu dosarul Ridzi, au fost Gala Bute, Hexi Pharma, Colectiv, vă felicit că ați ieșit din terenul de sport și ați intrat în sistemul medical! Ne-ați ajutat cu multe lucruri dezvăluite. Faceți anchete curate, sunteți pe val, lumea are încredere în dumneavoastră, dar nu toate schimbările au fost bune. Efectele nu au fost întotdeauna cele dorite.

-La ce vă referiți, vă rugăm?
-În ultimul an, și aici vă vorbesc în calitate de medic chirurg cu 37 de ani de vechime, am constatat că pacientul vine în spital cu teama că intră într-un loc unde se produc numai infracțiuni.

-Este mai degrabă teama că intră într-un loc unde se internează pentru o boală și există riscul să se îmbolnăvească și de altele mai grave. Plicul pentru medic nu este o noutate pentru pacientul român. El este deja o cultură.
-Eu nu văd asta! Evident că pacientul român nu poate fi mulțumit. Nu are cum cu 15 lei pe zi pentru hrană, cu asistente puține, cu doctori puțini și cu bani cheltuiți pe medicamente. Dar cele pe care vi le-am spus eu ar fi întrebările corecte pentru evaluarea unui sistem medical. Nu cele care ostracizează întreg corpul medical. Și nu trebuie să întrebi pacientul ca să descoperi că sistemul e subfinanțat.

7.906 euro cheltuiește Liechtenstein pentru sănătatea fiecărui locuitor, conform Eurostat, fiind liderul european în materie

-E subfinanțat, dar banii care există sunt și ei folosiți anapoda uneori sau furați.
-O să fac un calcul simplu. Bugetul pe sănătate în 2016 a fost de 6 miliarde de euro. Folosim cifre rotunde ca să ne fie mai ușor. Împărțim banii la cele 20 de milioane de români. Știu, suntem mai puțini. Rezultă 300 de euro pe an pe cap de locuitor. Cu acești bani trebuie să susții medicul de familie, rețetele gratuite sau compensate, policlinici, laboratoare, analize medicale, ambulanță, recuperare medicală, spitale. În Europa, numai o zi de spitalizare costă 500 de euro, în timp ce la noi e undeva la 50 de euro, cam cât trebuie să plătești la un hotel decent care-ți oferă un mic dejun și un cearşaf întors pe partea cealaltă.

”Cu 50 de euro pe zi de spitalizare, la noi se asigură plata medicului, a asistentei, a echipamentului și serviciilor medicale, plus mâncare. Afară, ziua de spitalizare e de 10 ori mai scumpă” Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor

-Dar câți bani sunt risipiți de managementul defectuos sau de corupție?
-Este lăudabil să fie scoasă în evidență și partea urâtă a sistemului, dar nu aceasta este regula. Să nu vă imaginați că medicul care are o viață decentă se bucură la banul oferit de un pacient! Problema este că atitudinea pacientului față de cadrele medicale s-a schimbat în rău.

-Românul a avut și are în continuare un mare respect față de medic. Nu e așa?
-Nu mai este valabil acum. De un an de zile, pacientul român a ajuns să creadă că poate oculta moartea. Că o poate păcăli, dar nu reușește din cauza medicului corupt și incapabil care nu-l tratează. Multe lucruri care s-au întâmplat în ultimul an au fost ostile corpului medical, la fel ca și acest proiect de feedback, care a fost făcut cu rea-credință de la început.

-Ministerul Sănătății a respins solicitarea Colegiului Medicilor.
-Știm. De aceea ne vom întâlni în instanță cu ministerul!

Cum sună cele 10 întrebări la care răspund pacienții

Cele 10 întrebări adresate de Ministerul Sănătății, citate de site-ul bzb.ro, sunt redate mai jos. Ultima întrebare este și cea mai sensibilă, cea prin care pacientul poate sesiza autoritățile în legătură cu faptele de corupție.

Iată-le, în ordine:

1. Cât de mulţumit eşti de serviciile medicale oferite de spital? Notă 1 – 4
1 – Foarte nemulţumit;
2 – Nemulţumit;
3 – Mulţumit;
4 – Foarte mulţumit

2. Cât de mulţumit eşti de activitatea şi implicarea medicului?
Notă 1 – 4 (de la foarte nemulţumit la foarte mulţumit)

3. Cât de mulţumit eşti de curăţenia din spital?
Notă 1 – 4 (de la foarte nemulţumit la foarte mulţumit)

4. A fost nevoie să cumperi medicamente sau alte materiale sanitare?
DA / NU

5. Cât de mulţumit eşti de activitatea şi implicarea asistentelor medicale?
Notă 1 – 4 (de la foarte nemulţumit la foarte mulţumit)

6. Ai primit explicaţii clare cu privire la diagnostic şi tratament?
DA / NU

7. Ai recomanda unei persoane apropiate să se trateze la acest spital?
DA / NU

8. Starea ta de sănătate este mai bună după externare?
DA / NU

9. Ţi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?
DA / NU

10. (dacă s-a răspuns DA la întrebarea 9) Doreşti să raportezi responsabilului anticorupţie al Ministerului Sănătăţii faptul că ţi s-au solicitat bani sau atenţii?
DA / NU

Din primii 18.000 de respondenți, doar 20% sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți!

Ministerul Sănătății a oferit, ieri, primele statistici și cifre ale programului de feedback din partea pacienților.

Sunt date din ultimul trimestru al anului 2016.

1 din 4 pacienți spun că au cumpărat medicamente sau materiale din banii lor

„Publicarea datelor pentru acest mecanism se face trimestrial. Cum primul trimestru al anului 2017 încă nu este finalizat, primul raport general referitor la acest mecanism este cel aferent lunii decembrie 2016”, se spune în răspunsul oferit de minister aseară pentru gsp.

Din primii 18.000 pacienți care au răspuns, adică 18% din totalul celor care au primit mesajul, doar aproximativ 11% au declarat că sunt extrem de nemulțumiți de cum au fost tratați în spital.

Mulțumiți și foarte mulțumiți sunt 78% dintre respondenți când sunt întrebați de spital și 83% când sunt întrebați de implicarea medicului.

Simplist formulat, medicul ia procente mai multe decât spitalul.

La fel se întîmplă și cu asistentele, care adună cam tot atâta încredere cât medicul.

35,58% din respondenți au punctat că au fost foarte mulțumiți de curățenia din spital

Aproape 85% dintre pacienți spun că se simt mai bine la externare și că ar recomanda și altcuiva spitalul la care s-au tratat ei.

Când vine vorbă de „bani sau atenții”, 611 pacienți, între 3% și 5%, în funcție de modul în care au răspuns (web sau SMS), au punctat că le-a fost solicitat acest lucru.

Ministerul Sănătății a adăugat că „prevederea legală se aplică tuturor spitalelor publice”, iar vechiul sistem de feedback, completat manual de pacienți în spital, nu mai este în vigoare.

Iată cifrele complete în răspunsul Ministerului Sănătății, publicat mai jos:

Suntem ultimii în UE la cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor!

Eurostat, organismul care se ocupă de statisticile Comisiei Europene, a împărțit bugetul destinat sănătății în fiecare țară din UE per cap de locuitor. 

Cea mai recentă statistică în acest sens este realizată cu date din 2014, următoarea fiind așteptată la finele anului 2017.

Cu cinci procente din PIB alocate sănătății, România stagnează pe ultimul loc în UE, la sub jumătate de liderul Suedia, cu 11,1%

5,1% din PIB-ului României e cheltuit pe sănătate, conform Eurostat

În afară de cele 28 de state UE, în ierarhie au fost incluse și Elveția, Norvegia, Liechtenstein și Islanda, patru state care nu fac parte din Uniune.

Și la media pe locuitor România ocupă ultima poziție în clasament, cu doar 388 de euro anual alocați sănătății fiecărui cetățean.

Cifra este apropiată de cea calculată, sumar, de președintele Colegiului Medicilor, în argumentul său privitor un sistem medical subfinanțat.

Chletuim pe locuitor de 20 de ori mai puțin decât liderul clasamentului, Liechtenstein.

Ne depășesc și vecinii bulgari, cu 504 euro per locuitor.

Iată cum arată ierarhia: