Raluca – articole tulburatoare

Evenimentul Zilei si 7 plus publica azi povestea Ralucai Stroescu, 32 de ani, angajata unei companii multinationale de audit, care a murit la capatul unei perioade de citiva ani de program inuman de munca.

miercuri, 25 aprilie 2007, 9:20

Evenimentul Zilei si 7 plus publica azi povestea Ralucai Stroescu, 32 de ani, angajata unei companii multinationale de audit, care a murit la capatul unei perioade de citiva ani de program inuman de munca.

Se deschide o tema aproape neabordata in media. De 17 ani, in spatele frazelor „romanii nu muncesc” si „in Romania nu se pot face afaceri”, pe aceasta piata hulita si cu acesti oameni desconsiderati s-au facut unele dintre cele mai mari margini de profit din intreaga lume! Daca ne uitam doar in media, vom descoperi ca in companii care pot face comparatii cu produse similare ce le detin in alte tari, recordmanii marjei de profit provin din Romania! Si acest lucru se intimpla in foarte multe domenii! Ceea ce e bine, insa tradeaza si altceva.

In media, publicitate, consultanta, audit, IT, industrii performante, constructii, comunicatii, resurse umane, FMCG, in sistemul bancar, in serviciile financiare si pe multe alte piete, in Romania se munceste extenuant, fara program. O intreaga generatie a devenit sclava de lux a unor culturi corporatiste care in Romania isi ignora propriile reguli de HR.

Articolele contin citeva detalii cutremuratoare, familiare celor care cunosc mediul „work hard”. Ziarele publica un mail al Ralucai catre o prietena, in care-si descrie programul de lucru. Cazul a ajuns in presa dupa ce, intre angajatii acestui mediu, din mai multe companii, au inceput sa circule mail-uri care vorbeau despre moartea ei.  

Acesti oameni intre 30 si 45 de ani, generatia „baby boomer” a Romaniei, care isi petrec o mare parte din viata in cubiculumuri din cladirile care au inceput sa domine cerul si perferiile oraselor, sint instruiti, valorosi si competenti. Ei au reusit sa schimbe Romania, dar nu izbutesc sa-si modifice raportul intre viata profesionala si cea privata.

Ei, parintii lor, care sint ingrijorati pentru timpul liber si viata celor tineri, precum si copiii lor, privati de afectiune si de atentie, compun o problema importanta a Romaniei de azi.

Pornind de la cazul Ralucai Stroescu, articolele de azi din presa definesc cu adevarat termenul de interes public.

UPDATE: Tot acest caz, care a miscat o intreaga generatie a plecat de la blogul colegului meu Cristi Roman.

Comentarii (195)Adaugă comentariu

independentu  •  25 aprilie 2007, 9:33

cam tarziu se ridica aceasta problema si ca de obicei intai a trebuit sa moara un om

gogu  •  25 aprilie 2007, 9:38

Asa e peste tot la Big 4 si la marile firme de avocatura din Romania. Se asteapta de la tine sa muncesti de sa mori, fara week-end, fara concediu, sa le aduci lor cat mai multi bani. Iar in alte tari, cum ar fi Franta sau Austria, la ora 17 angajatii sparg usa, nu-i mai intereseaza ca au terminat sau nu treaba pe ziua respectiva.

Andrei_ManU  •  25 aprilie 2007, 9:38

Din pacate, in multe locuri, volulmul de munca este urias iar timpul liber nu prea mai are valoare

Andrei  •  25 aprilie 2007, 9:38

Fiecare isi alege destinul la un moment dat. Cel putin la nivelul celor despre care scrii tu. Nu cred ca nu putea sa plece in alt post mai prost platit unde ar fi muncit poate si mai putin.

miller andy  •  25 aprilie 2007, 9:38

aceasta poveste a circulat toata ziua pe mailurile marilor companii ieri. surprinzator a ajuns si la mine FWD de la cineva care chiar o cunostea pe saraca fata si care avea la baza un mail trimis chiar de ea in care sa vaita ca nu mai face fata si ca doreste sa se mute de la firma respectiva. Regretabil ceea ce s-a intamplat !!

chiotaru  •  25 aprilie 2007, 9:39

ase e

Cătălin Tolontan  •  25 aprilie 2007, 9:41

miller andy: da, asa, e , am postat un update la articol

Cătălin Tolontan  •  25 aprilie 2007, 9:41

Tweedy_is: esti bine platit ca PR?

Kabuzzi  •  25 aprilie 2007, 9:41

Incredibil!
O mare tragedie. Dovedeste ca oamenii sant peste tot la fel si ca si ei au nevoie de intelegere, retributii pe masura si timp liber. Condoleante familiei! Ar trebui facut ceva pentru a le mai scadea din suferinta si durere- desi nimic nu poate echivala cu pierderea umana.

Marius  •  25 aprilie 2007, 9:43

Corect spus Cataline, ne indreptam spre robotizare, marile corporatii isi formeaza „roboti” workaholici meniti sa duca bani, bani, bani, si iar bani…. Nu e mai putin adevarat faptul ca trebuie sa ai o limita, nimeni nu a obligat-o pe fata asta sa munceasc atat, cred ca ea si-a impus asta ptr a castiga cat mai multi bani. Banii sunt necesari ptr a trai, insa a te lasa dominat de ei e periculos, se poate ajunge in situatii de genul asta si sunt convins ca nu e si nu va fi singura….

biz  •  25 aprilie 2007, 9:44

corect…asa e la romani…sa se intample ceva ca sa se ia masuri…dar bineinteles nu se va intampla nimic in acest caz…interesele sunt prea mari!

dar totusi…tin sa spun ca o mica parte din vina a avut-o si ea…putea sa se opreasca…chiar nu a simtit ca nu mai poate? trebuia sa zica gata! nu te obliga nimeni sa faci asa ceva! chiar daca ocupa o functie mare, chiar daca seful ei era cum era…ea trebuia sa stie de la bun inceput ce presupune acest job…

nu vreau sa o scot vinovata, doamne fereste, dar putea sa impiedice tragedia…

Dumnezeu sa o odihneasca in pace!

netrix  •  25 aprilie 2007, 9:48

Va recomand (daca imi este permis) cartea „Partea Diavolului” – Denis de Rougemont. Poate nu e singura, dar este ultima mea lectura si acum nu imi vine decat sa spun ca acest caz aduce inca un argument in a sustine „diabolizarea” lumii contemporane. Cand lucrezi pt dracu esti si posedat de el, nu cred ca se poate vorbi de colaborare. Cand vrei bani mai multi si iti neglijezi viata privata (familie, prieteni, timp liber, viata spirituala) nu cred ca exista un alt final mai previzibil, chiar daca e trist. Interesant e ca permanent acest tip de viata este prezentat ca un model de succes, de reusita. Sincer ma indoiesc, iar articolul dvs. nu schimba nimic domnule Tolontan. Starneste compasiune de moment, este un subiect de discutii intre „sclavii de lux” pentru o perioada si atat. A, sa nu neglijez, poate va aduce si cateva beneficii din partea diavolului, sensibilizat. O ora in plus la concediu, o cafea mai buna la birou, iar ceea ce conteaza de fapt MAI MULTI BANI!!! Succes!

will  •  25 aprilie 2007, 9:49

din pacate, stiu multi ce se chinuie la imbecilii astia de straini. interesant este ca la cei big4 din consultanta, multi parteneri, care iau profituri fabuloase pe munca romanilor nu au nici facultate!! vin aici cu cultura de business vezi doamne si trag pe saracii romani de intra in spital sau chiar mor iata! noi gresim ca acceptam, ca stam slugi la toti nemernicii! daca iei partenerii din firmele astea, ai sa vezi ca toti sunt niste netrebnici care profita de numele companiei si de munca romanilor! sa-i ia dracu!

John John Gonzales  •  25 aprilie 2007, 9:50

bai tolo bai…
e ceva care sa nu fie exploatat de tine ?!

Cristi Roman  •  25 aprilie 2007, 9:50

Raluca a muncit mai multi ani in Vodafone, de unde a plecat la E&Y.
Am postat si eu ieri la mine, cu acordul Mediafax, mailul trimis de Raluca, in care se plinge de locul de munca.
E ingrozitor, iar de aici acum au pornit intregi discutii despre prioritatile din viata personala&job.

zolo  •  25 aprilie 2007, 9:53

e o tragedie intradevar, dar nu trebuie sa generalizam
ea putea sa se opreasca , sa-si schimbe locul de munca, mai ales in Bucurestii
nu e mai bine sa pierzi 100 de roni decat sa-i dai pe medicamente?

conteaza si atmosfera de la locul de munca

Radu  •  25 aprilie 2007, 9:56

Incredibil…dar adevarat.Noi Romanii suntem vazuti in afara lenesi,hoti si multe alte „trasaturi” care se dovedesc a fi neadevarate aici in tara,unde se pare ca munca fara program a devenit un life stil pt majoritatea romanilor.Dar ce sa faci in momentul in care ti se spune ca ai termene limita,care fie le respecti fie ….. si te gandesti ca ai o chirie de platit,copii de intretinut, si multe altele.Te mai gandesti la concediu?la timp liber?la sanatate?nu cred.Asta e perioada prin care trecem,dar speram ca macar copiilor nostri sa le fie bine.Condoleante familiei indurerate si sper sa treaca peste acesta tragedie.

UltraMihai  •  25 aprilie 2007, 9:56

Isi ignora cu nesimtire propriile reguli de HR: ore suplimentare neplatite(se considera ca daca nu iti termini treaba lin timpul programului de serviciu esti dator sa stai peste program fara a fi platit, iar daca nu o faci considera ca esti lenes si nu esti loial companiei)
salariile sunt de mizerie… la munca pe care o facem noi, cei din Vest iau salarii de zeci de ori mai mari. de aceea multe afaceri sunt administrate de romani cu sefi straini tocmai ptr a face profit maxim !

will  •  25 aprilie 2007, 9:57

zolo , din pacate nu e vorba de doar 100 ron ci de mult mai mult. de castigat se castiga destul de bine dar sa-i vezi cum vin la 10-11 seara acasa si stau cu blackberry deschis tot timpul si muncesc si acasa si in weekend.intr-un fel e alegerea lor dar toti muncim pentru bani

Marius  •  25 aprilie 2007, 9:58

Ma bucur Cataline ca ai abordat o asemenea tema si felicitari pt articol. Mia-s dori sa se faca foarte mult tam-tam pe aceasta tema si ca persoanele responsabile cu verificarea aplicarii legislatiei muncii sa verifice in special firmele care se bazeaza numai pe munca psihica a oamenilor. O sa se descopere sute poate chiar mii de cazuri de angajatori care nu au nicio urma de bun simt fata de numarul de ore petrecute de anagajatii lor la serviciu. Din pacate asta suntem, o generatie de sacrificiu. Statisticile masoare numai cresterile salariului nominal dar nu si calitatea vietii. Un numar cat mai redus de ore petrecut la munca tine intr-adevar de calitatea vietii. Nu degeaba olandezii sunt pe primul loc la acest aspect

Marius  •  25 aprilie 2007, 9:58

O completare: bineinteles ca nu se va schimba nimic in acest sens, la noi este sat fara caini, legea nu exista practic, marile companii desi isi platesc oamenii mai prost decat o fac la alte filiale din tari mai dezvoltate, cer munca de doua ori mai multa! Asa e la noi, vin mari „rechini” sa se imbogateasca rapid profitand de nivelul de trai scazut, ei stiu ca salariul mediu e f scazut si ofera nitel mai mult, stiu ca un roman daca-i dai 500 de euro munceste de rupe ptr ca ptr el banii astia sunt f multi, pe cand in tarile dezvoltate din UE (Franta, Germania, etc) ptr 500 de euro un francez sau german nici nu se da jos din pat! Rusine firmelor de genul asta!! Asta e exploatare prin munca cu acordul criminal si tacit al statului roman!
Sunt f multi care muncesc cum a muncit fata asta ptr un salariu care in occidentul dezvoltat e jignitor, si asta ptr ca in Romania nu s-a facut nimic ptr crestere economica, ca sa creasca si salariul mediu, in Romania s-a furat si se fura pe rupte!! Si bietii oameni sunt nevoiti sa accepte salarii jignitoare ptr un german sau francez ptr ca statul nu le ofera alternativa! RUSINE!!
Romania e o tara unde se fura pe rupte, toti interlopii si rechinii neorociti sunt prezentati in media ca mari oameni de afaceri, ca au atins 2 miliarde de euro, etc….

UltraMihai  •  25 aprilie 2007, 9:58

Condoleantze familiei indurerate!

PS: probleme de genul asta ar trebui sa intereseze autoritatile statului, nu prostii de suspendari si lupte politice care NU NE INTERESEAZA !!!

pepitza  •  25 aprilie 2007, 10:00

e numai vina domnisoarei respective . probabil era dependenta de ceea ce facea si altceva chiar nu avea de facut . normal ca eu , ca si patron sau manager , vreau ca angajatii mei sa munceasca cat mai mult pt a face cat mai multi bani . imi pare f rau pt ea dar este … nasol

burzum  •  25 aprilie 2007, 10:01

/care.

cosmin  •  25 aprilie 2007, 10:02

probabil ca la EY numai in romania se lucreaza pe branci, ca am si eu aici 3 papagali de la aceeasi firma din square mile, sunt de vreo 3 luni sa faca audit, si nu au reusit nici pana azi sa scoata un raport din data care le-a fost pusa la dispozitzie. Acum ce sa zic, partea feminina din echipa poate sa mai ramana pe aici (da bine la peisajistica) insa ceilaltzi 2 le urez dum bun si cale batuta….

oblio  •  25 aprilie 2007, 10:02

Tweedy_is_God:

batrane prost crescut si fara caracter, toate mojiciile si teoriile conspiratiei merg pana cand cel de langa tine dispare. dupa asta dispar toate si ramane golul, ramane golul lasat de o persoana a carei greseala a fost ambitia de a avea o viata mai buna… la fel ca si romanii de-afara despre care se scrie in acelasi mod si nu odata…

da-ti doua palme repede ca sa nu primesti vreo cateva pe-aici
dobitocule

alin paraschiv  •  25 aprilie 2007, 10:03

…sa-i mai dam „in gat” pe unii la care se munceste la fel…METRO!!
in cadrul dep. financiar pe pozitia de controller…la intreviu sefa dep. m-a avertizat ca tinerii din cadrul dep. nu mai avusesera un week-end liber de la sarbatori..!!!!!!!!!!!!!!!

in plus au sediul la Otopeni…faci 2 ore dus-intors…e clar ca nu mai aveai nici un fel de viata!!

rolemodel  •  25 aprilie 2007, 10:05

alin paraschiv
shi salariu?

alin paraschiv  •  25 aprilie 2007, 10:08

rolemodel Says….ce alegi un salariu f.bun si n-ai timp sa-l cheltui, sa unul mai mic…si sa ai timp de un film, de o plimbare, de-o bere cu prietenii, de o aniversare, un meci…etc…

eu intotdeauna aleg a doua optiune…tu?

je  •  25 aprilie 2007, 10:09

tolontane…..dar la tine la gazeta cat se munceste? ca si in presa se stie ca este un program….de te doare capul….dar cind ai facut-o pe aia din redactie proasta mai tii minte? bravo mai ….lupule moralist….

Buz  •  25 aprilie 2007, 10:09

PACAT CA DOAR ACUM, IN AL DOISPREZECELEA CEAS, SE SESIZEAZA CINEVA. Poate nu stiati cei care comentati aiurea, ca tinerii care sunt in pozitii bune in cadrul companiilor multinationale, muncesc foarte mult, si nu au program pana la 16 sau 17 cum ar crede unii. Sunt persoane care, vin si la 12, 1 sau 2 noapte acasa, pentru ca a doua zi sa plece la 7 inapoi la munca. Cam asa se lucreaza in anumite departamente din multinationale, cum ar fi contabilitate, marketing etc.

Doctorul  •  25 aprilie 2007, 10:09

Una din primele reguli ale viziunii asupra vietii : (partea la caterinca) suna asa:

„Munca il distruge pe om, nu murii de tanar”

Trebuie sa mai avem grija si de noi, pt ca munca mai poate avea rabdare…viata nu are niciodata.

Cat adevar.

Respect domnule Catalin Tolontan pt acest articol.

Cine vorbeste de cei care muncesc in Italia 12 ore pe zi fara asigurari etc.
Este alegerea lor, nu ai carte nu ai parte, asta nu inseamna ca nu trebuie sa-i respectam , ba din contra.

Cu respect,
Doctorul

pepitza  •  25 aprilie 2007, 10:09

e chiar aiurea sa tragi atat de tare pt bani si sa nu ai timp nici sa ii cheltuiesti !!

rolemodel  •  25 aprilie 2007, 10:09

la fel… era doar curiozitate…pt k sunt sigur k nici macar in conditziile alea nu ofereau un salariu F bun 😉

regretabil  •  25 aprilie 2007, 10:11

Regretabile cele dezvaluite de tine in articolul acesta. Fac si eu un mic articol. In Romania, o mare parte a angajatorilor (implicam si unele companii mari), nu au pic de respect fata de angajat si fata de drepturile acestuia. Au un talent extraordinar in a eficientiza la maxim un angajat, in a exploata la maxim persoanele cu minim de investitii. Postez aici si poate se va sesiza cineva (oricum daca nu se sesizeaza nu e o problema pt. ca in cursul zilei de maine voi apela la Oficiul pt. Protectia Muncii. Cea mai mare lipsa de respect este FRAUDA la care suntem supusi prin faptul ca nu se trec toti banii pe cartea de munca. Am sa dezvalui exemplul meu. Sunt un fost angajat al firmei KTech Electronics (celebrul grup de magazine Ultra Pro Computers). Am lucrat un an in aceasta companie. Ultra Pro isi bate pur si simplu joc de majoritatea angajatilor (sunt chiar sute) prin faptul ca le este inscrisa in cartea de munca suma minima pe economie. Exemplul concret este ca in cartea de munca aveam trecut aprox 400 RON, insa in mana lunar castigam un fix in jur de 700 de ron + bonusuri ce-mi mareau venitul in functie de vanzari si ajungeam lunar la sume intre 900 si 1300-1400 de lei. Sa presupunem ca Ultra Pro au DOAR 150 de astfel de angajati in cele aproximativ 80 de magazine (numarul este mult mai mare). Din nou sa presupunem ca furtul fata de stat si fata de noi este lunar de DOAR 300 de RON / angajat (in multe cazuri ilegalitatea este mult mai consistenta), deci aproape jumatate de miliard evaziune pe luna. Acesta este purul adevar si nici macar KTech Electronics nu va rezista unui proces si o mediatizare extrema a acestui fapt. Pentru eventualul proces am cel putin 20 de fosti si actuali angajati ai Ultra Pro care pot confirma aceste lucruri. Acum vine intrebarea de ce sunt atat de inversunat… Pai sunt inversuunat pentru ca nu pot sa fac un credit cu minim pe economie, sunt inversunat pentru ca eventualele furturi dovedite prin sistemul de supraveghere nu conteaza, iar pagubele ne sunt imputate(asta apropo de exploatare la maxim: Aaaa, ce daca sunt specialisti IT si niste vanzatori extraordinari, lasa, sa faca si pe paznicii cand au 20 de clienti in magazin). Unii vor spune vis-a-vis de salariul inscris in cartea de munca: Pai peste tot se intampla asa. Se intampla asa pentru ca nu punem noi angajatii piciorul in prag. Ma refer la angajati competenti in munca intelectuala si nu la muncitorii necalificati. Cu toate ca Ultra Pro are mai multe hibe, eu le-am dezvaluit decat pe acelea care incalca principalele drepturi ale angajatului, pentru ca sa fiti siguri ca si in companiile concurente se practica aceleasi strategii. Ideea este nu ca Ultra Pro sa fie pedepsita in primul rand, ci prin pedeapsa Ultra Pro ceilalti sa deschida ochii si sa ia din occident si practicile de protejare si remunerare CORECTA a angajatului. Nu ma intereseaza ca Ultra Pro isi va lua amenda atata timp cat va continua la fel. Cand in unele state civilizate se incearca reducerea numarului de ore de munca a angajatului, noi il exploatam la maxim si in weekenduri („sa vina si sambata macar 4 ore”) si sa faca si ore suplimentare, sa stearga si praful de pe rafturi ca doar asta trebuie sa faca niste excelenti agenti de vanzari, sa se ia la bataie cu hotii ca doar este sef de magazin. Cazuri similare stiti cu totii, insa eu nu ii mai suport, le fac reclamatie si ii dau si in judecata daca este nevoie. Sa aveti o zi buna ! Forza Steaua !

ics  •  25 aprilie 2007, 10:11

Sa nu lasam „cazul Raluca Stroescu” sa se termine intr’un fapt divers. We’re in this together!

Ramis  •  25 aprilie 2007, 10:14

De cand am venit in Bucuresti numai munca…. Cand mergi la un interviu se discuta absolut tot ceea ce urmeaza sa faci, dar cand e vorba de beneficii, se stramba din nas. Chiar si anunturile pt angajare, incep sa contina din ce in ce mai putine informatii legate de beneficii si tot mai multe atributiuni, responsabilitati…
Angajatorii nu se gandesc la oamenii care ii au. In general merg pe principiul ”E, daca nu mai poti, nu-ti mai convine, poti sa pleci. Asteapta atatia sa aibe un job ca tine”.

Georgero  •  25 aprilie 2007, 10:16

@ics

De acord. Dar în acelaşi timp să nu transformăm moartea ei în trafic şi accesări.

alin paraschiv  •  25 aprilie 2007, 10:17

to rolemodel…yes..u’re very right!!!

nu merita…

Razvan  •  25 aprilie 2007, 10:18

# Tweedy_is_God Says:
April 25th, 2007 at 9:39 am

Alta minciuna tipica ziarelor din Romania.

Esti patron ? Sau somer ?

Georgero  •  25 aprilie 2007, 10:18

Dumnezeu s-o odihnească!

Gabi  •  25 aprilie 2007, 10:18

Sunt total revoltat de ceea ce s-a intamplat.
M-am intrebat de ce oare nu a plecat… poate nu avea taria de caracter sa faca lucrul asta; poate avea rate de platit; poate are familie de intretinut; motive sigur exista. Uneori iti vine sa iti bagi picioarele dar poate chiar nu poti sa pleci in momentul ala. Responsabilitatile ne fac sa nu mai dormim noaptea; si mai nou vad, sa muncim. Si ce spune directorul firmei ? ne intereseaza acum sa o ingropam. Cat de sec si nefiresc poate sa sune ? Adica o ingropam si „back to work”…
Si ma gandeam ca ar trebui sa dea o lege in care sa se pedepseasca aspru companiile in care se muncesc 24 din 24. Dar in situatia politica actuala ce
sa mai speri ?

Pentru ceea ce s-a intamplat eu personal as iesi la universitate. Nu pt Basescu, pentru Raluca Stroescu.

Compania ar trebui sa fie data in judecata de familie.

Sincere condoleante

flo  •  25 aprilie 2007, 10:23

sa va vand un pont (poate o nebunie):in loc sa se certe toata ziua pe probleme politicianiste, ar trebui sa rasara unul dintre ei,oricare,(care poate lua decizii in aceasta tara)si sa zica STOP:ati facut afaceri cum ati vrut,v-ati inbogatit cum ati vrut,ati furat cum ati vrut…ACUM faceti asa:intoarceti-va la POPOR(vezi BASE).Daca nu…PA si PUSI.Sa ma explic:parerea mea e ca noi ca tara nu am prea castigat nimic de pe urma acestor investitori.

bobo  •  25 aprilie 2007, 10:24

Si eu am lucrat intr-un big 4

Intr-adevar exista o mare presiune a deadline-urilor
tocmai de aceea am plecat si eu de acolo dupa 2 ani si multe nopti si we petrecute la birou

Cu toate astea, nimeni nu te tine legat in lanturi acolo.

In sport nu e la fel?
Gimnastica spre exemplu. Cine vrea performanta se sacrifica total.
Chiar si in fotbal; sa ne gandim cate we libere au sportivii pe an.
Sau cati joaca cu infiltratii sau accidentati.

Fiecare trebuie totusi sa aiba macar un fir de instinct de conservare.
Se pare ca tanara il pierduse de tot.
Pacat!
Sunt curios ce se intampla cu CMU care au trimis-o pe fata practic sa moara acasa.

Phase  •  25 aprilie 2007, 10:25

Majoritatea managerilor romani nu inteleg un lucru esential si anume ca un angajat obosit nu mai are aceeasi eficienta in munca si este mult mai predispus greselilor… In tarile civilizate s-a verificat acest lucru si se tine cont de el. La noi….nimik. Stiu cel putin cateva companii de avocatura unde se sta la serviciu pana dupa orele 22 inclusivsambata. Este adevarat ca salariile sunt mari dar daca nu ai timp sa te bucuri de banii aia ce rost mai are sa-i castigi. Trebuie ca situatia asta sa se schimbe cat mai repede si, din pacate, a trebuit sa moara un om ca acest aspect sa fie adus in discutie… tipic pentru Romania

Dupstone  •  25 aprilie 2007, 10:26

Am primit ieri pe email vestea legata de moartea unei angajate de la Ernst&Young, Catalin e diplomat de nu-i da numele, insa toata lumea stie ca despre ei este vorba. O prietena mi-a povestit in ce stil se lucra la Deloitte, iar lucurile nu-s departe. Pana la urma a pleacat de acolo ca nu mai rezista.

La fel cum spunea cineva mai sus, la toti din big4 e la fel, insa ar fi total nedrept sa ne limitam la cei din audit: in foarte multe locuri din industrie se intampla la fel.

Volumul de munca este mare, pur si simplu nu termini si-ti iei de lucru acasa. Daca-ti mai pun si un laptop in brate poti sa consideri ca te-ai maritat deja cu el sau, dupa caz ca te-ai insurat. Situatia asta denota si lipsa angajatorilor de scrupule in a obtine profituri cat mai mari, cat si un management defectuos… Daca nu faci fata, cauti sa-ti angajezi mai multi oameni sau iti reduci volumul de activitate, ca doar nu ti-ai cumparat angajatii din targul de negrii.

Daca insa companiile ar plati over-time-ul, acesta neputand atinge o limita maxima, angajatii ar fi mult mai protejati, iar expansiunea companiilor in viata privata a angajatilor s-ar limita.

Ceea ce se petrece a avut asa mare impact pentru multi s-au regasit in situatia ei, cand au cunostinte printre taximetristii care-i duc acasa la 2 noaptea, cand nu stiu ce inseamna sa bei o bere cu prietenii sau sa te duci cu prietenele la cumparaturi.

Sa nu uitam insa ca intotdeauna putem pleca, sigur vom gasi un loc de munca mai bun. Ei, angajatorii n-au ce face si ne vor lua inapoi dar vor relaxa conditiile, pentru ca cineva trebuie sa si munceasca, nu?

Dumnezeu s-o odihneasca, saraca chiar avea nevoie de odihna

Marius  •  25 aprilie 2007, 10:27

Si eu am lucrat la patron, la firma RCD&RCS, reprezentant comercial la Digi TV… mi-a ajuns, dupa 2 luni mi-am luat hamul si prastia si am intins-o. Lucram si sambetele, basca stress-ul, basca ca veneau toti felul de nebuni… Acum sunt functionar public, pe un salariu mai mic insa sunt f multumit, am timp si de viata personala, stress-ul e mult mai mic, program lejer (luni-vineri), ptr mine conteaza mai mult sa am trimp si ptr viata personala, sa mai merg la un film, sa mai beau cate o bere, sa mai citesc o carte decat un salariu baban pe care sa n-am timp sa-l cheltuiesc….

Gigel  •  25 aprilie 2007, 10:30

Pacat…Pacat ca nu toti „corporatistii” reusesc sa traga o granita intre munca si viata personala… Si sunt sigur ca multi ati ras amar de mail-ul ala cu „Iubire, vezi că azi ajung tîrziu acasă”.
Din pacate multi cred ca l-au prins pe Dumnezeu de picior daca iau peste 1000 de euro pe luna…Pe termen scurt, au dreptate. Se pot gandi la un credit pentru casa, la o masina, pot visa la vacante si chiar reusesc. Ce nu reusesc e sa-si pastreze un echilibru intre munca si viata de familie (daca o au si pe asta). Ei se spetesc sperand la functie mai mare (adica bani mai multi) iar sefii lor, de multe ori incompetenti huzuresc si-si apara pozitia. Si uite asa ajung la 40 de ani…Si n-au nici macar curajul sa se-ntrebe ce naiba au facut cu viata lor…
Toti avem nevoie de bani…Iar iti ofera bani lundu-ti tot. Personal, intrasem in jocul „profesionist-corporatist”. Am avut intuitia, vointa cum vreti sa-i spuneti de a lua o decizie grea…Am renuntat la ce aveam si am pornit pe un alt drum. M-am facut patron ;-). Un drum in care ceea ce stiu imi aduce bani. Mi-am pus problema astfel. Daca ma duc si vand naibii ceva in piata (orice, iau de colo dau dincolo) tot castig macar 500 de euro pe luna.Minim. Daca-mi fac un magazin la colt de bloc cu tigari, bere si paine tot imi raman peste 500 de euro pe luna…Asta se-ntampla acum 2 ani. Acum sar cu mult peste salariul pe care-l au multi dintre cei ce au ramas, au avansat, au…Tot ce fac, fac pentru mine, nu pentru cariera, nu pentru multumirea sefului, nu pentru profiturile lor. NU MAI SUNT FURNICA, VIERME, ROB PE PLANTATIE.

regretabil  •  25 aprilie 2007, 10:31

Tolo, astept sa fiu contactat, macar pentru cateva sfaturi din partea ta si pt. cateva contacte de la ziare care ar fi interesate despre ceeea ce am scris eu. vad ca My comment is awaiting moderation.

grasu 76  •  25 aprilie 2007, 10:32

Am citit si eu cazul Ralucai si sincer m-am cutremurat. Acum insa, judecand la rece, ea este principala vinovata. Din ce am inteles era o carierista si pt asta si-a sacrificat sanatatea, timpul liber, programul de somn si prietenii..Ea a gresit in primul rand..pt ca putea sa se retraga. Iarasi din ce am citit, parea ca era o persoana foarte capabila, astfel incat probabil isi gasea usor de lucru.

Poate constientiza ca , odata plecata de la firma respectiva, nu isi mai gasea ceva asemanator din cauza politicilor corporatiste ( o companie de acest gen nu angaja o persoana care a cedat psihic prestand o astfel de munca) iar biata Raluca a considerat ca inca nu a ajuns acolo unde isi dorea. Vreau sa cred ca s-a gandit si la viata personala si sunt convins ca in momentul in care targetul profesional ar fi fost atins, Raluca ar fi abordat un alt stil de viata.. Din pacate pt ea, nu s-a mai putut.

Moartea Ralucai Stroescu este un punct de reper, din pacate (sau din fericire?), pe piata muncii din Romania. Poate fi un exemplu de „asa nu” pt tanara generatie dispusa sa faca orice pt o cariera . Asa cum spunea cineva mai sus, prefer oricand o munca in care timpul liber, si mai ales sfarsitul de saptamana, sa fie al meu si nu a altora. sa merg la o bere cu prietenii sau sa stau acasa cu sotia. Si eu muncesc 10 ore pe zi , in fata calculatorului, pt mai putin de 800 RON pe luna, dar citind cazul incredibil al acestei fete, ma bucur pt modul meu de viata.

Dumnezeu sa o ierte!!!

Comentează