TOLO.RO
TOLO.RO
UPDATE: Pe acelasi plan al discutiei, un articol al lui Andrei Plesu in Adevarul despre destinul lecturii.
miercuri, 27 ianuarie 2010, 1:06
UPDATE: Pe acelasi plan al discutiei, un articol al lui Andrei Plesu in Adevarul despre destinul lecturii.
Interviu cu Mircea Cărtărescu, autorul volumului unicat pe care joi îl puteţi cumpăra în premieră în România
Un obiect mic cît o casetă audio va însoţi Gazeta Sporturilor la chioşcurile de ziare. Formatul cărţii e o idee olandeză, descoperită la tîrgul de carte de la Frankfurt de ziarista gsp Ramona Mânzat, şi îmbrăţişată imediat de editura Humanitas şi de Mircea Cărtărescu. Aceste nume şi titlul „Nostalgia” vor rămîne legate mereu de intrarea în România a ceea ce voci din industria comunicării numesc Cartea Viitorului.
Nu doar dimensiunile gingaşe şi hîrtia subţire sînt aparte. Ci şi autorul. Sunat în pripă la Berlin, „criza e alibiul perfect, domnule Cărtărescu”, cel mai bine vîndut scriitor român în viaţă a pătruns în dialog nu ca o maşinărie umană de PR, ci ca un tip care-şi menţine viziunea proprie chiar şi atunci cînd se confruntă cu brutalitatea României reale.
În locul lui, eram infinit mai precaut şi mai laş. Mircea Cărtărescu nu vrea să facă pe plac nimănui. Ne pune o carte în palmă, să o deschidem e treaba noastră.
– Cum vă sună, puse împreună, Gazeta Sporturilor, Mircea Cărtărescu, Humanitas şi un format nou de carte? Nu e un moft?
– Nicidecum! Formatul pe care-l oferiţi cititorilor Gazetei Sporturilor mi se pare minunat. Cuprind „Nostalgia” în mînă şi cred că varianta aceasta olandeză e prima inovaţie tipografică la nivel de carte după zeci de ani. Cît despre legătura cu Gazeta, sînt convins că e o asociere foarte bună! Ideea revoluţionară a acestei cărţi de buzunar va ajunge exact la publicul tînăr. Vor găsi în carte un fel de Ipod, un omolog al gadgeturilor moderne cu care sînt obişnuiţi.
– Şi….
– Va avea succes, veţi vedea! Dincolo de conotaţiile culturale e frumoasă, e uşor de manevrat, se ţine într-o mînă şi se citeşte lesne, oriunde, în maşină, în metrou, la birou. E cool şi sper să mai apară şi un „t” la sfîrşiul cuvîntului. Faptul că se răsuceşte şi se citesc paginile atît de comod îmi place mult!
„Magia acestei cărţi e că o poţi ţine în palmă. Ca un palm computer, dar care miroase precum o carte adevărată”
– Astăzi multe cărţi se citesc pe net.
– Ştiţi cum văd eu diferenţa între tipar şi calculator? Înainte de formatul cărţii aşa cum îl ştim noi azi, cel de codex, sulul de pergament reprezenta suportul scrierii. Parcurgeai sulul fără să poţi reveni la o zonă anterioară a lecturii. Revoluţia cărţii faţă de sul a fost faptul că omul a putut răsfoi, selecta, reveni sau rezuma. Cărţile care se citesc pe computer sînt o întoarcere în timp la o lectură incomodă. Uitaţi-vă şi la faptul că, în limbaj tehnic, se uzitează acelaşi termen: scroll, adică sul. Rezumînd, nu cred în varianta electronică a vechiului papirus pentru că e un pas înapoi! Sigur că au apărut şi cărţile electronice, e-book-urile, care sînt altfel concepute.
„Nimeni nu poate opri evoluţia e-book-urilor, dar, la fel, nimeni nu poate înlocui sentimentul cărţii citite pe hîrtie”
„Multă lipsă de educaţie”
– Cum percepeţi, din Germania, criza românească?
– Am predat aici, la Berlin, 5 luni. Ţările şi companiile au batjocorit această criză şi uite că a ajuns să ne batjocorească ea pe noi. Cînd în Berlin rata şomajului e de 20% asta se observă şi pe feţele oamenilor. Desigur că e alt nivel decît în România, dar Germania s-a schimbat. Trenurile nu mai ajung mereu la timp, stilul de viaţă e diferit. Aşa că, revenind în ţară, nu mă întorc din Paradis în Infern, ci de pe o treaptă a Purgatoriului pe alta, mult mai jos plasată…
– Unde veţi găsi ce?
– În România, marea problemă este calitatea morală a oamenilor. E şocant cît de multă lipsă de educaţie există, cît de puţine aspiraţii! Televiziunile şi ziarele, generalizez, desigur, flatează straturile sociale joase.
– Şi instinctele joase ale fiecăruia dintre noi…
– Da, corect! Asta se observă pe net. Observaţi revărsarea de ură, de insulte!
„Vom scuipa pe jos şi în navele spaţiale”
– Nu e straniu cum ne purtăm pentru un popor care a fost învăţat să creadă despre el că e cultivat, inteligent şi bine antrenat cultural?
– Ni s-a propagat o iluzie. Întîi, prin ideologia poporului superior. Dacii erau cei mai buni dintre traci, deci şi românii deveniseră cei mai buni. Apoi, ne-am supraevaluat pentru că, înainte, ne exprimam mai ales prin elita noastră, care este sclipitoare. Dar cînd toţi vorbim, şi e bine că avem acest drept, se vede cum arată, de fapt, România profundă. Cea a fiecărei zile.
– Şi ce rămîne? O carte frumoasă azi în mîna tinerilor şi acelaşi scuipat pe stradă peste 20 de ani?
– Oamenii, nu doar românii, vor scuipa şi în navele lor spaţiale, cînd vor goli planeta. Aceasta e natura umană. Dar sperăm. Tot ce rămîne e speranţa.
„Volumul inovativ scos de Gazeta Sporturilor şi de Humanitas reprezintă răspunsul cărţii la asaltul e-book-urilor”
Gabriel Liiceanu
Glanetasu • 28 ianuarie 2010, 17:02
Berlinul a devenit cel mai mizer oras al Germaniei! Prea multe cartiere ocupate de turci, arabi, oameni veniti din Anatolia, etc. care nu se adapteaza nici in generatia a treia vietii occidentale! Problema Romaniei nu e calitatea oamenilor ci lipsa de civilizatie datorata comunistilor, care au distrus satul romanesc. A disparut bunul simt!
dany • 28 ianuarie 2010, 19:30
super tare , asa si e
Alexandru Jecu • 28 ianuarie 2010, 21:32
Calitatea indivizilor comuni este functie de calitatea elitei politice si intelectuale! Si invers! Elita intelectuala romaneasca este plina de impostori sau simpli inchipuiti! O elita care alearga dupa sinecuri, vrea sa-si perpetueze pozitia de leadership cu orice pret evitand si obstructionand competitia! Incapabila de un proiect la nivelul comunitatii, din cele care dau coeziune si identitate acesteia. De aceea avem acest paradox romanesc. Fiecare roman, luat individual, este un individ acceptabil, merituos, lucru verificabil cand actioneaza afara, noi toti, ca natie, nu suntem in stare de nimic. In zilele astea se vede cu asupra de masura! Bag seama nu calitatea oamenilor ar fi de vina ci incapacitatea elitei de a imagia si gestiona un sistem care sa valorifice potentialul tuturor indivizilor! Pai ce, Germania, Anglia, sunt pline de licentiati, de filozofi, directori de morala?
foster • 28 ianuarie 2010, 21:59
Pot sa-i raspund lui v.d.toth? Incerc: lasa-l draq de semn din sfoara, stii ce mishto sta un bilet de troleu, k semn de carte?
o fosta studenta • 28 ianuarie 2010, 22:05
Nu sunt de acord cu dvs. Gusturile oamenilor se educa…Problema este ca televiziunile si ziarele ne trateaza pe toti ca si cum am avea fiecare cate doi neuroni amoriti. Stirile nu prezinta decat accidente, violuri…Eu inca mai cred in bunul-simt al omului simplu, in bunatatea lui…E pacat ca v-ati pierdut din acel idealism, din acea bucurie a spiritului cu care ne vorbeati despre Eminescu, de exemplu…si noi va ascultam vrajiti. Sunt oameni extraordinari in tara asta…se lupta cu greutatile , incearca sa isi creasca copiii cat mai bine si ii iubesc tot atat de mult cat va iubiti si dumneavoastra copilul…Nu le place sa iasa in fatza, se duc in fiecare zi la munca cu teama in suflet ca s-ar putea inchide fabrica si incearca sa-si faca treaba cat mai bine. Se multumesc cu putin.Din cand in cand mai asculta manele, dar numai pentru ca in sufletul lor ecoul saraciei si al disperarii sa nu mai fie atat de puternic…Nu subestimati inteligenta personajelor dvs. pentru ca altfel ele risca sa-si depaseasca autorul in multe privinte…
Ovidiu • 28 ianuarie 2010, 22:16
Felicitari pentru realizare! Mi-am cumparat astazi cartea si mi se pare foarte…catchy 🙂 O bagi in buzunar si cand prinzi 3-4 minute de asteptare prin vreo statie, o scoti si citesti…tare de tot!
Cătălin Tolontan • 28 ianuarie 2010, 22:26
o fosta studenta : nu la dumneavoastra se refera mircea cartarescu, puteti fi sigura de asta. Dimpotriva, as spune ca vorbeste si in numele dumneavoastra, de vreme ce va exaspereaza ce-l exaspereaza si pe el
sorina • 29 ianuarie 2010, 11:25
Am citit pe http://bit.ly/dep14Z ca Nora Iuga l-a cam porcait in Germania pentru optiunile sale politice
foster • 31 ianuarie 2010, 22:39
Banuiesc ca s-o terminat polemica pe tema asta…cred, un pic fortata fata de titlurile ce o inconjoara (e, totusi, un ziar de sport…”s-o fi drogat Mutu'”, etc, bla, bla-uri…). Deci, aparitia asta de carte, legata de un ziar cu o alta orientare, mi se pare aiurea, indiferent cat de „cool” e formatul sau de „en vogue” autorul.(Am mai incercat un feedback, vizavi de receptia la vanzare.) Mai am unul la citire: i-am pus in brate lui baiatului meu (sunt dintr-o zona etnografica si folclorica unde se genitiveaza un pic diferit)cele doua variante…o citeste pe aia clasica, zice ca cea noua ii este peste mana…Nashpa e ca am intrat recent intr-o librarie, si cartile is scumpe rau si varianta asta ii chiar „lezna” (ieftina), deci..? Ce mai urmeaza?
kolbol • 2 februarie 2010, 17:30
se va mai edita vreo carte in acest format?
Ovidiu-Ciprian » Blog Archive » Ai carte, n-ai parte. • 13 februarie 2010, 21:25
[…] Tolo scrie despre o carte care, cica, va fi ca o revolutie prin idee si metoda moderna de tiparire. Eu zic mai degraba ca e o prostie. Adica trendul slim trebuie sa cuprinda tot: telefoane, camasi, sacouri, posete, televizoare, laptopuri iar acum si carti. Mie mi se pare ca si creierul unora devine slim fitted. Unu, o carte mai mica inseamna cel mult economie de hartie pentru ca cine nu a citit in viata lui nici o carte nu se va apuca acum de citit chiar daca va fi sa fie unsa pe fiecare pagina cu miere de pe sanii Nicoletei Luciu. Doi, cum naiba publici Fratii Karamazov, spre exemplu, in editie de buzunar? In cate zeci de bucati? Trei, Cartarescu mai are un pic si devine icoana culturii romanesti in mintea celor care n-au auzit nici macar de Bacovia. Ai zis Cartarescu, gata, esti cult! El e scriitorul slim, cred eu. In aceeasi logica, astept aparitia cartilor in format supozitor, care, prin usoara lubrifiere si introducere in cur, sa duca la explozii cerebrale demne de o a doua Divina Comedie! (3) Comments Read More […]
Siluim presa sportivă. Poate prea mult. « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET • 21 mai 2010, 15:17
[…] marginea oraşului. Asta e publicul ţintă şi are gulere de un albastru întunecat. Iată de ce, presa sportivă, la fel ca televiziunile, flatează straturile sociale joase, ca să împrumut o expresie a lui Mircea […]
Dani Coman a demisionat de la Hermannstadt! S-a înțeles cu altă echipă din România
Lovitură MAJORĂ pentru granzi în Premier League! Măsură spectaculoasă, care poate schimba tot
„Iordănescu a tras sforile să revină la națională” » Pițurcă face dezvăluiri tari: „Dacă știam că vine el...” + Scena din avion: „Era transfigurat”
