Cum arată agenda unor jurnaliști de investigație, cu termenele de judecată din procesele intentate de politicieni

joi, 4 noiembrie 2021, 12:11

De Cătălin Tolontan

Noiembrie e full, decembrie pare, deocamdată, mai ușor, iar ianuarie 2022 a început să se umple. Sunt doar termenele de judecată deja stabilite, procesele sunt mai multe.

În luna noiembrie, o dată la câteva zile lucrătoare, echipa de investigații Libertatea & GSP are termen de judecată la tribunal sau în fața altor instituții ale statului, în urma reclamațiilor celor despre care scrie, printre ei Marian Goleac, Daniel Băluță și chinezul Wang Yan.

După ce Radu Budeanu, condamnat definitiv în cazul de corupție al „băieților deștepți din energie”, a pierdut acum câteva zile al doilea proces cu Libertatea (Budeanu are posibilitatea apelului), au rămas active următoarele procese, cu termene stabilite.

Cei care ne-au dau în judecată sunt:

1. Marian Goleac, fost șef al ADP sector 4 sub mai multe administrații, de la Piedone la Băluță. Fost consilier pe listele PSD la sectorul 4, Marian Goleac a primit recent o condamnare definitivă la închisoare cu suspendare pentru că a mituit un angajat DNA ca să afle date din dosarele procurorilor. Dosare care, după cum spunea chiar el în înregistrări, l-ar viza pe el și pe primarul Băluță. Dosarele nu au apărut.
2. Wang Yan este chinezul care a fost declarat pericol pentru siguranța națională de către autoritățile române, la cererea SRI. I s-a luat cetățenia română, dar s-a întors în România ca să facă afaceri cu societăți din subordinea Ministerului Economiei. L-am descoperit pe Wang Yan pornind de la faptele din cazul Shanghai, dosar de trafic de oameni și prostituție cu minore, mușamalizat de DIICOT când s-a ajuns la ofițeri ai statului român complici ai rețelei de traficanți chinezi.
3. Daniel Băluță, primarul PSD al sectorului 4.

Băluță este politicianul român cu cele mai multe procese intentate ziariștilor de investigație. Articolele vizau felul în care politicianul își exercită funcția de ales local.

Băluță a intentat zeci de procese, numai dacă le numărăm pe cele contra Libertatea, la unele dintre ele folosind resursele publice. Practic, din agendă, aproape 90% dintre aceste procese sunt plângeri ale primarului sectorului 4.

Miza politicienilor e să blocheze redacțiile și să irite justiția

Această agendă cu ședințele de judecată este doar un exemplu, familiar jurnaliștilor români, însă puțin cunoscut de către public. Ne-am gândit că poate că e interesant să le vedeți, grupate și publicate transparent.

Zeci și zeci de alți ziariști, mai ales cei din presa locală, au, la rându-le, procese. În general împotriva presei și a ONG-urilor se plâng în justiție oameni politici, dar nu numai. Iar agendele de termene de judecată, tot mai pline, anunță vremurile noi.

Când vor sosi și banii din PNRR, resursele de cheltuit aflate la dispoziția administratorilor statului vor crește. Urmând ceea ce fac deja, politicienilor le va fi lesne să mobilizeze în plus fonduri publice ca să fie lăudați și pentru ca, în cazul celor care nu-i laudă, să fie dați în judecată, în urma unor scheme tot mai complicate și mai scumpe, care urmăresc blocarea redacțiilor.

„Unul dintre aspectele înspăimântătoare ale atacurilor populiștilor împotriva justiției și presei este disprețul lor față de ideea de echilibru”, scriu John Micklethwait și Adrian Wooldridge în cartea lor „Semnalul de alarmă”. Primul este redactor-şef la Bloomberg News, al doilea, editorialist la The Economist.

În general, cei care procedează astfel nu suportă să fie responsabili pentru felul în care gestionează ministerele, departamentele, primăriile, banii publici. Pentru ei, lucrurile trebui ascunse de ochii publicului. Ei nu acceptă echilibrul puterilor și mecanismele de control democratic din societate.

Până acum, politicienii sau prietenii lor au pierdut toate procesele încheiate

Totul e menit să sufoce redacțiile și să stopeze fluxul informațiilor către public. Este vizată și activitatea din justiție, îngreunată cu acțiuni care se arată, în final, fără nimic la bază.

Dovadă e că zecile de procese cu sentință definitivă din ultimii ani au fost toate câștigate de Libertatea & GSP: procesele cu Firea și Pandele, cazul Shanghai, Radu Budeanu, două procese ajunse la final cu primarul Băluță.

În țările mai avansate ale UE există proceduri judiciare care protejează dreptul la informare. Acțiunile excesive, cu scopul vădit de a hărțui presa, sunt încadrate la SLAPP, strategia prin care politicienii vor să destabilizeze serviciul public pe care îl fac furnizorii de știri, sursele lor, oamenii care se implică. Sunt atacați jurnaliștii, dar și cei care vorbesc cu ei, așa cum se întâmplă în mai multe procese intentate de primarul Băluță.

Forurile europene susțin o acțiune de stopare a acestei hărțuiri și gândesc forme prin care legislația națională să cuantifice numărul de procese intentat de un oficial presei. Procesul de elaborare este destul de lent, iar reflecția îndelungată e justificată, pentru că o legislație nu poate bloca dreptul oricărui cetățean de a se adresa justiției, dar poate reglementa căi prin care hărțuirile în instanță și abuzul de procese să fie descurajate.