• Curtea de Apel spune că e „fără putință de tăgadă” că acțiunile șefilor Hexi Pharma au dus la extinderea infecțiilor nosocomiale din spitale, că aceștia sunt vinovați, dar că faptele s-au prescris.
  • Instanța dă ca exemplu mesajele digitale găsite de procurori, în care directorul general Flori Dinu află că Suprasept, vârf de gamă și biocid folosit în sălile de operație, este atât de ineficient că s-a contaminat cu Pseudomonas aeruginosa – „exact una dintre bacteriile pe care ar trebui să le elimine potrivit scopului pentru care era comercializat”.
  • Deși știau încă din 2011 că biocidele lor nu omoară germenii, directorii Hexi au continuat să fabrice biocide diluate, cu alte concentrații decât pe etichetă, până în 2016, când a apărut investigația Gazetei Sporturilor.

Vineri, 3 martie 2023, Curtea de Apel București a decis încetarea procesului în cazul directorilor Hexi Pharma, Flori Dinu și Mihail Leva, ca urmare a prescrierii faptelor.

Dinu și Leva sunt șefii companiei care dilua dezinfectanți până în 2016, când o investigație a Gazetei Sporturilor a publicat documente din fabrică, cel mai mare furnizor de dezinfectanți în spitalele din România.

Deși vinovați, directorii Dinu și Leva nu mai pot fi trași la răspundere, a hotărât completul format din Iuliana Ciolcă și Alexandru Mihalcea. Firma Hexi Pharma a fost obligată să plătească despăgubiri de peste 10 milioane de euro către 131 de spitale din România.

În motivarea deciziei, care are 300 de pagini, cei doi judecători explică de ce au luat această decizie.

Magistrații spun că ei îi consideră vinovați pe toți cei trei inculpați – firma și directorii -, însă arată că, în timpul procesului (pe care tot ei l-au întins la patru ani), a intervenit prescrierea faptelor.

Curtea de Apel e de acord cu judecătorul Mitu Stegaru, de la Tribunalul București

În primă instanță, cei doi directori ai companiei, Flori Dinu (general) și Mihail Leva (de producție), au fost condamnați la închisoare. Pedepsele date de Tribunalul București au fost de 3 ani și, respectiv, 3 ani și 8 luni de închisoare.

Curtea de Apel a fost de acord cu decizia lui Mitu Stegaru, judecătorul din prima instanță.

„Curtea constată că prima instanţă a stabilit în mod corect atât situația de fapt și încadrarea juridică, dar și vinovăția inculpaților în raport de acuzațiile care li se aduc prin actul de sesizare”, au menționat judecătorii.

Curtea de Apel: directorul de producție a recunoscut în instanță că știa de diluare

În continuare, aceștia au oferit argumentele ce au dus la stabilirea vinovăției pentru fiecare inculpat în parte.

De exemplu, în cazul lui Mihail Leva, directorul de producție al companiei, judecătorii remarcă mai multe declarații în care acesta recunoaște diluarea dezinfectanților.

De exemplu:

  • „La o parte din produse, această concentraţie avizată s-a respectat, iar la o altă parte nu s-a respectat”
  • „Mi-am pus şi eu întrebarea (…) dacă nu cumva ineficiența se datorează diferenţei de concentraţie. Această întrebare i-am adresat-o şi lui Dan Condrea, care a rămas mirat şi a spus că nu are cum produsul să nu fie eficient”
  • „Referitor la produsul Suprasept la care pe etichetă concentraţia era 7,5 şi în realitate era 1,13% precizez că l-am întrebat pe patron cu privire la acest aspect întrucât semnalase ineficacitatea produsului, dar acesta a răspuns că una este compoziţia produsului după rețetar, iar alta este cea declarată pe etichetă, care are un caracter pur comercial. Eu nu am fost de acord cu acest punct de vedere pentru că mi se părea chiar ilogic”

Tot Curtea de Apel remarcă faptul că Leva a recunoscut că a distrus unele documente, după o întrevedere cu Dan Condrea. E vorba de momentul în care ziarul Gazeta Sporturilor s-a întâlnit cu Dan Condrea și i-a pus în față documentele care probau falsificarea dezinfectanților.

La ordinul lui Condrea, Mihail Leva și Dinu Flori s-au dus la firmă și au distrus documente. GSP i-a fotografiat chiar la fabrică, atunci când adunau documentele, care au dispărut.

Flori Dinu, dată de gol în discuțiile de pe Messenger

Curtea de Apel n-a fost de acord nici cu apărarea directoarei Flori Dinu, care menționase că a semnat „ca primarul” documentele companiei.

Flori Dinu a susținut la proces că „semnăturile pe care le aplica pe documente erau formale”.

Curtea de Apel a invocat, printre argumentele vinovăției directoarei Flori Dinu, discuții pe Yahoo! Messenger între Flori Dinu și șefii laboratorului Unilab, deținut tot de Condrea, în care se discutau în amănunt subiecte referitoare la concentrații.

De altfel, șefii laboratorului Unilab au recunoscut în instanță că „am făcut teste experimentale” pe dezinfectanți, care, mai departe, erau testați pe mii de pacienți, în peste 300 de spitale.

Dezinfectanții erau atât de diluați din producție că se contaminau ei înșiși cu germeni

Instanța reține momentul în care există dovezi că Flori Dinu știa că Suprasept, vârf de gamă și biocid folosit în sălile de operație, este atât de ineficient că s-a contaminat cu o bacterie pe care trebuia, teoretic, să o elimine.

„Suprasept apare în discuții contaminat cu Pseudomonas aeruginosa – exact una dintre bacteriile pe care ar trebui să le elimine potrivit scopului pentru care era comercializat. Într-o altă conversație, la întrebarea sugestivă a inculpatului Leva, „testele la Ssept (Suprasept – n.n.) îs pentru noi? Sau ar trebui să fie oficiale”, răspunsul inculpatei Dinu este „Sunt pt noi” (cu referire la teste cerute la Unilab).

Judecătorii au remarcat că există și e-mailuri din 2011

Suprasept nu este singurul dezinfectant care s-a contaminat. Într-o secvență de mai multe e-mailuri, care datează din 2011, un destinatar care apare ca „Șefu”, Dan Condrea este înștiințat că biocidul „Bixol a fost testat la Unilab și încă mai prezintă Pseudomonas”.

Această secvență a fost remarcată de judecătorul de la fond și a fost amintită și de Curtea de Apel.

Au existat și plângeri de la spitale. Unul dintre agenții de vânzări a declarat în instanță: „Am vorbit cu băiatul de la producție și am înțeles că produsele erau diluate. Cred că în 2013 am fost sesizat de personalul de la Spitalul Municipal Timișoara că în Suprasept au găsit ceva bacterii. Eu i-am spus lui Flori Dinu de situație, cu ea țineam legătura în firmă. Mi-a spus că sunt nebun, că produsul conține glutaraldehidă și omoară tot”.

„Valoare de testare zero”

Judecătorii Curții de Apel au enumerat cele 39 de produse biocide diluate de Hexi Pharma neconforme și au subliniat concluziile specialiștilor care le-au testat, inclusiv cele de la laboratorul acreditat Chemila din Cehia.

Sub aspectul eficienței micobactericide și tuberculocide, produsul (n.r. – Hexio Spray) a fost testat de către laboratorul Chemila din Cehia, iar la testarea pe Standardul EN 14347 și 14348 a fost ineficient, pe ultimul standard obținând chiar o valoare de testare de zeroMotivarea apelului în cazul Hexi Pharma

„Produsele biocide fabricate de S.C. HEXI PHARMA CO. S.R.L. nu îndeplinesc standardele minime de eficiență, așa cum rezultă din multitudinea de testări efectuate”, a susținut procurorul Romulus Varga de la Parchetul General în actul de acuzare, care a fost considerat corect în privința probelor de către ambele instanțe.

„Utilizarea produselor biocide ale S.C. HEXI PHARMA CO. S.R.L. nu produce efectele scontate nici măcar în condiții controlate de laborator, și cu atât mai puțin într-o unitate sanitară, unde nu poate exista un control strict al modului de aplicare a produselor pe suprafețele pentru care sunt destinate”, a mai scris Parchetul. Pe parcursul cercetării judecătorești, declarațiile martorilor au confirmat aceste acuze.

Un singur fragment din expertiza contabilă

Cazul Hexi Pharma a fost întârziat cu doi ani și jumătate, din toamna lui 2020 până în primăvara lui 2023, după ce Curtea de Apel a repus dosarul pe rol pentru realizarea a două expertize, chimică și contabilă.

Oameni care cunoșteau bine dosarul au menționat pentru Libertatea și Gazeta Sporturilor că expertiza contabilă era inutilă, mai ales că Mihail Leva declarase că unele documente fuseseră distruse.

De altfel, judecătorii folosesc, din expertiza contabilă, un singur fragment în motivare, în care arată că mai multe substanțe nu au fost identificate în stocuri (alcool etilic, nepropanolon, alcool izopropilic etc).

2.338 de infecții doar la un spital

Spre final, judecătorii Curții de Apel București au amintit și de efectele produse de aceste biocide neconforme: infecțiile nosocomiale din spitale.

Completul numește 30 de spitale care au raportat infecții nosocomiale ori teste de sanitație cu probe neconforme cât au folosit Hexi Pharma. Însă susține că există și alte exemple dintre cele peste 130 care s-au constituit părți civile.

De exemplu, Spitalul Floreasca din București a raportat 2.338 de infecții, în perioada în care a achiziționat dezinfectanți de la Hexi Pharma.

„Aceste aspecte ridică și o altă problemă, legată nu numai de inducerea în eroare a unităților spitalicești, dar și cu privire la imposibilitatea concretă a respectivelor produse biocide de a distruge, de a împiedica sau de a preveni acțiunea microorganismelor (bacterii, viruși, ciuperci-fungi și paraziți) care produc infecțiile nosocomiale”, spun judecătorii.

Curtea de Apel a constatat că, „fără putință de tăgadă”, câtă vreme produsele s-au dovedit a nu fi corespunzătoare, „acțiunile inculpaților au zădărnicit în fapt combaterea bolilor infectocontagioase” și au determinat nerespectarea măsurilor de prevenire și combatere a acestora de către personalul spitalelor.

„Solicitările de constatare a nevinovăției sunt nefondate”

Concluzia judecătorilor este că cei de la Hexi Pharma sunt vinovați, însă ei nu mai pot fi trași la răspundere în fața legii:

  • „În raport de aceste aspecte, se constată că solicitările celor 3 inculpați de constatare a nevinovăției, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, în forma participației improprii, sunt nefondate”
  • „Curtea reținând însă existența unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv prescripția răspunderii penale, în raport de exigențele legii penale mai favorabile, expuse exhaustiv mai sus”

Judecătorii spun că, după eliminarea prescripției speciale prin deciziile CCR, pentru Hexi Pharma, Flori Dinu și Mihail Leva faptele s-au prescris în primăvara lui 2021.

Dosarul a trecut pe la 7 judecători

Motivarea completului de la Curtea de Apel este semnată de judecătorii Iuliana Ciolcă și Alexandru Mihalcea.

De-a lungul timpului, dosarul Hexi Pharma a mai trecut și pe la alți cinci judecători, ajungându-se la un total de șapte.

În primă instanță, acesta s-a plimbat de la Mihaela Camelia Andrei (Judecătoria Sector 5) și Mitu Stegaru (Tribunalul București, inițial, dar și după ce s-a întors de la JS5).

Apoi, la Curtea de Apel, Mirela Păstoreanu și Adrian Păcurar s-au abținut, iar dosarul a fost preluat de Lucreția Postelnicu și Iuliana Ciolcă.

Prima dintre ele a stat până a repus dosarul pe rol pentru expertizele suplimentare. Apoi a plecat ca director adjunct la Institutul Național al Magistraturii. Ea a fost înlocuită de ultimul nume din listă, Alexandru Mihalcea.