"Noaptea visez că merg din nou" (II)

marți, 13 septembrie 2011, 12:18

Mihai Neşu: “Oamenii au vise cu ei zburînd. Subconştientul meu s-a adaptat. Noaptea, visez că merg”

Azi, partea a doua a interviului realizat în clinica De Hoogstraat din Utrecht cu Mihai Neşu, fotbalistul paralizat de 4 luni de la umeri în jos. Poveştile sale memorabile descriu o lume crudă şi generoasă deopotrivă

Da, aveţi dreptate sa va gîndiţi la asta! N-o spuneţi, dar o gîndiţi: înfrumuseţează ziaristul totul?! Cazul Mihai Neşu pare povestea unei exemplarităţi căutate. Un sportiv de 28 de ani a suferit un accident stupid la antrenament acum 4 luni. Nu-şi poate mişca decît capul şi mîna dreaptă, dar şi aceasta incomplet. Şi totuşi, îşi poartă suferinţa cu un optimism lucid.

E o versiune cosmetizată a vieţii, obţinută printr-o chirurgie jurnalistică de imagine? Nu! Nu e aşa! Sau nu e Mihai Neşu aşa.

Nu înfrumuseţez şi nu omit nimic din detaliile vieţii fostului fotbalist al Stelei, al lui FC Utrecht şi al echipei naţionale, aşa cum am ajuns să le cunosc, incomplet, desigur. Scriu despre o viaţă dusă sub anonimat, Mihai e înregistrat la clinică sub un amuzant nume olandez de familie tocmai ca să nu fie în atenţia nimănui! Scriu despre o viaţă în care Mihai stă conectat cu ceilalţi printr-un iPhone pe care-l comandă cu gura, “o propunere a mea, pe care mi-a executat-o omul de la Servicii Inovative şi Tehnice din clinică”. Există aşa ceva!

Iar dacă există un om angajat de spital ca să se ocupe cu inovaţiile pentru bolnavii paralizaţi, atunci veţi înţelege mai uşor fiecare dintre poveştile pe care Mihai Neşu a decis să le spună cititorilor Gazetei.

Şi apropo de înfrumuseţare. Ieri a sosit un mesaj de la un cititor din Londra: “Mihai Neşu pare extraordinar nu atît pentru că e optimist, ci pentru că e reflexiv. Oamenii care se gîndesc atent şi profund la ei, la ceilalţi şi la lume sînt speciali”.

Hai să vedem cum sînt speciale istoriile lui Mihai Neşu!

Românii au fost uluiţi în faţa puterii psihice a fotbalistului

“Le dau ceva?”. Întîi, nu pricepi ce spune colegul tău la telefon. Se referă la interviul lui Neşu. “Le pun ceva în mîncare, le dau nişte pastile pentru cap? Serios, nu cred că altfel se poate să fii atît de optimist cînd de patru luni eşti paralizat de la umeri în jos!!!”. Aha, acu’ înţelegi.

Nu m-am gîndit la asta, dar uimirea ziaristului Daniel Nanu avea să se prelungească şi să se ramifice toată ziua, în zecile de telefoane primite ieri, după publicarea primei părţi a interviului cu Mihai Neşu: “Hai, mă, că nu se poate fără! Ce tratament dau olandezii pentru psihicul celor imobilizaţi după accidente la coloană?!”.

Neşu ia magneziu. O pastilă mică, albă, pe care asistenta i-o strecoară între buze.

Poate că nu ei dau, poate că nouă ni se dă.

Au lucrat 300 de ani!
Turnul catedralei din Utrecht are 112 metri înălţime. Aproape patru blocuri de 10 etaje înşurubate unul peste celălalt. A fost terminat în secolul 14. Construcţia a durat 300 de ani.

În zilele senine, din vîrful Domtoren se ghicesc clădirile din Amsterdam, efigia urbană a liberalismului şi excentricităţii, tentaţie aflată la doar 60 de kilometri distanţă. În fine, asta cu zilele senine e un fel de a spune.

Fuga la Amsterdam
“Ai văzut oraşul?”, întreabă Mihai. La Utrecht se referă. “E frumos şi liniştit chiar dacă pierdem meciurile”, rîde el. “Cînd am venit aici, în 2008, eram fericit că, după victorii, oamenii îmi strîngeau mîna pe stradă, dar mă gîndeam cum o să fie la înfrîngere. La început, mamă, mamă!, de ruşine fugeam cu Maria în Amsterdam ca să nu dăm ochii cu suporterii cînd pierdeam”.

Treaba că fugea de ruşine n-o cred. Nu te duci la Amsterdam de ruşine, te duci să te distrezi. Bine, coffeeshopuri sînt şi la Utrecht. Copiii sub 14 ani care citesc acest articol sînt rugaţi să creadă că “coffeeshop” e un loc unde se bea cafea. Nişte caraghioşi noi, părinţii!

Apoi a urmat prima întîmplare pe care Mihai vrea s-o povestească.

“Întîi pe ziar, apoi pe net”
Un respiro. Aer adînc în piept. Abdomenul lui Mihai se mişcă regulat. Stă la orizontală şi respiră. “E norocul meu că pot respira. Abia aştept să citesc interviul”.

“Îmi vreau vechiul creier analog înapoi!”, scrie undeva Nicholas Carr, analist şi sceptic al lumii digitale în care nimeni pare nu mai citeşte.

E o nebunie, asta-i adevărata nebunie, să crezi că, în plin deficit naţional de atenţie susţinută, oamenii vor citi pe îndelete poveşti. Mihai Neşu e sigur însă că discuţia lentă, infinită, în fond o discuţie între un bărbat de 28 de ani paralizat de la umeri în jos şi milioane de oameni care au auzit cîte ceva despre drama lui, această discuţie, aşadar, poate fi întîmpinată cu multă răbdare de către voi.

O simplă discuţie fără imagini, fără fotografii, imagini care oricum nu ar arăta nimic spectaculos, pentru că Mihai e neschimbat la faţă. Doar o discuţie şi cuvintele pe hîrtie sau pe ecran.

“Auzi, fii atent, tipăriţi întîi articolul în ziar şi abia apoi îl puneţi pe net? E normal aşa”, planifică el, amuzat. “O -să-l citesc şi eu pe iPhone, dar să-mi trimiţi şi ziarele, te rog!”.

Încep poveştile.

„Manevrez iPhone-ul cu gura. Cînd l-oi sunat pe George Ogăraru s-o speriat: «Îţi mişti mîna? Ţii telefonul?!! ». Stai liniştit, i-am zis. E brevet personal!”

La Clinica de Recuperare din Utrecht, Mihai Neşu are un program fix. Nu face doar ore de terapie fizică, ci şi şedinţe frecvente cu cel care se ocupă de inovaţiile tehnice pentru oamenii cu dizabilităţi.

“E un mega băiat”, îl descrie el pe angajatul de la inovaţii. În afara scaunului cu rotile, două sînt dispozitivele pe care Mihai le foloseşte. Primul, standard, este un tub plasat deasupra patului, tub în care suflă şi schimbă canalele TV ale te-levizorului de la clinică.

Tot gura o foloseşte şi pentru a utiliza telefonul, voce şi sms, pentru a naviga pe net şi pentru a-şi citi mailurile. Pasionat de tehnologie, ideea i-a venit lui Mihai de la stick-ul utilizat de regulă pentru ecranul touch de iPhone.

“Mi-am adus aminte de stick-ul Apple şi l-am rugat să ne imaginăm împreună un stativ pentru iPhone-ul meu, care să aducă aparatul în faţa mea şi eu să-i pot atinge ecranul cu un beţigaş special de 15 centimetri”, arată Mihai. Aşa formează numerele, aşa dă sms-uri.

Mihai urmăreşte direct pe ecranul de iPhone clipuri pe youtube, “ascult muzică diferită”, emisiuni TV din ţară difuzate pe net sau siteurile pe care le citeşte.

Următorul pas va fi adaptarea softului eye-tracking, care este deja experimentat inclusiv în clinica olandeză. “Chiar colegul meu de salon are o versiune a softului”, spune Mihai.

Practic, în eye-tracking se foloseşte un ecran special de computer, senzitiv la privirea umană. “Tastatura îţi apare pe ecran şi, fără mîini, fără mouse sau fără alt device, doar cu privirea, poţi muta cursorul sau poţi tasta litere dacă clipeşti. Şi dacă nici măcar nu poţi clipi, există şi astfel de oameni paralizaţi, ai o versiune în care se tastează dacă ţii privirea fixată asupra unei litere cîteva secunde”, spune Mihai.

Privirea îi luceşte. Exact pe asta se bazează eye-trac-king. Pe strălucirea corneei reflectată pe ecran. Cînd tehnologia a apărut, consumatorii s-au îngrijorat, a scris New York Times. “Dacă apeşi SEND din greşeală cu privirea şi faci o plată cu cardul?!”, au exclamat ei.

Ridicol? Deloc. Mihai e foarte atent cu banii lui.

A dat un SMS
Pasiunea pentru tehnologie îl ajută acum pe Mihai Neşu: Duminică noapte, el a privit pe iPhone pe net emisiunea pe care Mircea Badea i-a dedicat-o, iar luni dimineaţă a trimis un sms, folosind dispozitivul de buze, către gsp, cu mulţumiri şi ziarului, şi realizatorului TV

“Eram în primul an de contract cu FC Utrecht. Pierdusem cu 5-1 cu Vitesse. Un dezastru cum ar veni”, se crispează Neşu.

“A doua zi, la stadion, l-am văzut pe Frans van Seumeren, acţionarul clubului. E milionar, dar milionar adevărat la cîte impozite se plătesc aici! Eram în parcare şi am stat cu fundul în maşină. Am zis c-o pleca. Mi-era ruşine să dau ochii cu el! N-a plecat şi am pornit spre teren, pe lîngă el. M-a văzut, m-a salutat şi mi-a zis doar atît: «N-a fost prea bine ieri, aşa-i? Lasă că batem meciul următor, avem cu Feyenoord». Ţin minte şi acum că am rămas mut, n-am fost în stare să mai spun nimic”.

Aceste întîmplări l-au transformat. Accentul ardelenesc a rămas după 10 ani de cînd a pornit din Bihor, dar ideile i s-au schimbat la 3 ani de cînd a plecat din România.

“După ce am trăit trei ani în acest fel, m-am trezit mirat ori de cîte ori simţeam, la «naţională», că oamenii ne apostrofau în afara terenului. Nu pe stadion, unde toată lumea îi încinsă, ci pe stradă. Cum să zic, m-am surprins singur cu mentalitatea schimbată, pentru că nu mă mai simţeam vinovat sau temător, ci doar mă gîndeam: «Ce au cu mine? Am dat tot ce am putut eu!»”.

„Am un patron a cărui firmă a scos submarinul atomic Kursk de pe fundul mării, cu tot cu cadavrele marinarilor, şi care nu mi-a reproşat, niciodată, nimic, indiferent de rezultat”

Nu-l idolatrizează. Chiar şi faţă de patronul său, Neşu pare la fel de liber în gîndire: “Uneori, Frans van Seumeren are planuri cam exagerate cu echipa. Dar se zbate mereu şi se gîndeşte cum să organizeze clubul, cum să facă mai multe abonamente sau să aducă mai mulţi spectatori”.

“La un moment dat, l-am văzut pe patron pe Discovery. Semna, împreună cu Putin, contractul prin care una dintre firmele lui urma să scoată submarinul Kursk de pe fundul mării. Erau trupurile marinarilor în el şi ceva rachete atomice, neexplodate parcă”

Operaţiunile de recuperare a epavei şi a cadavrelor, aflate la 100 de metri de suprafaţă, au fost extrem de dificile din cauza riscului de explozie a încărcăturii atomice militare aflate la bord.

Despre Kursk
Kursk a fost submarinul atomic al flotei ruse care s-a avariat în august 2000, omorînd 118 -oameni aflaţi în interiorul devenit o capcană îngrozitoare pe fundul mării Barents.

“Van Seumeren e un tip total special. Cu toate afacerile şi bogăţia sa, locuieşte în casa cea mai mică din sătucul său”, îl completează Maria, soţia fotbalistului. “Se poartă modest, umblă o săptămînă cu aceleaşi haine de-ţi vine să-i zici: «Mai schimbă-le!»”, se amuză Mihai.

“Anii trecuţi patronul a traversat, cu soţia şi cu cîinele, Europa pe bicicletă pînă la St. Petersburg, iar anul acesta mi-a trimis o vedere din concediul în care a mers pe jos din nordul în sudul Olandei”.

În salon, peretele din spatele patului lui Mihai este acoperit cu mesaje de încurajare şi cu vederi sosite cu poşta din vacanţele prietenilor. E o cacofonie de culori. Violetul cîmpurilor de levănţică din Provence, albastrul unui cer din Toscana sau conturul unei insule exotice. O vară întreagă.

Pe 10 mai 2011, la cîteva minute după accidentul petrecut pe terenul de antrenament al lui FC Utrecht, Mihai ajungea la spital. Conştient şi, mai ales, conştient că nu se poate mişca.

Ştia că e grav, dar nu ştia că poate muri în orice moment. “Abia după operaţie, Maria mi-a zis că, timp de două zile şi două nopţi, n-au ştiut dacă voi trăi”, spune Mihai.

“Chiar şi cînd am redevenit conştient după intervenţie am avut zile foarte grele”. I-au rămas două momente puternic înscrise în memorie.

“Maria mi-a spus că două zile n-au ştiut dacă voi trăi”

“Cînd m-am trezit, eram la Reanimare şi m-am uitat pe geam. Construcţia sălii a fost astfel concepută încît vederea să dea într-un soi de curte interioară frumoasă, cu vegetaţie şi pomi”, rememorează el, respirînd, dintr-o dată, accelerat. Este emoţionat.

“Atunci m-am simţit bine să văd viaţă şi natură. Mai tîrziu, am realizat că ei au gîndit lucrurile în aşa fel încît oamenii aflaţi la încercare să poată să vadă primul lucru un colţ frumos de lume!”. Sau ultimul, dar asta n-o spune. O gîndesc eu, nu ştiu dacă amîndoi. Şi n-are nici o importanţă.

Mihai adaugă. “A mai fost ceva. Nu puteam să dorm, nu neapărat de dureri, dar nu aveam o stare bună. Au încercat cu somnifere, dar nu mă ajutau şi nici medicii, nici eu nu le doream în exces”.

Se uită în tavan. Unul dintre puţinele răgazuri pe care le cere, -tacit, ritmului impus de el pentru discuţie. Doar cîteva secunde de pauză. Apoi reia. “Vezi, acum cînd mă uit în tavan ştiu să-mi stăpînesc mintea şi mă simt bine. Atunci însă, mintea mea fugea la fel şi fel de gînduri”. Şi, în acea noapte, de el s-a apropiat o asistentă, “una dintre cele două care mă supravegheau în acea tură”.

“O zis că, decît să iau pastile, mai bine stăm de vorbă. Şi a stat cu mine de vorbă o noapte întreagă”. Plînge.

Ca orice suferind, imaginaţia lui Mihai explorează vecinătăţile umane şi cazurile asemănătoare. “La un moment dat, cei de la club ne-au anunţat că vom juca un meci pentru un poliţist care a avut un accident la datorie”, îşi aminteşte fotbalistul. “Am jucat partida de caritate. După accidentul meu, am aflat că omul avea ca mine, o leziune la nivelul vertebrei C3!”.

S-a interesat şi povesteşte. “Poliţistul era pe stradă, la serviciu. Un om a vrut să se sinucidă, el a intervenit, a reieşit o busculadă şi cineva, nu mi-a clar cum şi de ce, i-a băgat un cuţit în gît poliţistului exact la vertebra C3. A paralizat! A vrut să ajute pe cineva şi a paralizat”.

N-a abandonat însă şi s-a refăcut parţial. “Acum lucrează tot la poliţie, în birou, desigur, în cărucior. Cei de la clinica de aici mi-au spus că mă vor duce să mă întîlnesc cu el. Vă daţi seama ce legătură ciudată s-a creat! Amîndoi ne-am accidentat în timpul meseriei noastre, în acelaşi loc, şi, fără să ştiu ce va urma, eu am jucat pentru el”.

Mihai a întîlnit un caz care descrie raportul dintre statul olandez şi cetăţenii săi. “Nimeni nu este externat din centrele de recuperare pînă cînd nu are condiţii potrivite de locuit”, spune Neşu. Statul are un număr de case special amenajate pe care le dă celor fără posibilităţi. “Mi-o povestit o fată care şi-o făcut-o cu mîna ei. Nu e nici o legătură cu poliţistul, alt caz. Fata a vrut să se sinucidă, a sărit de la etajul 6. Dar uite că Dumnezeu -i-a mai dat o şansă. Trei luni a stat în comă cum se numeşte?”. “Indusă…”. “Aşa. O stat cinci luni în spital şi, cînd am ajuns eu aici, am întîlnit-o. Trecuseră 10 luni de cînd se aruncase şi putea să-şi mişte şi picioarele puţin. Sus era aproape normală, jos îşi ridica gamba, nu ca să umble, dar oricît”.

Povestea fetei nu s-a oprit aici. “Pentru că n-avea unde să se ducă i-or oferit o casă chiar frumoasă, am văzut că a arătat ceva poze pe facebook. I-au schimbat baia şi altele în funcţie de ce avea nevoie. Cam asta fac ei pentru tineri”.

„Sincer, nu mă mai gîndesc că voi juca fotbal vreodată! Iubesc fotbalul, sînt fericit că am făcut-o timp de zece ani, dar şi dacă m-aş reface, nu aş mai juca. Aşteptările mele sînt altele”

„Normal că sper să mă fac bine ca înainte, dar şi jumătate dacă mă fac bine, tot voi fi fericit. Măcar să nu mai am nevoie de asistenţă ca să mă dau jos din pat. Deja ar fi un pas mare să-mi folosesc braţele”

„Realitatea e că am văzut cu ochii mei ceea ce din afară părea incredibil. Oamenii de aici care-şi pot folosi braţele, chiar şi fără să meargă, fac aproape orice făceau şi înainte de accidente”

„Visez noaptea, mereu am visat. Acum visez că merg. Mă visez normal, nu m-am visat deloc lunile astea aşa cum sînt acum. Știu că oamenii visează că zboară, dar subconştientul meu s-o adaptat. Visez că merg”

«De cînd am citit ce a scris Gazeta despre Mihăiţă Neşu, mă plimb prin casă şi mă minunez cum ne ciondănim zilnic pentru tot felul de tîmpenii, fără să realizăm că, lîngă noi, sînt oameni care chiar luptă pentru lucruri cu adevărat importante »
Viorel Moldovan, fost internaţional

«Am rămas înmărmurit cînd am citit ce simte şi ce spune Mihăiţă. Nu-şi mai simte corpul, dar e la fel de tare cum îl ştiu de cînd jucam împreună. Nu cred că dintr-o sută de oameni sînt doi la fel de puternici ca el. -S-a bătut el mereu cu noi, pe teren, vă daţi seama cum o să se bată pentru viaţă! »
Eugen Trică, fost coleg

«M-am cutremurat de ce am citit în Gazetă. M-am convins că e la fel de puternic cum era şi pe teren. E o lecţie pentru noi. Din drama acestui băiat curajos învăţăm o lecţie de viaţă »
Ilie Dumitrescu, fost internaţional

«Noi, fotbaliştii, sîntem norocoşi că avem asigurări de sănătate. La judo, primeai o medalie şi rămîneai aşa, paralizat. Pe Neşu îl ştiu, nu s-a dat niciodată la o parte de la nimic. După cum gîndeşte, nici acum n-o s-o facă »
Marius Niculae, atacant Dinamo

«De acum încolo, cînd fac duş, o să conştientizez că simt temperatura apei pe corpul meu »
Bogdan Miu, realizator Europa FM

«A fost cea mai frumoasă ştire a zilei de luni cînd am văzut că Mihăiţă a vorbit cu atîta emoţie şi luciditate despre viaţa lui de acum. Îl ştiu de cînd jucam împreună la Steaua. E un caracter tare şi asta îl va ajuta »
Dorinel Munteanu, antrenor Oţelul

«N-a putut să citesc tot, mi s-a făcut rău. Îl cunosc de cînd era mic. E dureros, dar ştiindu-l, sînt convins că Mihăiţă va trece peste asta. Refuz să cred că va rămîne aşa »
Cristi Balaj, arbitru internaţional

«Sută la sută îşi va reveni. Cum eşti în teren, aşa eşti şi în viaţă. Mihai Neşu e un luptător, nu are cum să nu reuşească. E un moment greu pentru el, dar sînt sigur că îl va depăşi »
Ricardo Cadu, căpitan CFR Cluj

«Mihai e un luptător. E important că luptă şi că nu se dă bătut. Îşi va reveni, e un superbăiat. Trebuie încurajat, pînă la urmă e mai important să se poată bucura de viaţa şi de familia lui »
Gabi Mureşan, mijlocaş CFR Cluj

«Am citit interviul cu Neşu. E incredibil, săracul copil luptă să se facă bine. Îl apreciez enorm pentru tăria lui şi îi doresc tot binele din lume! »
Jean Pădureanu, preşedinte Gloria Bistriţa

«Mă doare sufletul cînd citesc despre Mihăiţă. E foarte bine că are psihicul tare. L-am întîlnit de multe ori pe teren şi ştiu că e un adevărat războinic. Astea sînt armele lui, voinţa şi faptul că n-a renunţat niciodată la luptă »
Claudiu Niculescu, atacant “U” Cluj

«Cred că Mihăiţă are lîngă el nişte oameni puternici, care-l ajută să meargă mai departe. E un lucru mare şi o spun din proprie experienţă. Cînd mi-au tăiat primul picior, nu mai aveam putere să mă uit la el. Clacasem. Dar familia m-a făcut să redevin un luptător! Aşa trebuie să facă şi Neşu! »
Viorel Turcu, fost internaţional, cu ambele picioare amputate

«După ce am citit articolul am înţeles că Neşu are un caracter fantastic dacă nu s-a prăbuşit după aşa ceva. Olandezii îl pot recupera, noi nu avem habar să facem aşa ceva »
Dumitru Dragomir, preşedintele LPF

«Mihai a transmis exact ceea ce simţea. A fost mulţumit că Tolontan a scris realitatea, nimic altceva. Citeşte toate mesajele de pe MySport şi de pe site-ul Gazetei şi aşa cum a spus şi în interviu, plînge cînd simte că lumea îi transmite dragostea ei »
George Ogăraru, fotbalist FC Sion (Radio GSP)

«E impresionant să-l «aud» pe Mihăiţă vorbind. Are un moral fantastic, un psihic foarte puternic. Aceste lucruri îl vor ajuta să lupte, aşa cum o făcea şi pe gazon, pînă la capăt »
Emeric Ienei, fost antrenor

«Sper să-şi revină cu ajutorul lui Dumnezeu! E un băiat prea bun, nu merita să i se întîmple asta. Acum are nevoie de linişte şi de susţinerea tuturor »
Ionuţ Rada, fundaş CFR Cluj

Da, ştiu că am anunţat că astăzi vorbim despre întîmplările lui Mihai din fotbal şi despre oamenii pe care-i apreciază. Ne-am luat cu poveştile. Ne vom respecta promisiunea, revenim mîine!

Citeşte AICI prima parte a interviului: „Mihai din Milos”

Comentarii (232)Adaugă comentariu

Cristi- • 13 septembrie 2011, 16:20

Mihai , cand jucai la Steaua ne bucuram cand aparai echipe, sufletul pe care il pune-ai pentru echipa si pentru noi fanii, sa ne faci fericit.

Acum probabil ca e randul nostru sa te facem fericit, sa te incurajam, sa ne rugam pentru tine. SI SUNT CONVINS CA INTR-O BUNA ZI VEI CALCA DINOU PE IARBA, CHIAR DACA NU VEI JUCA. Dumnezeu ne vede inima si suflet, stie ce ne dorim, si sunt sigur ca visele tale vor deveni realitate.

FI PUTERNIC SI ROAGA-TE INCONTINUARE.
Numai Bine

Cristi

Florin • 13 septembrie 2011, 16:24

Jucand la juniorii lui CSS Zalau, am primit intr-o duminica vizita lui Arcadia Oradea. Aveau astia un mijlocas cu plete blonde, crete, de care auzisem inaintea meciului ca e „meserias”. M-am asigurat ca nu e special, zicandu-mi ca e doar fiul unui fost mare arbitru, protejat de nume si de anturaj. Numai ca baiatu asta era totusi din alt aluat, dadea niste pase magnifice si trecea foarte usor de ai nostri. Nu am mai fost chiar asa surprins cand, dupa un an sau doi, am citit de transferul lui la Steaua, echipa mea de suflet. Aici Carabas nu a avut rabdare cu tanarul talent, si l-a rupt repede, la unul dintre primele antrenamente. Cand a revenit in sfarsit pe teren, mijlocasul ajunsese fundas. Lateral. Nu mai sclipiri si artificii, parca slabise si alerga constant, luptand pena la epuizare pt. fiecare minge, impotriva fiecarui adversar. Aceasta atitudine fantastica si rar imtalnita pe plaiuri mioritice l-a propulsat la nationala si la Utrecht, unde a ajuns cel mai bun fundas stanga, luptandu-se cu uriasii dintr-o tara in care barbatii au o inaltime medie de 1,84m. Eu nu cred ca tu doar lupti impotriva paraliziei, Nesule, eu cred ca deja ai castigat. Eu stiu ca tu vei merge din nou si vei putea sa ne demonstrezi ca oricat de crud ar fii destinul, noi il controlam pe el si nu vice-versa. Abia astept sa te vad pe picioare!

bogdan • 13 septembrie 2011, 16:28

eu plang…alte cuvinte nu gasesc momentan…

D.Val. • 13 septembrie 2011, 16:29

Mihaita fii tare, toti romanii tin si se gandesc la tine. Ma rog pentru tine!

Madalin • 13 septembrie 2011, 16:30

Salutare domnu,imi este foarte greu sa imi gasesc cuvintele,insa iti pot spune ca fiecare roman care a citit povestioara ta a varsat cate-o lacrima!convingerea mea este ca te vei recupera(uite acum nu mai am niciun cuvant,sunt pur si simplu blocat,as scrie aici un veac,insa nu mai am cuvinte).Nu mi-ai placut foarte tare ca fotbalist pt ca ai jucat la steaua(acum am glumit),insa imi place foarte de mult de tine ca OM,esti un exemplu pt toti.iti urez multa sanatate!madalin ivascu(nu mi-am scris numele cu majuscule,pt ca deja le-am folosit pe cele doua la tine)

maria • 13 septembrie 2011, 16:52

…nu mai reusesc sa leg doua cuvinte,dar iti urez din toata inima sanatate,optimism si putere de lupta,atat tie,cat si familiei tale. D.zeu sa va ajute si sa va binecuvanteze! Sa auzim numai de bine despre tine…

Adrian • 13 septembrie 2011, 16:53

Fii Tare, Mihai!

SSD • 13 septembrie 2011, 17:02

Dumnezeu sa te ajute sa-ti revii. Nu uita sa te rogi si sa-I multumesti totusi ca ti-a lasat viata si poti lupta pentru recuperare.

Am trecut aproximativ cam prin ceea ce treci tu acum. Vertebra C2 a fost afectata in urma unui accident auto. Luni de zile am stat in pat, depinzand 100% de ajutorul celor din jurul meu.
As dori sa fac mai multe pentru tine, dar ai tot ce iti trebuie.
Nu pot decat sa-ti reamintesc sa-I multumesti Lui Dumnezeu pentru ca mai ai o sansa, si ceea ce conteaza cel mai mult, o familie care te sprijina si milioane de oameni care se roaga pentru tine.

Chiar daca tu nu ne cunosti, noi suntem PRIETENII tai.

HAI SUS MIHAI!

onu • 13 septembrie 2011, 17:05

din prima clipa de cand am auzit m-am rugat si ma rog si in continuare ma rog pt tine. multa multa sanatate si putere ca sun convin ca-ti vei reveni

radu cristian • 13 septembrie 2011, 17:13

Adevaratii oameni sunt descoperiti tarziu. Pacat ca a rebuit sa se intample asta pentru ca unii sa realizeze ce inseamna viata si ce inseamna un om cu suflet. Se pare ca multa lume mai are de invatat in viata si despre viata. Fii tare in continuare si gandestete la acea casuta alba cu usi si geamuri albastre ca si cum exista si te asteapta .
Σας εύχομαι ταχεία ανάρρωση ( sper ca ma scris coect).

kosty • 13 septembrie 2011, 17:22

Vei trece si peste asta, sunt convins, esti un luptator! Nesu, esti in inimile noastre. Arata-le olandezilor in continuare cat de puternci sunt romanii!

CAP DE CAINE INIMA DE LEU • 13 septembrie 2011, 17:24

Mihai esti un adevarat lupator.vei trece peste asta in cateva luni situatia se va ameliora ,va fii ok !

Gabriel • 13 septembrie 2011, 17:37

Eu traiesc de 22 de ani in Austria, am fost jucator de tenis si in prezent, pe linga altele , arbitrez la turnee de tenis de tot felul ( ATP, WTA si altele locale ). Printre acestea sint si turneele de tenis in scaun cu rotile, care respecta aceleasi reguli de la tenisul normal avind o singura inlesnire : mingea are voie sa atinga podeaua de doua ori.Dupa ce vezi asemenea turnee, incepi sa apreciezi viata normala la adevarata ei valoare, in care poti intra pe usa normal, in care mergi la toaleta normal, in care iei o minge de jos normal, in care servesti normal fara sa tii de roata de la carucior ma rog si multe altele. Bineinteles ca toate aceste lucruri ti se par in viata normala nimicuri si nici macar nu cred ca multa lume le observa. Eu vreau sa-ti doresc Mihaita, ca vreodata in viitor, sa poti fi in stare sa te gindesti la cele pe care le traiesti acum ca la un vis urit. Iar daca nu va fi sa fie, sa te poti totusi bucura de viata asa cum se bucura si practicantii acestui sport , pe care pot spune cu mindrie ca am ajuns sa-i cunosc si sa-i apreciez la adevarata lor valoare umana, pentru care viata actuala este o provocare si nu un salar prea mic, sau 15 kg prea mult. Iar vorbele acestea vin de la un ardelean ca tine care iti doreste sincer tie si familiei tot binele de pe lume.

Luigi5addy • 13 septembrie 2011, 17:45

Respect si multa sanatate…sa te faci bine…si toti dragi tie sa iti fie alaturi indiferent de ce se va intampla…fii tare…Dumnezeu sa te ajute…

Mihai • 13 septembrie 2011, 17:50

Draga Nesule, cu greu imi gasesc cuvintele , cu lacrimi in ochi iti scriu aceste cuvinte ma bucur mult ca esti asa optimist , ca esti plin de energie pozitiva si vrei sa dai totul pentru a te face bine , sper ca asta sa se intample cat mai repede . Ne rugam pentru tine . Sa nu uiti ca suntem alaturi de tine.

Teo • 13 septembrie 2011, 17:54

Mihaita, noi toti romanii suntem alaturi te tine. Noi avem doar o singura asteptare de la tine: sa te simti bine alaturi de prietenii si familia ta. Tu ai ceva care multi oameni nici nu viseaza sa aiba; spiritul tau de luptator. Noi nu ne miram ca tu te refaci atat de repede pentru ca stim ca tu nu vei renunta niciodata la lupta cu viata! Fii tare!

Razvan • 13 septembrie 2011, 18:02

Stau si ma gandesc daca ar trebui sa scriu ceva?…daca o sa scriu, oare o sa citesti?…si oricum nu stiu ce as putea sa-ti scriu…Ma gandesc ca un om decent n-ar spune nimic, doar asa ca sa-si dea cu parerea. Mihai, esti intr-adevar deosebit si atitudinea ta este impresionanta. Stiu ca Universul raspunde la pozitiv cu pozitiv (asa lucreaza El)si sunt convins ca tu stii c-o sa-ti revii si, pe langa tine, mai sunt atatea suflete, constiinte, care isi indreapta cele mai sincere ganduri pozitive spre insanatosirea ta. Intr-o zi o sa calci din nou pe gazon, doar ca sa te poata aplauda tot stadionul….sunt convins de asta si sper sa fii si tu.

Florin (Timisoara) • 13 septembrie 2011, 18:16

Cu greu imi gasesc cuvintele..mai ales ca ar trebui sa ne dam seama ca nimic din problemele noastre de zi cu zi nu se compara cu ce i s-a intimplat lui Mihai .. Si totusi Mihaita nu se plinge , este mai tare si mai optimist decat multi dintre noi la un loc si de aceea sunt convins suta la suta ca isi va reveni . Bravo Mihaita . Fi in continuare tare , nu te da batut , noi de aici din tara suntem alaturi de tine .

A. • 13 septembrie 2011, 18:25

Nu imi place sa exagerez, sa dramatizez. Nu imi place sa folosesc cuvinte mari nici macar atunci cand ele isi au rostul. Deci nu, eu nu ma gandesc mereu la mihaita nesu. Si nu, nu o sa ma rog pentru el in fiecare seara. Ma rog, insa, ca toti oamenii care trec prin ceva asemanator sa aiba o asemenea gandire.
Sunt sigura ca omul Mihaita Nesu e mult mai puternic si mai matur. Iar pentru omul asta.. care, cred eu, se redescopera acum, numai respect.
Fotbalistul Nesu si-a facut datoria. Lui ii multumesc pentru ca a fost pe teren cand eu stateam in fata televizorului fara sa inteleg prea bine ce e ala offside. A jucat in echipa aia a stelei din 2006 care, urmarind-o, m-a facut sa inteleg, in mare, ce se intampla pe terenul ala pe care 23 de oameni graviteaza in jurul unei simple mingii.
Nu sunt vreo experta in fotbal si cred ca nu voi fi vreodata dar atata timp cat o sa simt bucuria aia (uneori involuntara) atunci cand se scutura plasa portii adverse nu o sa ii uit pe cei care aveau iarba sub picioare cand eu intelegeam lucruri elementare in ceea ce priveste fotbalul (e adevarat, din fata televizorului.. pentru ca pe stadion nu am fost niciodata- sau cel putin pe unul care sa conteze pentru stelista din mine). In concluzie.. o sa imi amintesc de Nesu nu in fiecare clipa a vietii mele, nu in fiecare seara la rugaciune.. ci cand o sa vad din tribune arbitrul fluierand la un meci al stelei- pentru ca in punctul asta am fost influentata de el.
Iar omului care se recupereaza acum.. ii doresc un cer senin in fata.

banu ionut • 13 septembrie 2011, 18:38

Mihaita,in primul rand tin sa te anunt ca sunt rapidist si urasc stelistii dar pe tine intotdeauna te-am stimat.Ai avut acea daruire care mie mi-a placut la un fotbalist.de cate ori intrai la vreo minge nu mi-era decat ca-l iei cu fulgi cu tot pe adversar,mai ales cand erai la nationala.Intotdeauna ai fost un baiat la locul tau in declaratii si asta am stimat la tine,dar dupa ce am citit interviul tin sa te anunt ca am plansde la primul pana la ultimul rand.Am jucat fotbal si ma gandesc ca eu nu stiu daca puteam sa trec peste asa ceva cum ai facut-o tu.BRAVO TIE.Nu-ti doresc sa mai poti juca fotbal,dar macar sa fii omul dinainte.Mult succes si insanatosire grabnica!

dario_11 • 13 septembrie 2011, 18:40

fii BINECUVANTAT,Dumnezeu sa iti dea sanatate si putere sa te refaci!!!multata sanatate

dac.impielitzat • 13 septembrie 2011, 18:48

Da Mihai fii puternic! Nu esti singur, chiar si atunci cand nu o sa mai vezi mesaje de la noi sa stii ca multi, multi, multi ne gandim la tine. Si-ti trimitem lumina.
Doamne-ajuta!

Montreal • 13 septembrie 2011, 18:51

EMOTIONANT

Plang si nu-mi revin.Crede-ma, din ziua accidentului, dimineata caut pe net o stire despre starea ta. Ma rog la Dumnezeu sa revii un om normal, sa-ti dea putere si stiu ca, cu caracterul tau, vei reusi.Impreuna, noi toti vom reusi sa te faci bine.Cand erai la Steaua, eu fiind o fana a Stelei, iti spuneam:hai scheletina, bravo scheletina, stiam ca cu tine pe teren castigam. Acum, la fel, iti spun: HAI SCHELETINA, LUPTA, LUPTA SI VEI REUSI.CREDINTA SI OPTIMISMUL TAU TE VOR AJUTA, IUBIREA SI RESPECTUL CELOR DIN JUR SPER SA-TI FACA BINE.FRUNTEA SUS
FII TARE SI SA AUZIM NUMAI VESTI BUNE DE LA TINE.
TOTI SUNTEM ALATURI DE TINE.INTR-O ZI TE ASTEPTAM LA MONTREAL.SA TE FACI BINE, OK?

Fanul tau • 13 septembrie 2011, 18:54

Draga Mihai, dupa ce am citi primele 2 parti ale interviului mi-am schimbat radical perceptia despre viata si despre ce conteaza cu adevarat.Imi pare cu adevarat rau ca tocmai tie ti s-a intamplat asa ceva, dar incercarile cele mai grele sunt date doar oamenilor capabili sa treaca peste ele, iar tu esti mai mult decat capabil.Sigur, si tu ca om mai ai momente grele cand te simti incoltit de ganduri dar important este ca firea ta vesela si caracterul tau puternic le alunga imediat.Esti un model adevarat , si orice s-ar intampla pana la urma, ti-as recomanda sa urmezi o cariera de speaker motivational deoarece e pacat sa nu dai mai departe putin din taria ta. Stima, respect si admiratie, fa-te bine si ai grija!

Ionut • 13 septembrie 2011, 19:10

Tin minte ca acum 5-6 ani jucam cu fostul meu sef FIFA la munca ( el stelist eu dinamovist ) si avea o vorba pe care o spunea cand juca … Hai Mihaita !!! ( era vorba de Mihaita Nesu ) … Ma amuzam copios ! Mi-a placut intotdeuna de el ca jucator si ca om ( nu-mi aduc aminte sa-l fi vazut prin ziar aruncand cu noroi in cinvea ).

Am comentat si ieri dar n-am putut sa ma abtin sa nu spun ceva si azi!

Un frumos si puternic caracter si un fotbalist adevarat !

Sper sa te faci bine si sa te bucuri de viata asa cum noi inca nu stim !

constantin dr • 13 septembrie 2011, 19:17

INCREDIBIL.LACRIMI PE CARE LE STAPANESC GREU ,SANT LACRIMI PENTRU MIHAITA.NU POT SA MAI SCRIU,ASTEPT STIREA CARE SA NE UMPLE SUFLETELE DE BUCURIE .DOAMNE AJUTA

Victor (Timisoara) • 13 septembrie 2011, 19:18

Mihai iti multumesc pentru ajutorul pe care mi-l dai in trecerea peste problemele vietii datorita puterii tale de a lupta pentru viata. Iti multumesc si sper din suflet sa te faci bine. Iti doresc multa sanatate

florin • 13 septembrie 2011, 19:36

Plang. Plang de ciuda. O ciuda ce izbucneste din adancul sufletului meu.Ma gandesc ca viata nu are nicio logica in a ne pedepsi…Se razbuna pe cei pe care ar trebui sa i premieze…
Am citit primele doua parti astazi,ascultand Depeche Mode – Waiting for the Night (Violator 1990) o data si inca o data si inca o data. Combinatia produce niste sentimente greu de descris… Mi au trebuit exact 57 de minute sa termin de citit! Sigur ca imi doresc,ca noi toti, ca Mihaita sa se faca bine! Sper sa l ajute Dumnezeu sau daca nu, destinul,ori astrele,sau poate medicii.Dar imi doresc enorm sa am sansa sa l intalnesc intr o zi,sa i strang mana si sa i spun: MIHAI NESU,ESTI CEA MAI PROFUNDA,EDUCATA SI SENSIBILA FIINTA PE CARE AM ONOAREA SA O CUNOSC! :”

Eu_Romanul • 13 septembrie 2011, 19:43

SALUT MIHAITA NESU-TOT RESPECTUL MEU SI, AL FAMILIEI MELE !
TE STIU,DE CIND AI VENIT LA STEAUA,DIN PRIMUL MECI,JUCAT DE TINE,PUR SI SIMPLU TE-AM ADMIRAT,,,TOT TIMPUL AI JUCAT FOTBAL CU SUFLETUL…AI RESPECTAT ACEST SPORT,,,PE TEREN AI DAT, TOT TIMPUL ABSOLUT TOTUL !
MIHAITA NESU(SAGEATA CREATA!) PENTRU MINE ESTI UN MARE FOTBALIST,,ADEVRAT !!!
POVESTEA LUI MIHAITA NESU, MIE, UNUL MI-A SCHIMBAT VIATA, SI, NU O SPUN DOAR DE PAMPLEZIR !
EU, PERSONAL AM AVUT UN ACCIDENT CE MEDICII ,9 MEDICI,DIN ROMANIA,MI-AU SPUS CA TREBUIE SA ,MA OPEREZ DE URGENTA, ALTFEL RISC SA, RAMIN PARALIZAT,PE VIATA!
UN SINGUR MEDIC, DOCTORUL; DASCALU’ ,NEIROLOG, DUPA CE M-A EXAMINAT PERSONAL, MI-A SPUS CA, SA NU MA OPEREZ CACI, DACA RESPECT CE IMI SPUNE DINSUL ,SIGUR AM SA MA FAC BINE,EVIDENT, SA NU RIDIC GREUTATI, MISCARI BRUSTE,,ETC,,,
MENTIONEZ FAPTUL CA, 9 LUNI AM FOST IMOBILIZAT LA PAT, SOTIA VENEA SEARA ACASA, DE LA MUNCA, LA ORA 22/30 SI, MA SCHIMBA, MA SPALA,MA AJUTA SA IMI FAC INJECTIA CONTRA DURERILOR,,ANALGEZIC,NIMIC ALTCEVA .DOAR REPAUS TOTAL,IMPUS DE DOCTORUL DASCALU; SI, INCET-INCET, CU GIMNASTICA RECUPERATORIE, FIZIOTERAPIE, BIOTERAPIE,,,,IMPACHETARI,ETC, ACUM ,MULTUMESC LUI DOAMNE-DOAMNE SI, IN MOD SPECIAL DOCTORULUI DASCALU’ SINT BINE,CHIAR FOARTE, BINE!
PINA IN URMA CU DOUA SAPTAMINI, NU PUTEAM SA STAU PREA MULT IN SEZUT,AVEAM DURERI MARI, DAR, ACUM SINT BINE, CHIAR POT SA CONDUC LINISTIT,,,,!
MIHAITA NESU ,DUPA CUM A DOVEDIT INTOTDEAUNA CA, E UN MARE LUPTATOR, NICIODATA NU SE DA BATUT, STIU CA NICIODATA MIHAITA NESU NU RENUNTA,SIGUR, SINT ABSOLUT SIGUR SE VA FACE BINE,,,,!
DUMNEZEU SIGUR VEDE, VEGHEAZA ASUPRA LUI MIHAITA NESU,,,,!
AS DOPRI CA MIHAITA NESU, DACA CITESTE ACEST COMENTARIU SA AFLE CA,SOTIA MEA, EU, PLUS DOUA BABE,CARE ATUNCI CIND LA TV E UN MECI DE FOTBAL, MEREU MA INTREABA ;;; MAICA’ NESU ALA BLOND ,BALAI, JOACA..!?!
DACA NESU JUCA,,,VA DAU CUVINTUL DE ONOARE,,,,,NU SE MISCAU DIN FATA TV,SI,TOT TIPUL IL STRIGA ,HAI MIHAITA, ASA BAIATU’ LU’ MAMA, DAI,ASA,ETC!
ACUM, BABELE MELE,CIT SI, SOTIA MEA, CIND EU, L-E CITEAM DIN ARTICOLUL DOMNULUI TOLONTAN, ,CREDETI-MA PE CUVITN, PLING, LA FEL DE TARE CA, ATUNCI CIND SA AFLAT DESPRE ACCIDENT….SI, ZI DE ZI, PLUS DUMINICA LA BISERICA SE ROAGA PENTRU MIHAITA NESU SA, SE FAC BINE !!!
DUMNEZEU SA TE AJUTE MIHAITA NESU……! SUNTEM ALATURI DE TINE.
MULTA SANATATE !!

Fiara • 13 septembrie 2011, 19:50

Mihaita iti urez sa te faci bine, cu siguranta vei reusi! Imi amintesc de tine de la primele meciuri in tricoul Stelei cand ai fost faultat pe linia de 16 m (parca te-a rupt in doua) si nu credea nimeni ca te mai ridici..dar ai facut-o. Esti prea puternic sa nu reusesti. Toata lumea este alaturi de tine.

P.S Am plans ca un copil cand ti-am citit gandurile, sperantele…

un cititor boem • 13 septembrie 2011, 19:53

Mihaita,TE IUBIM!

xnotsocip • 13 septembrie 2011, 19:59

Pune un link catre partea a doua in prima parte 🙂

marian1960 • 13 septembrie 2011, 19:59

mihai esti un caracter deosebit de om,asa ai fost si pe teren asa esti si astazi,ai avut mare noroc caci acel blestemat de accident ti s-a intamplat in olanda.in romania nu aveai aceleasi conditii de recuperare.iti doresc multa chiar foarte multa sanatate si sa ne vedem la meciurile echipei nationale.

Radu • 13 septembrie 2011, 20:08

Mihai, esti un exemplu pentru toata lumea ! Ne rugam pentru tine !

alex bologna • 13 septembrie 2011, 20:22

Mihaita iti doresc tot binele din lume …Stam si citeam ,interviul tau si imi dau seama cat de puternic poti fi…Citesc si iar citesc .iar lacrimile in curg..parul se ridica pe maini .Iar eu ma rog pentru sanatatea ta ..FII TARE MIHAITA ..STIU CA O SA ITI REVI SI O SA JOCI DIN NOU FOTBAL …respect sotiei tale ! Te iubim !

gabriel • 13 septembrie 2011, 20:23

Imi doresc din suflet ca Mihai sa poata citi mesajul asta.
Am incercat sa ma pun in locul tau si nu am putut, mi-au dat lacrimile; nu intotdeauna trebuie sa fim tari, mai trebuie sa fim si sensibili.
Nu stiu cum poti fi asa tare, imi aduc aminte cand ma uitam cu prietenii mei la meciurile stelei si ziceam ca daca se izbeste Nesu de 40 de kile in ala il face praf, probabil ca esti asa cum erai in teren.Mi-as dori sa vin la spital sa te incurajez dar nu as sti ce sa spun mai mult de 5 minute, mai bine spune-ne tu, pe un site sau blog, ce faci si ce gandesti in fiecare zi, eu as citi si as invata.
Nu te lasa, niciodata!

cristian barbinta • 13 septembrie 2011, 20:52

IMI PARE RAU CIND AM AUZIT CE TI-I S-A INTIMPLAT,SI STIU PRIN CE TRECI,CA? SI EU SINT LA FEL CA TN,DE ANI BN VISEZ NU NOAPTE DE NOAPTE,DAR LA SAPTAMINA SIGUR,CUN MAI JOC FOTBAL,DAU GOL,SCOT ECHIPA DE LA GREU CUM FACEAM CIND ERAM ACTIV,IMI VISEZ FOSTII ANTRENORI(COSTICA STEFANESCU,IOAN ZDROBIS,GICA BURLEANU,AURICA SAVANCEA,IOAN RADU,)SI NU MAI SPUN DE FOSTII JUCATORI,IAR CIND MA TREZESC SI VAD,CA SINT CUM SINT NU MAI DORM DELOC,MA CONSUM,SI MA INTREB,DC?DOAMNE MAI BLESTEMAT ASA TARE,SI CUI TREBUIE SA TRAG ACESTE PACATE?
AM SAPTE ANI DE CIND SINT PENSIONAR,…TOTI M-AU UITAT,M-AU DAT LA OPARTE,PRIETENI,SOTIA,SI SINT DIVORTAT.
LA NOI IN TARA CHIAR NU ESTE O LEGE PT CEI CARE SE INTIMPAL CEVA CU CEI PE TERENUL DE FOTBAL? NENEA SANDULE? NENEA DRAGOMIRE?
ESTE BN CIND VA FACEM GUSA MARE?DAR LA NOI NU VA GINDITI,CA SINTEM VAI DE MAMA NOASTRA? ATITEA NE TREBUIESTE:MEDICAMENTE,MINCARE,TRATAMENTE,DE UNDE TOATE ACESTEA?CINE NI-I LE DA?
LUI MIHAI I LEA DAT CLUBUL,CA EL A FOST ACOLO,DAR MIE SAU LA ALTUL,CINE?LAMINORUL ROMAN? FC ONESTI?CEI DIN LIGA 2?AVEAM 29 DE ANI,SI CIND SA URC MAI SUS,S-A TAIAT FILMUL,IAR ALTII,L-AU PRINS SI?ISI BAT JOC DE EI,DAR…..
NEA SANDULE DA SI PT FOTBALISTI O LEGE,CA AI DE UNDE DA.

Pretuind viata « Nebuloasa • 13 septembrie 2011, 20:54

[…] In momentul asta doi oameni se lupta pentru viata lor. Pe unul il cunosc, pe celalalt l-am vazut jucand. Se lupta diferit, unul vrea sa ramana in viata, celalalt invata ce sa faca cu viata lui de acum, cea in care gura si buzele ii tin loc de maini si de picioare, pentru ca are un corp paralizat. Unul dintre ei e Mihaita Nesu, despre care Catalin Tolontan a scris doua articole pe care va rog din suflet sa le cititi: articol 1 si articol 2. […]

Dan • 13 septembrie 2011, 21:00

Ma bucur cand vad ca romanii nu au uitat sa fie oameni.

Mihai, trebuie sa intelegi un lucru: cu totii asteptam sa te vedem cum invingi si acum, la fel cum o faceam cand asteptam sa invingi pe teren. E la fel Mihai: „alergi” sa opresti „adversarul” numit accident, ca sa „marchezi gol dupa gol” ( progres dupa progres) pana cand cele „90 de minute” se vor termina (te vei recupera si tu vei putea sa duci o viata normala din majoritatea punctelor de vedere daca nu in totalitate). Mihai, cand o sa te simti „obosit”, adu-ti aminte ca un „meci nu se termina decat cand fluiera arbitrul”. Pentru tine arbitrul nu a fluierat si la nevoie da si prelungiri, doar tu sa fii bine. Lupta Mihai !

Marius • 13 septembrie 2011, 21:00

Mihai, esti un adevarat luptator (asta e deja un cliseu rostit de multi, dar foarte adevarat) si daca ar exista un premiu special pentru cel mai ambitios fotbalist din lume, sigur ai in primii 3 in fiecare an. Iti doresc sa te poti plimba pe picioarele tale pe malul Crisului intr-o seara linistita si frumoasa. Cu siguranta vei fi un exemplu pentru multa lume, atat pentru bolnavi, cat si pentru oameni sanatosi si multi se vor vindeca datorita puterii date de exemplul tau. Lupta in continuare, viitorul iti poate aduce doar BINE!

Remus • 13 septembrie 2011, 21:07

Mihai, tu ne dai o lectie, cum n-am mai primit vreodata.. Esti incredibil, emani o energie pozitiva fantastica.. oameni care n-au mai plans de 10 ani, o fac acum.. si eu printre ei.. Sunt sigur ca si invers, energia si gandurile noastre, te vor ajuta!

Mircea • 13 septembrie 2011, 21:26

Mihai,
Ce se mai poate spune dupa un astfel de interviu? cuvintele sunt de prisos…Offf Mihai,IMI PARE ATAT DE RAU..nu stiu de ce sa spun,de fapt nu am nici o idee ce as mai putea spune.Esti o persoana atat de puternica, asa cum erai si pe teren.Eu intotdeauna te vedeam ca unul care „musca” din adversar…un exemplu de ambitie,dorinta,determinare..Acum 2 zile, datorita muncii mele, a trebuit sa trec prin New-York, si admiram speranta,dorinta de viata,ambitia,bucuria si determinarea celor care au supravietuit catastrofei de la Worlf Trade Center.Exact aceleasi trasaturi care le-am „gasit” si la tine,citind aceste interviuri.Imi cer scuze ca-mi permit sa te apelez cu una din poreclele tale… Bichon-ule, iti UREZ DIN TOATA INIMA, MULTA, MULTA SANATATE…TIE SI FAMILIEI TALE..oricand vei dori sa vii in plimbare prin Florida, sa stii ca poti conta pe un loc unde sa stai.
Ti-as spune si eu ” Fii tare,etc”, dar ne-ai aratat deja ca esti cu mult inaintea gandirii noastre, a celor de langa tine…MULTA,MULTA SANATATE MIHAI !!!!!!!
Cu respect si stima,
Mircea

adriani • 13 septembrie 2011, 21:38

Autostrada Transilvania poate o vor termina. Sau poate nu. Tu Mihai, insa, SIGUR te vei face bine. Trebuie sa crezi asta.

Atena • 13 septembrie 2011, 21:46

Mihaita, fi tare si lupta asa cum ai luptat pana acum si sigur vei reusi.Eu abia astept sa-ti fac biletele pentru Milos sa mergi acolo cu Maria sa ti indeplinesti visul.O salut si pe Maria care este langa tine tot timpul si te sustine.Incerc sa-mi stapanesc lacrimile dar nu prea reusesc pentru ca tu ai fost si vei ramane Mihaita, un om minunat,luptator,optimist si un copil bun.Sa ai credinta in Dumnezeu si sigur vei reusi.Va imbratisez cu drag,

Oli • 13 septembrie 2011, 22:17

Mihai, m-au inspirat enorm de mult interviurile de ieri si astazi.
Esti un luptator adevarat !

bogdan blade • 13 septembrie 2011, 22:19

un adevarat caracter,un adevarat luptator,un adevarat roman, un adevarat stelist,lupta pentru tine si famalia ta,sunt sigur ca o sa ne intalnim prin utrecht si o sa fii pe propiile picioare.

adi • 13 septembrie 2011, 22:53

Mihaita imi doresc din tot sufletul ca visul pe care il ai sa devina realitatea.esti un exemplu pt multi de pe aceasta planeta,ca din tara putini inteleg.stai linistit si totul va fi bine.Dumnezeu Te Va Ajuta!Doamne Ajuta!

anca • 13 septembrie 2011, 22:56

Cand ne gandim ca sunt atatea lucruri inutile care ne preocupa zi de zi, ar trebui sa ne fie rusine celor care nu apreciem lucrurile minore care fac oamenii MARI . Am plans ,te admir si respect pentru ceea ce esti ,sper ca bunul Dumnezeu sa iti dea in continuare puterea de a merge mai departe , cu bune sau cu rele. BRAVO ,pentru ca ai devenit profesorul care azi a dat multora o adevarata lectie de viata!

Marian • 13 septembrie 2011, 23:05

Salut Mihai,

Am citit cu mare interes acest articol, si primul pe care l-ai dat.
Fac sport de performanta (mai exact sunt dansator profesionist in cea mai cunoscuta trupa din tara Trouble Crew)si cand m-am accidentat si am fost anuntat ca trebuie sa ma operez am simtit cum totul in mine s-a oprit.
Cand eram pe masa de operatie m-am gandit si am visat la un lucru, sa imi pot reveni cat mai repede pentru a putea sa imi continui pasiunea….., si asa s-a intamplat.
A trecut 1 an si jumatate de cand m-am recuperat, dar ce pot sa iti spun este ca in tot acel timp cat eram in afara competitiei si imi priveam colegii cum participau la competitii crestea in mine dorinta de a reveni.
In fiecare zi ma duceam acasa si inainte de a ma baga la somn ma vizualizam fiind pe scena si participand la competitii alaturi de colegii mei.
Zis si facut, dupa atata timp am reusit sa i-au alaturi de colegii mei locul 1 national la un concurs, dupa muulta munca si rabdare cu mine, dupa o perioada in care plangeam si credeam ca nu voi mai face nimic cu dansul.
Dupa trecerea timpului si citind acest articol, din greseala, recunosc pentru ca televizorul si ziarul au disparut din viata mea, mi-am adus aminte de acea perioada, pe care sincer dupa atata timp ma bucur pentru ca s-a intamplat, dintr-un anumit punct de vedere, si anume, mi-a aratat cat de puternic pot sa fiu, si ca viata este plina de obstacole si nu conteaza cum esti, ci cat de puternic esti ca sa o poti lua de la capat.
Chiar daca nu vei mai juca fotbal ajuta-i pe altii sa invete ceea ce tu ai fost invatat, fi un mentor pentru altii asa cum altii au fost pentru tine.
Si in incheiere vreau sa iti multumesc pentru ca ai avut puterea sa vorbesti in exclusivitate pentru noi, romanii si pentru foarte multi esti un exemplu foarte pozitiv.
Vizualizeaza-te mergand, si fiind sanatos, si toate aceste imagini se vor aseza in realitate.
Astept vesti de la tine, si poate daca esti amabil imi lasi un mesaj pe facebook cu noutati din viata ta: Marian Cristian Marin

Domnule Nesu viata este frumoasa, iar tu ai invatat sa o privesti cu mult optimism.
„Never Stop Dreaming”

Cu respect,
Marian Cristian Marin

Vitalie • 13 septembrie 2011, 23:11

Mihai, sunt sigur ca in diferite colturi ale lumii multi oameni se roaga pentru tine sau, cel putin iti adreseaza un gand bun.
Iar Dumnezeu nu cred ca ramane nepasator la asta.

Fii puternic si increzator in cotinuare.

Un singur lucru vreau sa-ti mai spun: sper ca nu o sa te retragi la batranete undeva in Grecia, ci in Romania. Vreau sa cred ca si in tara noastra va fi bine, ca bolnavii vor avea si ei tratament asemanator cu cel din strainatate, iar oamenii vor putea duce un trai decent.

In astfel de situatii oamenii se solidarizeaza. Cred ca prin exemplul tau vei putea sa aduni multi oameni in jurul tau si vei putea sa faci multe lucruri bune.

Dar toate la timpul lor.
Intai de toate, fa-te bine si sanatate!

„Noaptea visez că merg din nou” (II)

Mihai Neşu: “Oamenii au vise cu ei zburînd. Subconştientul meu s-a adaptat. Noaptea, visez că merg”

Comentarii (232)Adaugă comentariu

Comentează

Știrile momentului pe gsp.ro